Limba latina - grile

LIMBA LATINA - GRILE

AN I SEMESTRUL II

MULTIPLE CHOICE

1. O functie secundara a cazului N este:

a. cea exclamativa

b. a interpelarii

c. apozitionala

2. Cazul vocativ (V) apare in latina:

a. la inceputul propozitiei

b. la mijlocul propozitiei (dupa verb

c. la sfarsitul propozitiei

3. Selectati exemplul care ilustreaza un G posesiv (cu functie de atribut):

a. quis uestrum

b. nomen pacis

c. mater pueri

4. Selectati exemplul care ilustreaza un G partitiv (cu functie de atribut):

a. nemo nostrum

b. uersus Plauti

c. uis uerbi

5. Selectati exemplul care ilustreaza un G explicativ (al definirii, cu functie

atributiva):

a. spes uictoriae

b. periculum mortis

c. mulier magnae sapientiae

6. Selectati exemplul care ilustreaza un G subiectiv (cu functie de atribut):

a. ira ducis

b. laudator patriae

c. liber poetae

2

7. Selectati exemplul care ilustreaza un G obiectiv (cu functie de atribut):

a. aula argenti

b. memor beneficii

c. narratio historiae

8. Selectati exemplul care ilustreaza un G al materiei (cu functie de atribut):

a. uox uirtutis

b. montes auri

c. ubinam gentium

9. Selectati exemplul care ilustreaza un G al pretului (cu functie de

complement):

a. uillas magni aestimo

b. consulum aduentus

c. consuetudo pueri

10. Selectati exemplul care ilustreaza un G al delictului (cu functie de

complement):

a. Cicero proditionis accusatus est

b. gnarus litterarum

c. cupiditas hominis

11. Selectati exemplul care ilustreaza un G obiectiv (cu functie de complement):

a. pars hominum

b. particeps rationis

c. gleba picis

12. Dativul de atribuire reprezinta:

a. o functie sintactica a cazului D

b. o realitate sintactica a cazului D

c. o valoare sintactica a cazului D

13. Dativul de atribuire este determinat de:

a. verbe defective

b. verbe anomale

c. verbe impersonale

3

14. Dativul posesiv face parte din sfera sintactico-semantica a:

a. dativului final

b. dativul interesului si daunei

c. dativul de atribuire

15. Dativul punctului de vedere (dativul de relatie) se exprima de obicei:

a. prin forme pronominale si verbale la participiul prezent

b. substantive

c. adjective substantivizate

16. Dativul autorului (dativul de agent) este dependent sintactic de:

a. dativul final

b. dativul de atribuire

c. dativul folosului si/sau al pagubei

17. Dativul de regim este determinat de:

a. verbe predicative

b. substantive verbale

c. adjective

18. Adjectivele care indica asemanarea sau deosebirea determina:

a. complemente in cazul G

b. complemente in cazul D (dative de regim)

c. complemente in cazul Ac

19. Selectati exemplul care ilustreaza un D de atribuire (cu functie de

complement):

a. duci persuadere

b. usui esse

c. uitae utilis

20. Selectati exemplul care ilustreaza un D posesiv (cu functie de complement):

a. amico resistere

b. Caesari ira est.

c. prodesse alicui

21. Selectati exemplul care ilustreaza un D final (de scop):

a. hominibus prodesse

b. dono dare

c. carus patri

4

22. Selectati exemplul care ilustreaza un D al folosului (datiuus commodi):

a. honori tribuere

b. amicus libertatis

c. animalibus curare

23. Selectati exemplul care ilustreaza un D al pagubei (datiuus incommodi):

a. obstare hostibus

b. discipulo suadere

c. litteris studere

24. Selectati exemplul care ilustreaza un D de regim:

a. imperiis parere

b. fidelis amicorum

c. uae uictis !

25. Propozitia "Acela este departe pentru mine." traduce exprimarea latineasca:

a. Hic mei procul est.

b. Ille mihi procul est

c. Ille me procul est.

