Harap-Alb de Ion Creanga - relatia incipit-final - tema textului, caracteristica basmului

varianta 2-

Prin "Harap-Alb", Creanga a reusit sa adauge basmului popular harul sau de "a povesti" si a creat o opera in care apar trasaturi specifice stilului sau precum umorul si oralitatea. Print talentul sau, marele scriitor roman a adus un suflu nou in lumea basmului, aducant inovatii la nivel stilistic si compozitional.

Basmul cult reprezinta o creatie epica ampla, cu un numar mare de personaje, fiecare purtand valori simbolice, prezenta fabulosului si miraculosului fiind obligatorie. Personajul principal, reprezinta fortele binelui si se lupta cu fortele malefice pe care, in final, le invinge. Pe tot parcursul actiunii, eroul dobandeste calitati si virtuiti care il prezinta ca un personaj exceptional.

Fabulosul si miraculosul sunt de la inceput acceptate, prezenta lor manifestandu-se atat la nivelul actiunii cat si la nivelul personajelor. In afara de erou, celelalte personaje reprezinta o anumita tipologie si au trasaturi fabuloase, ireale. Astfel, in afara de oameni avem de a face si cu fapturi himerice. Apar donatori si ajutoare, personaje care il ajuta pe erou in evolutia sa, reliefandu-se astfel caracterul de bildungsroman al operei.

Tema textului, caracteristica basmului, este lupta dintre bine si rau, infruntarea dintre benfic si malefic, castigata in final de fortele binelui. Eroul - Harap-Alb - isi dobandeste calitatile si statul sau din final in urma confruntarilor cu fortele negative, prezentate inca de la inceput de tatal sau "omul ros" si "spanul". In acesta lupta, eroul este ajutat de fapturi himerice, care ii vin in ajutor si il ajuta ca in final sa iasa biruitor.

Titlul "Povestea lui Harap-Alb" prezinta conditia duala a personajului principal. Harap care sugereaza ideea de sclav negru, contrasteaza cu originea nobila spre care ne trimite a doua parte a titlului "alb". Intr-un fel, "Harap-alb" sintetizeaza in doua cuvinte intreaga evolutie a personajului, care este eliberat din situatia de a sluji spanului chiar prin uciderea de catre acesta, eliberare survenita dupa cum spunea si legamantul facut la fantana din padurea labirint. Astfel, eroul isi recapata nobletea initiala, insa doar dupa ce a trecut probele prin care a dovedit ca poate fi un viitor imparat.

Naratorul este unul omniscient, insa este implicat in desfasurarea actiunii prin comentarii si prin opiniile pe care le propune. Perspectiva narativa este "din darat", naratiunea fiind realizata la persoana a treia.

Conflictul operei este clasic pentru basm: fortele raului se opun fortelor binelui, insa in final beneficul triumfa asupra maleficului, Harap-Alb recapatandu-si statutul social si fiinde recompensat cu regatul imparatului Verde si cu mana fetei imparatului Rosu.

Actiunea se realizeaza prin inlantuire si evolueaza liniar, prin episoade care se succed in ordine cauzala si cronologica. Daca ne referim la timp si la spatiu, trebuie precizat ca avem de a face cu un basm, iar aceste notiuni capata o nuanta puternica de ambiguitate, pentru opera este pura ficitiune, fantezia dominand prin fabulos si miraculos, categorii acceptate de cititor, inca din titlu, prin cuvantul "povestea". La nivelul relatiilor spatiale avem de a face cu doua imparatii, una fiind situata in celalalt capat al lumii fata de cealalta. Aceasta distanta sugerata de autor prevesteste si dificultatea drumului initiatic al mezinului familei, care isi dovedeste in cele din urma superioritatea, conturand astfel un motiv clasic al basmului.

Expozitiunea prezinta o imparatie condusa de un imparat cu trei fii. Situatia este una de echilibru perturbata ulterior de aflarea vestii ca imparatul Verde are nevoie de un mostenitor pentru tronul sau. Aceasta intriga ii determina pe fii mai mari sa isi incerce norocul, insa se dovedesc incapabili sa faca fate probei curajului la care ii supune tatal lor, deghizat in urs, la trecerea peste pod. Mezinul isi incearca si el norocul, si pentru ca arata ca este generos, capata ajutorul Sfintei Vineri. Aceasta ii dezvaluie ce trebuie sa faca pentru a avea succes: ia hainele si armele folosite de tatal sau in tinerete, si isi alege calul folosindu-se de o tava cu jaratec.

