Drama
(cf. fr. drame < gr. drama "actiune")
Drama este specia genului dramatic cu
intriga / conflict la cea mai inalta tensiune, dezvoltata in discrepanta dintre
idealul / ideea de noblete de cele mai multe ori din sfera
absolutului care framanta / mistuie un erou, ori
mai multi, si nimicnicia mediului / semenilor, ce actioneaza impotriva
protagonistului, obligandu-l sa evolueze intre situatii comice si tragice, spre
un deznodamant marcat, in majoritatea cazurilor, de sinucidere, sau de o
"moarte banala" ce nu-i permite sa guste din rodul implinirii visului de-o
viata.
Istoria dramei incepe din antichitatea greco-latina, prin «drama
cu satiri», destinata "detensionarii" publicului in urma vizionarii trilogiei
tragice (Cyclopul de Euripide), traverseaza epoca
evmezica prin «drama liturgica» si secolul al XVII-lea, francez, prin tragicomedii (Nicomède de Pierre Corneille, Don Juan de Molière etc.), spre
a-si descoperi formula "moderna" de prin secolul al optsprezecelea incoace,
prin Beaumarchais (Eugènie, 1767), prin Lessing (Nathan Inteleptul), prin Schiller (Hotii, Intriga si iubire), prin Victor Hugo (Cromwell, 1827, drama celebra si prin prefata-manifest de afirmare a
romantismului) s. a.
In "decaedrul de aur" al istoriei dramei
romanesti se releva: Razvan si Vidra de Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Despot-Voda de Vasile Alecsandri, Napasta de I. L. Caragiale, Apus de Soare de Barbu Stefanescu Delavrancea, Patima rosie de Mihail Sorbul, Jocul
Ielelor de
Camil Petrescu, Mesterul Manole de Lucian Blaga
(capodopera a expresionismului), Moartea unui artist de Horia Lovinescu, Arca bunei sperante de I. D. Sarbu si Iona de Marin Sorescu.