26. Propozitia "Gallii erau deosebiti fata de romani." Traduce exprimarea

latineasca:

a. Galli impari Romanis erant.

b. Galli similes Romanis erant.

c. Galli dissimiles Romanis erant

27. In sintagma cauere hostes recunoastem un:

a. acuzativ obiect direct

b. acuzativ obiect intern

c. acuzativ de relatie

28. In sintagma latina: exercitum flumen traicere recunoastem:

a. un acuzativ intern

b. un acuzativ dublu

c. un acuzativ al directiei

29. In sintagma latina pugnam pugnare recunoastem:

a. un acuzativ obiect direct

b. un acuzativ de relatie

c. un acuzativ intern

5

30. In sintagma latina: milites fracti pedes recunoastem:

a. un acuzativ de relatie

b. un acuzativ adverbial

c. un acuzativ subiect logic

31. In sintagma latina: Te felicem ! recunoastem:

a. un acuzativ dublu

b. un acuzativ intern

c. un acuzativ exclamativ

32. In propozitia latina Me miseret. recunoastem:

a. un acuzativ exclamativ

b. un acuzativ subiect logic

c. un acuzativ adverbial

33. In sintagma latina per decem annos recunoastem:

a. un acuzativ al duratei

b. un acuzativ al directiei

c. un acuzativ al spatiului strabatut

34. In sintagma latina peruenire in / ad Graeciam recunoastem:

a. un acuzativ al spatiului strabatut

b. un acuzativ al directiei

c. un acuzativ cauzal

35. In sintagma latina ob dignitatem recunoastem:

a. un acuzativ instrumental-modal

b. un acuzativ al momentului

c. un acuzativ cauzal

36. In sintagma latina quadraginta annos natus recunoastem:

a. un acuzativ al duratei

b. un acuzativ al varstei

c. un acuzativ-instrumental-modal

37. In sintagma latina per fortitudinem uincit recunoastem:

a. un acuzativ instrumental-modal

b. un acuzativ cauzal

c. un acuzativ final

6

38. In sintagma latina: propensus ad optimas res recunoastem:

a. un acuzativ cauzal

b. un acuzativ final

c. un acuzativ al directiei

39. Functia sintactica fundamentala si originara a cazului Abl este:

a. complement circumstantial separativ

b. complement circumstantial instrumental

c. complement circumstantial cu functie locala

40. Ablativul originii reprezinta o valoare sintactica din sfera:

a. complementului circumstantial cu functie locala

b. complementului circumstantial instrumental

c. complementului circumstantial separativ

41. Ablativul cauzei reprezinta o valoare sintactica din sfera:

a. complementului circumstantial instrumental

b. complementului circumstantial separativ

c. complementului circumstantial cu functie locala

42. Ablativul modal si sociativ reprezinta valori sintactice din sfera:

a. complementului circumstantial separativ

b. complementului circumstantial instrumental

c. complementului circumstantial cu functie locala

43. Cele mai putine valori sintactice exprimate prin cazul Abl apartin:

a. complementului circumstantial cu functie locala

b. complementului circumstantial separativ

c. complementului circumstantial instrumental

44. Complementul circumstantial separativ exprima valori sintactice precum:

a. ablativul de relatie si al comparatiei

b. ablativul prosecutiv si al pretului

c. ablativul de agent si al comparatiei

45. Ablativul locului si ablativul timpului reprezinta valori sintactice din sfera:

a. complementului circumstantial cu functie locala

b. complementului circumstantial instrumental

c. complementului circumstantial separativ

7

46. Complementul circumstantial instrumental exprima valori sintactice precum:

a. Abl comparatiei

b. Abl autorului

c. Abl prosecutiv

47. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl privativ:

a. sub monte

b. sine amicitia

c. libertate priuare

48. In sintagma latina complere diuitiis recunoastem:

a. un Abl separativ

b. un Abl instrumental

c. un Abl al belsugului

49. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl separativ:

a. domo abire

b. pace gaudere

c. gladiis uti

50. In sintagma latina pax melior uictoria recunoastem:

a. un Abl instrumental

b. un Abl de relatie

c un Abl al comparatiei

51. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl de agent (al autorului):

a. ex uulneribus perire

b ab hostibus uictus

c. fluminibus abundare

52. In sintagma latina ex metu fugere recunoastem:

a. un Abl separativ

b. un Abl al originii

c. un Abl de cauza

53. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl de relatie:

a. ceteros eloquentia superare

b. maximis lacrimis obsecrare

c. uiginti talentis uendere

8

54. In sintagma latina medio die peruenire recunoastem:

a. un Abl al locului

b. un Abl al momentului

c. un Abl modal

55. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl modal:

a. cum militibus uenire

b. lege iudicare

c. in adulescentia discere

56. In sintagma latina tribus horis stare recunoastem:

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

a. un Abl al locului

b. un Abl al lipsei

c. un Abl al duratei

57. Selectati exemplul care ilustreaza un Abl al calitatii:

a. capillo promisso esse

b. magno comitatu peruenire

c. multo labore facere

58. In sintagma latina litore pugnare recunoastem:

a. un Abl separativ

b. un Abl al locului

c. un Abl de cauza

59. Selectati exemplul care ilustreaza un ablativ al lipsei:

a. in Africa manere

b. riuis orbare

c. pane alere

60. Genitivul calitatii putea exprima:

a. continutul unui obiect

b. varsta

c. legaturile de rudenie

61. Valorile sintactice ale atributului in cazul genitiv din latina:

a. se regasesc in romana

b. nu s-au mostenit in romana

c. s-au mostenit schimbandu-si valoarea sintactico-semantica

9

62. Elementul predicativ suplimentar din latina se regasea:

a. la oricare caz gramatical

b. numai in cazul nominativ

c. la cazul acuzativ

63. Atributul adjectival din latina se regasea:

a. numai la cazul nominativ

b. la oricare caz gramatical

c. la cazul genitiv

64. Un substantiv in cazul genitiv, insotit de verbul esse, care exprima o datorie

sau o sarcina, este:

a. un genitiv al caracterizarii

b. un genitiv posesiv

c. un genitiv explicativ

65. Substantivul in genitiv care are functia de a explica sensul substantivului

determinat este:

a. un G al definirii (explicativ)

b. un G subiectiv

c. un G obiectiv

66. Substantivele in genitiv care determina substantive de origine verbala sunt:

a. genitive cu functie de complement

b. genitive subiective sau obiective

c. genitive explicative

67. Substantivele in genitiv care exprima raporturi de rudenie sunt:

a. determinate de substantive ca: filius, filia, uxor, seruus

b. determinate de verbe ca: nasci, oriri, gigni

c. determinate de participii ca: genitus, ortus, natus

68. Substantivele in genitiv determinate de verbe impersonale care exprima

sentimente sunt:

a. genitive subiective din sfera sintactica a atributului

b. genitive obiective cu functie sintactica de atribut

c. complemente cu valoare de G obiectiv

10

69. Genitivul continutului (al materiei) apartine sferei semantice a:

a. genitivului posesiv

b. genitivului explicativ (al definirii)

c. genitivului calitatii

70. Calitatea unei persoane sau a unui lucru se exprima in limba latina prin:

a. cazul N

b. cazul Ac

c. cazurile G. si Abl

71. Adjectivele sau verbele la modul participiu determina substantive in:

a. cazul Ac

b. cazul Abl

c. cazurile G si D

72. O modalitatea de utilizare a uneia dintre cele doua structuri frazeologice,

acuzativ + infinitiv sau nominativ + infinitiv, este determinata in limba latina

de:

a. functia de completare a intelesului verbului regent

b. categoriile de verbe care le impun si rolul lor sintactic la nivelul

frazei

c. elementele caracteristice sub raport morfo-sintactic

73. Utilizarea modului verbal in propozitiile subordonate completive este:

a. arbitrara

b. determinata de raportul temporal in care se afla cu propozitia regenta

c. determinata de tipul predicatul regentei (sensul acestuia)

74. Verbele unipersonale cu sens impersonal, cand exprima un act de vointa,

determina utilizarea:

a. unei completive infinitivale, NOM + infinitiv

b. unei completive infinitivale, AC + infinitiv

c. unei completive conjunctivale

75. Locutiunea conjunctionala ne non introduce in limba latina:

a. o completiva infinitivala

b. o completiva conjunctivala

c. o circumstantiala finala negativa

11

76. Conjunctia quin introduce o completiva conjunctivala atunci cand:

a. verbul regent face parte din categoria celor de vointa

b. verbul regent exprima temerea

c. verbul regent are forma negativa sau interogativa cu sens negativ

exprimand piedica sub forma unei indoieli

77. Subordonata completiva conjunctivala

a. nu s-a mostenit in limbile romanice

b. s-a mostenit in limbile romanice cu caracteristicile din latina

c. s-a mostenit in privinta modului verbal, dar schimband conjunctia

introductiva ut cu quod

78. Propozitiile completive interogative indirecte sunt marcate de:

a. pronume si adverbe interogativ-relative care le introduc

b. particule, pronume si adverbe interogativ-relative care le introduc, dar

si de verbe cu sens interogativ care le determina

c. conjunctiile corelative specifice

79. Expresia sane quidem reprezinta in latina:

a. un raspuns rectificativ la o propozitie interogativa indirecta

b. un raspuns de corectare la o propozitie interogativa directa

c. un raspuns afirmativ la o propozitie interogativa directa

80. Locutiunea conjunctionala ut ne marcheaza o:

a. propozitie subordonata circumstantiala finala

b. propozitie subordonata completiva conjunctivala

c. propozitie subordonata circumstantiala cauzala negativa

81. Locutiunea adverbiala nihil minus reprezinta in limba latina:

a. o modalitate de introducere a unei subordonate finale

b. o modalitate de introducere a unei subordonate modal-comparative

c. un raspuns negativ la o propozitie interogativa directa

82. In cadrul frazei latine: Adiuta me quo fiat facilius. recunoastem o propozitie

subordonata circumstantiala finala in cadrul exprimarii:

a. adiuta me

b. me quo fiat

c. quo fiat facilius

12

83. Propozitiile subordonate circumstantiale finale si consecutive nu pot fi

substituite de propozitiile participiale, intrucat:

a. sunt determinate de verbe regente de miscare

b. exprima o actiune posterioara in raport cu regenta

c. se aseamana foarte bine intre ele

84. Care dintre urmatoarele tipuri de propozitii subordonate circumstantiale pot

fi caracterizate prin criteriul tipologizarii REALE / IREALE:

a. propozitiile circumstantiale modal-comparative

b. propozitiile circumstantiale cauzale si temporale

c. propozitiile circumstantiale cauzale, modal-comparative si

conditionale

85. Diferentierea intre propozitia participiala relativa si cea absoluta consta in:

a. folosirea timpurilor la modul participiu

b. pozitionarea diferita in cadrul frazei in care apar

c. legatura sau lipsa de legatura a respectivei participiale cu propozitia

regenta

86. Atat propozitia participiala relativa, cat si cea absoluta pot substitui:

a. propozitii subordonate circumstantiale temporale, cauzale,

conditionale, concesive

b. propozitii subordonate circumstantiale finale, consecutive, cauzale

c. propozitii subordonate circumstantiale finale, consecutive, cauzale,

conditionale, concesive

87. Cele mai numeroase valori sintactico-semantice le are in limba latina:

a. conjunctia quod

b. conjunctia ut

c. conjunctia cum

88. Conjunctia quod introduce propozitii al caror predicat se poate afla:

a. doar la modul indicativ

b. mai ales la modul indicativ, dar si la conjunctiv

c. deopotriva la modul indicativ si conjunctiv

13

89. Pentru stabilirea corecta a valorilor lor sintactico-semantice, este importanta

prezenta elementelor corelative anticipative in cazul propozitiilor

subordonate circumstantiale:

a. consecutive, finale, modal-comparative si concesive

b. consecutive si concesive

c. modal-comparative

90. Alegeti varianta corecta de traducere in limba romana a frazei latine: Timeo

ne pater non ueniat"

a. "Ma tem ca vine tata."

b. "Ma tem ca nu vine tata."

c. "Ma tem sa nu vina tata."

91. Echivalati corect in limba latina fraza: "Imi produce bucurie faptul ca ai

venit."

a. Laetor quoniam tu ueni.

b. Laetor quod uenis.

c. Laetor quod uenisti.

92. Propozitia completiva explicativa se refera in limba latina la:

a. propozitiile subordonate completive infinitivale

b. propozitiile subordonate completive conjunctivale

c. propozitiile subordonate completive introduse prin conjunctia quod

93. Intre propozitia subordonata completiva infinitivala si cea introdusa prin

conjunctia quod exista similitudini in privinta:

a. utilizarii lor dupa unele verbe regente de acelasi tip

b. utilizarii aceluiasi mod verbal

c. utilizarii aceluiasi timp verbal

94. Verbele de sentiment si expresiile declarative impersonale determina

folosirea deopotriva a propozitiilor subordonate completive:

a. infinitivale si conjunctivale

b. infinitivale si a celor explicative (introduse prin conjunctia quod)

c. infinitivale si interogative indirecte

14

95. Alegeti traducerea corecta in limba romana a frazei latine: Parentes nuntiant

se uenire.

a. "Parintii anunta ca ei vin."

b. "Parintii anunta ca se vine."

c. "Parintii anunta ca el vine."