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

Desfasurarea actiunii este reprezentata de calatoria si probele la care este supus fiul de imparat. Desi fusese avertizat de tatal sau, el cade in capcana spanului, devenind sclav al acestuia. Indeplineste poruncile stapanului sau, folosindu-se de sprijinul donatorilor si al ajutoarelor, ajutor pe care il capata dupa ce demonstreaza ca posede anumite virtuti (bunatate, generozitate, spirit comunicativ, etc.).

Punctul culinant il constituie demascarea spanului si eliberarea de sub stapanirea acestuia prin taierea capului. Calul il elimina pe antagonist, Harap-Alb recapatandu-si drepturile si statutul sau de origine nobila.

Incipitul prezinta situatia initiala din basm si constituie introducerea cititorului in lumea fantezista si fabuloasa a operei. Spre deosebire de basmele populare, unde cea mai folosita formula de inceput este "A fost o data ca niciodata", formula ce neaga de la inceput veridicitatea si tangenta cu realitatea a faptelor relatate, Creanga foloseste "Amu cica era o data". Aceasta constructie nu ne introduce doar in lumea basmului ci si in stilul oral al autorului.

Incipitul prezinta cateva motive specifice basmului: superioritatea mezinului, imparatul fara urmasi, metamorfoza calului, cifra magica 3, etc. De asemenea, tot la inceputul operei eroul o cunoaste pe Sfanta Duminica, cea care il va sprijini in pregatirea calatoriei si in calatoria propriu zisa.

Harap-Alb este fiu de imparat, si din cauza faptului ca fratii sau mai mari se dovedesc incapabili sa treaca proba tatalui lor, el este cel care va calatori pentru a deveni urmasul imparatului Verde. Pentru ca este milostiv, este ajutat de Sfanta Duminica, si foloseste armele si hainele tatalui sau, elemente ce simbolizeaza experienta si iscusinta pe care la inceput le capata doar sub forma simbolica, materiala, insa ulterior vor deveni parte integranta a caracterului sau, in urma probelor prin care va trece.

De remarcat este si faptul ca inca din incipit avem de a face cu doua personaje himerice, care vor avea functia de ajutoare: calul si Sfanta Duminica.

Situatia finala de echilibru prezinta demascarea spanului si eliberarea lui Harap-Alb. Desi juramantul pe care eroul il face in padurea labirint ar parea unul fara scapare, in lumea basmului, eliberarea este posibila. Fiul de imparat este decapitat, insa "farmazoana" il salveaza cu ajutorul obiectelor magice. Calul il scoate din scena pe span, adaugand insa ca si unii ca el sunt buni, pentru ca ii fac pe oameni "sa se prinda la minte".

Asa cum este specific basmului, eroul este recompensat in final, situatia revine la echilibru, iar bucuria se poate dezlantui. Formula finala: "Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda", este o formula diferite de cele folosite in basmele populare. Noutatea aceste formule consta tocmai in ultima fraza, care imbina realul cu irealul si introduce in basmul lui Creanga si elemente sociale contemporane cu autorul.

Incipitul si finalul basmului cinstituie doua situatii de echilibru. De la prima se pleaca, prin aparitia elementului perturbator, si in urma desfasurarii actiunii reparatoare si a rezolvarii situatiei de maxima tensiune se ajunge la rezolvarea din final. Creanga pastreaza linia clasica a basmului in ceea ce preiveste relatia dintre cele doua, finalul fiind unul fericit, in care fortele binelui castiga, iar eroul este recompensat. Harap-Alb evolueaza pe parcursul operei si isi construieste caracterul corespunzator cu viziunea autorului. Sunt apreciate calitati precum milostenia, bunatatea, spiritul deschis si comunicativ, dapt ce tradeaza rolul moralizator al textului.

"Povestea lui Harap-Alb" ilustreaza evolutia eroului si actiunile pe care acesta le intreprinde pentru ca capata experienta de viata necesara pentru a capata virtutile necesare unui conducator. De la un tanar lipsit de experienta de viata, naiv, dar milostiv si bun, feciorul de crai devine un conducator capabil, in urma trecerii prin incercari dificile, redevenind conducator dupa ce a incercat si rolul de sclav. In cele din urma, veselia se instaleaza in intregul univers al basmului si dainuie pe un termen nedeterminat.

Creanga aduca noutati in specia basmului cult, introducand ironia si oralitatea, trasaturi specifice stilului sau. Astfel, "Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult, in care incipitul si finalul pastreaza linia basmului popular.