96. Conjunctia cum construita cu verbul predicatului la modul INDICATIV

exprima:

a. valori circumstantiale cauzale

b. valori circumstantiale concesive

c. valori circumstantiale temporale

97. Conjunctia cum construita cu verbul predicatului la modul CONJUNCTIV

exprima:

a. valori circumstantiale finale

b. valori circumstantiale consecutive

c. valori circumstantiale cauzale si concesive

98. Pentru exprimarea latina Quae cum ita sint, alegeti varianta corecta de

traducere in limba romana:

a. "Dat fiind ca asa stau lucrurile .

b. "Cum acestea asa sunt ."

c. "Aceste lucruri sunt asa ."

99. Adverbele ita si sic reprezinta elemente corelative anticipative pentru

propozitiile subordonate circumstantiale:

a. finale si consecutive

b. consecutive si modal-comparative

c. finale si concesive

100. Adjectivele talis, -e si tantus, -a, -um reprezinta elemente corelative

anticipative pentru propozitiile subordonate:

a. circumstantiale consecutive si modal-comparative

b. circumstantiale concesive si finale

c. completive conjunctivale

101. In cadrul frazei latine: Venit ut dixit., subordonata este o propozitie:

a. completiva conjunctivala

b. circumstantiala temporala

c. circumstantiala modal-comparativa

15

102. Traducerea corecta in limba romana a frazei latine: Venit ut dixit. este:

a. "A venit ca a zis."

b. "A venit (pre)cum a zis."

c. "A venit cand a zis.

103. Cuvantul licet reprezinta in limba latina:

a. un verb, dar si o conjunctie

b. un adverb, folosit conjunctional

c. un pronume nedefinit

104. Propozitiile participiale se redau in limba latina cu predicatul la:

a. participiul prezent si perfect

b. participiul viitor

c. participiul prezent si viitor

105. Propozitia participiala relativa are subiectul exprimat:

a. in acelasi caz cu subiectul propozitiei regente

b. in general la cazul nominativ

c. nu are subiect propriu

106. Propozitia participiala absoluta are subiectul exprimat:

a. la cazul nominativ

b. la cazul ablativ

c. la cazul subiectului din propozitia regenta

107. Alegeti traducerea corecta in limba romana a frazei latine: Memoria minuitur

nisi eam exerces.

a. "Memoria slabeste daca nu o cultivi."

b. "Memoria este mica daca nu exersezi."

c. "Memoria este diminuata daca nu te exerciti."

108. In cadrul frazei latine: Memoria minuitur nisi eam exerces., propozitia

subordonata circumstantiala conditionala nisi eam exerces este:

a. potentiala

b. ireala

c. reala

16

109. Propozitia subordonata circumstantiala conditionala poate fi substituita:

a. doar de propozitii participiale (relative sau absolute)

b. de propozitii subordonate relative circumstantiale (cu valoare

conditionala) si de propozitii participiale

c. doar de propozitii relative circumstantiale

110. Propozitia subordonata circumstantiala conditionala poate fi substituita:

a. doar daca este reala sau ireala

b. doar daca este potentiala

c. indiferent de tipologie

111. Conjunctia si are valoare:

a. conditionala

b. conditionala si concesiva

c. restrictiv-limitativa

112. Tipologizarea propozitiei subordonate circumstantiale conditionale se

realizeaza in limba latina:

a. tinand cont de modurile si timpurile cu care aceasta se construieste

b. dupa raporturile sintactico-semantice pe care le are cu regenta

c. dupa pozitia ei in cadrul frazei in care apare

113. Conjunctiile dum, donec, quoad se utilizeaza pentru a introduce si marca o

propozitie subordonata circumstantiala:

a. conditionala

b. temporala

c. cauzala

114. Exprimarea latina: Nescio utrum legam an scribam. este alcatuita din:

a. o singura propozitie

b. o propozitie principala, regenta, si o propozitie subordonata

c. trei propozitii

115. Conjunctia latina ne marcheaza introducerea unei propozitii subordonate:

a. completive conjunctivale

b. completive conjunctivale si a unei circumstantiale finale

c. circumstantiale consecutive

17

116. Pentru exprimarea din limba romana: "Daca ai putea veni, as putea fi

bucuros.", echivalati corect in limba latina:

a. Si uenias, laetus sim.

b. Si ueneris, laetus sim.

c. Si uenies, laetus ero.

117. Echivalati corect in limba latina fraza: "Cat timp esti fericit, ai multi

prieteni.", alegand varianta corecta de mai jos:

a. Donec eris felix, multos amicos habebis.

b. Donec es felix, multos amicos habes.

c. Donec sis felix, multos amicos habeas

118. Genitivul calitatii din limba latina s-a mostenit in limba romana in cazul:

a. Ac insotit de prepozitie

b. G

c. D

119. Genitivul subiectiv din limba latina s-a mostenit in limba romana in cazul:

a. Ac insotit de prepozitie

b. G

c. D

120. Substantivele latinesti in cazul genitiv cu functie de complement:

a. nu s-au mostenit in limba romana

b. s-au mostenit in limba romana la cazul Ac

c. le regasim, in limba romana, tot la cazul G, determinat de verbe

prepozitii, locutiuni prepozitionale

121. Functia sintactica adverbala a genitivului latin se refera la faptul ca acest

caz poate determina:

a. un substantiv sau un substitut al acestuia

b. un verb

c. verbe, adverbe, adjective de origine verbala

122. Dativul cu esse se mai utilizeaza si sub denumirea de:

a. dativ posesiv sau sum pro habeo

b. dativ de atribuire

c. dativul complementului indirect

18

123. Dativul final sau de scop se exprima in general in limba latina printr-un:

a. pronume

b. verb la participiu

c. nume de lucru sau substantiv abstract la numarul singular

124. Dativul final sau de scop este determinat mai ales de:

a. verbe care afecteaza o persoana in bine sau in rau

b. verbe precum: dare, tribuere, mittere, accipere etc.

c. verbe intranzitive

125. Dativul exprimat prin pronume ca mihi, tibi, nobis, uobis - aratand

implicarea moral-afectiva la desfasurarea unei relatari - reprezinta:

a. dativul punctului de vedere

b. dativul autorului

c. dativul etic

126. Subiectul logic, exprimand persoana care are obligatia indeplinirii actiunii

verbale, este reprezentat de:

a. dativul autorului (de agent)

b. dativul interesului

c. dativul etic

127. Persoana in paguba careia se realizeaza actiunea verbala se exprima in limba

latina prin:

a. dativul interesului

b. dativul daunei

c. dativul autorului

128. Substantivul in cazul dativ determinat de interjectii are functia sintactica de:

a. complement indirect

b. dativ de regim

c. dativ de atribuire

129. In limba romana, s-a pastrat identic, ca valoare stilistica si ca forma de

exprimare:

a. dativul interesului

b. dativul final

c. dativul etic

19

130. Un acuzativ obiect direct, insotit de un al doilea acuzativ care se comporta ca

un nume predicativ, formeaza in limba latina un acuzativ:

a. dublu

b. intern

c. adverbial

131. Verbe tranzitive (la diateza activa) cu valoare copulativa, precum: nominare,

declarare, creare, efficere etc. determina:

a. acuzativul obiect direct

b. acuzativele duble

c. acuzativele subiecte logice

132. Verbele care exprima ideea de instructie, educatie sau de rugaminte, cerere,

determina:

a. acuzative de relatie

b. acuzative interne

c. acuzative duble

133. Complementul direct in acuzativ determinat de verbe din aceeasi familie de

cuvinte se numeste:

a. acuzativul intern (figura sinonimica)

b. acuzativul intern (figura etimologica)

c. acuzativul exclamatiei

134. Complementul direct in acuzativ determinat de verbe inrudite ca sens se

numeste:

a. acuzativul de relatie

b. acuzativul intern (figura sinonimica)

c. acuzativul intern (figura etimologica)

135. Complementul prin care se face o referire limitativa la actiunea sau starea

verbala se numeste:

a. acuzativul spatiului strabatut

b. acuzativul adverbial

c. acuzativul de relatie

20

136. Adjectivele care indica o cantitate sau cele care arata succesiunea, utilizate la

neutru singular, la cazul Ac, sunt:

a. acuzative exclamative

b. acuzative adverbiale

c. acuzative de relatie

137. Exprimarea extinderii actiunii verbale se reda in limba latina prin:

a. complementul circumstantial de loc

b. complementul circumstantial de timp

c. complementul circumstantial de loc si de timp in cazul Ac

138. Exprimarea tintei spre care se indreapta actiunea verbala se realiza in limba

latina prin:

a. acuzativul directiei

b. acuzativul final

c. acuzativul spatiului parcurs

139. Substantivele in Ac, insotite de prepozitia ob sau propter, indeplinesc functia

sintactica de:

a. complement circumstantial modal-instrumental

b. complement circumstantial de cauza

c. complement circumstantial final

140. Substantivele in acuzativ insotite de prepozitia ad si determinate de adjective

exprimand inclinatia sau disponibilitatea indeplinesc functia sintactica de

complement circumstantial:

a. de loc

b. de timp

c. final

141. Complementul circumstantial de loc, redat in cazul ablativ insotit de

prepozitiile e(x), a(b), de, este considerat un:

a. Abl separativ

b. Abl al locului

c. Abl al cauzei

21

142. Substantivele in cazul Abl, determinate de verbe sau participii verbale din

sfera semantica a originii sau provenientei, au valoare sintactica de:

a. ablativ separativ

b. ablativ al originii

c. ablativ al calitatii

143. Substantivele in cazul Abl, determinate de verbe la diateza pasiva si care

exprima fiinta sau lucrul de catre care este indeplinita actiunea verbala, au

valoarea sintactica de:

a. ablativ de agent (al autorului)

b. ablativ instrumental

c. ablativ sociativ

144. Substantivele in cazul Abl, care reprezinta termenul de referinta al unei

comparatii, au valoarea sintactica de:

a. Abl de relatie

b. Abl modal

c. Abl de comparatie

145. Substantivele in cazul Abl, indicand fiinta sau lucrul care insoteste subiectul

sau obiectul actiunii verbale, au valoare sintactica de:

a. Abl modal

b. Abl autorului

c. Abl sociativ

146. Substantivele in cazul Abl care arata ca actiunea verbala se realizeaza fara

nici o insotire (fapt redat cu ajutorul prepozitiei sine) au valoarea sintactica

de:

a. Abl privativ

b. Abl prosecutiv

c. Abl sociativ

147. Substantivele in cazul Abl, exprimand ideea de cale de acces, niciodata

insotite de prepozitie, au valoare sintactica de:

a. ablativ al locului

b. Abl separativ

c. Abl prosecutiv

22

148. Substantivele in cazul Abl, care contin in sensul lor ideea de timp, neinsotite

de prepozitii, au valoare sintactica de:

a. ablativ al duratei si al momentului

b. Abl modal

c. Abl instrumental

149. In functie de criteriul scopului comunicarii, propozitiile pot fi:

a. enuntiative

b. negative

c. simple

150. In functie de numarul de elemente din care sunt alcatuite, propozitiile pot fi:

a. dezvoltate

b. exclamative

c. negative

151. Majoritatea propozitiilor principale independente sunt:

a. negative

b. exclamative

c. enuntiative

152. In formularea propozitionala Male est aduerbium., subiectul gramatical este

exprimat prin:

a. substantiv

b. adverb

c. verb

153. Subiectul subinteles in persoana verbului, indicata prin desinenta personala,

este considerat:

a. subiect neexprimat

b. subiect logic

c. subiect gramatical

154. Un verb impersonal, de afect, cu valoare predicativa, conditioneaza un

subiect:

a. gramatical, in cazul N

b. logic, in cazul Ac

c. nu prezinta subiect

23

155. Un verb la conjugarea perifrastica pasiva, cu valoare predicativa,

conditioneaza existenta unui subiect (cu valoare de complement

circumstantial de agent):

a. logic, in cazul D

b. gramatical, in cazul N

c. in orice caz gramatical

156. In formularea propozitionala: Caesar maximus princeps habetur., predicatul

este:

a. verbal

b. nominal

c. narativ

157. In formularea propozitionala: Caesar maximus princeps habetur., cuvantul

princeps este:

a. subiect

b. atribut adjectival

c. nume predicativ

158. In formularea propozitionala: Caesar maximus princeps habetur., subiectul

este:

a. maximus

b. princeps

c. Caesar

159. In propozitia: Caesar maximus princeps habetur., cuvantul maximus este:

a. atribut adjectival

b. nume predicativ

c. subiect

160. In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., subiectul este cuvantul:

a. uirtus

b. amare

c. patriam

24

161. In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., cuvantul patriam este:

a. complement direct (Ac de obiect)

b. atribut adjectival

c. atribut substantival

162. In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., predicatul este:

a. verbal

b. subinteles

c. nominal

163. Predicatul nominal in cadrul formularii propozitionale: Amare patriam est

uirtus praestantissima omnium Gallorum. este redat prin:

a. est uirtus

b. praestantissima est

c. patriam est

164. In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., cuvantul praestantissima are functie sintactica de:

a. nume predicativ

b. atribut adjectival

c. atribut substantival

165. In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., cuvantul Gallorum are functia sintactica de:

a. atribut substantival (G posesiv)

b. atribut substantival (G explicativ)

c. atribut substantival (G calitatii)

166. . In formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., cuvantul omnium are functia sintactica de:

a. complement indirect

b. atribut adjectival

c. atribut substantival

25

167. Pentru formularea propozitionala: Amare patriam est uirtus praestantissima

omnium Gallorum., selectati traducerea corecta:

a. "A-si iubi patria reprezinta cea mai de seama calitate a tuturor

galilor."

b. "Prestanta tuturor galilor este o virtute in patria lor."

c. "Patria este cea mai mare virtute a tuturor galilor."

168. Pentru formularea propozitionala: Huic ab adulescentia bella intestina grata

fuerunt., selectati traducerea corecta:

a. "Acesta din tinerete a avut dragi razboaie interne."

b. "Acestuia din tinerete i-au fost placute razboaiele interne."

c. "Razboaiele interioare, din tinerete, i-au facut placere."

169. Subiectul gramatical din formularea propozitionala Huic ab adulescentia

bella intestina grata fuerunt. este:

a. huic

b. bella

c. intestina

170. Predicatul formularii propozitionele: Huic ab adulescentia bella intestina

grata fuerunt. este:

a. nominal

b. verbal

c. subinteles

171. Predicatul nominal al propozitiei: Huic ab adulescentia bella intestina grata

fuerunt. este:

a. fuerunt

b. bella fuerunt

c. grata fuerunt

172. In propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvantul

huic are functia si valoarea sintactica de:

a. complement indirect (D de atribuire)

b. complement indirect (D cu esse)

c. complement indirect (D de agent)

26

173. In propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvantul

adulescentia are functia si valoarea sintactica de:

a. complement circumstantial (Abl duratei)

b. complement circumstantial (Abl separativ)

c. complement circumstantial (Abl momentului)

174. In propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvantul

intestina are functie sintactica de:

a. apozitie

b. atribut adjectival

c. complement direct

175. In propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvantul

grata are functia sintactica de:

a. subiect

b. atribut apozitional

c. nume predicativ

176. Pentru propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., alegeti traducerea

corecta:

a. "Batranetea barbatilor merituosi este fericita."

b. "Batranetea oamenilor este plina de bunuri."

c. "Barbatii buni la batranete sunt fericiti."

177. Propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est. prezinta un predicat:

a. subinteles

b. verbal

c. nominal

178. Subiectul propozitiei: Bonorum uirorum senectus beata est. este:

a. beata

b. senectus

c. bonorum

179. Predicatul formularii propozitionale: Bonorum uirorum senectus beata est.

este:

a. beata est

b. senectus est

c. uirorum est

27

180. In propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvantul uirorum are

functie si valoare sintactica de:

a. atribut (genitivul calitatii)

b. atribut (genitivul posesiv)

c. atribut (genitivul explicativ)

181. In propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvantul bonorum

indeplineste functia sintactica de:

a. atribut apozitional

b. complement circumstantial (ablativul calitatii)

c. atribut adjectival

182. Pentru formularea propozitionala: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,

alegeti traducerea corecta:

a. "Lucullus considera omul foarte vicios."

b. "Lucullus era considerat un om foarte bogat."

c. "Un om foarte vicios era socotit Lucullus."

183. Predicatul propozitiei: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este:

a. habebatur

b. homo habebatur

c. diuitissimus habebatur

184. In formularea propozitionala: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,

cuvantul Lucullus are rol sintactic de:

a. subiect

b. nume predicativ

c. apozitie

185. In propozitia: Lucullus homo diuitissimus habebatur., cuvantul homo are

functia sintactica de:

a. subiect

b. apozitie

c. nume predicativ

186. Formularea propozitionala: Lucullus homo diuitissimus habebatur. prezinta

un predicat:

a. nominal

b. verbal

c. subinteles

28

187. In formularea propozitionala: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,

cuvantul diuitissimus indeplineste rolul sintactic de:

a. atribut adjectival

b. nume predicativ

c. atribut apozitional

188. Formularea propozitionala: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este o:

a. propozitie enuntiativa, dezvoltata, afirmativa

b. propozitie exclamativa

c. propozitie subordonata (secundara), dezvoltata, afirmativa