Valoarea functionala a semnelor de punctuatie

VALOAREA FUNCTIONALA A SEMNELOR DE PUNCTUATIE

Semnele de punctuatie marcheaza grafic pauzele si intonatia enunturilor , delimitand ĩn acelasi timp unitati sintactice.

Semnele de ortografie

Cratima[-] :

marcheaza in scris rostirea impreuna a doua cuvinte contopite intr-o silaba : mi-a dat ;

marcheaza in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate, fara ca acestea sa formeze o silaba : ,, imbraca-te ’’ ;

marcheaza elidarea unui sunet :v-am spus (va am spus) ;

se foloseste la scrierea cuvintelor compuse: nou-nascut;

se foloseste la despartirea cuvintelor in silabe: bo-ier.

Apostroful[‘]:

marcheaza grafic absenta accidentala in rostire a unor sunete sau silabe: ,,Es’ du’ce ne Iancule!’’(,,Esti dulce nene Iancule!’’) I.L. Caragiale ;

marcheaza elipsa cifrelor (indeosebi a celor care indica anii) : cinstita holera de la ’48.

Punctul [.] :

in abrevieri : C.F.R., a.c. (anul curent) op.cit (opera citata).

Nu se pune punct:

dupa formule de adresare;

dupa titlurile de carti, de opere literare etc. ;

dupa abrevierile formate din prima si ultimele litere ale unui cuvant  d-ta;

dupǎ simbolurile punctelor cardinale;

dupa simbolurile si prescurtarile din chimie, fizica, matematica : O, cm, Kg, etc.

Bara[/] :

se foloseste pentru a indica o alternanta: si/sau;

pentru a inlocui unele prepozitii: Km/h (Km pe ora).

VALOAREA EXPRESIVA A SEMNELOR DE PUNCTUATIE

Semnele de punctuatie noteaza grafic pauza si intonatia din vorbire, de aceea ele se constituie in indici pretiosi pentru realizarea unei lecture expresive a textului literar.

Uneori ele au un rol foarte important in intelegerea starii sufletesti a unui personaj .

Folosirea punctului la sfarsitul unor propozitii enuntiative scurte si repetate, precum si la fragmentarea propozitiilor si a frazelor mareste expresivitatea textului, sugerand stari sufletesti tensionate (zbucium sufletesc) ,,…Aprinde lumanarea. E galben ca ceara. Se uita la icoane. Se inchina. Si-si aduce aminte de Dumnezeu”. ,,Hagi-Tudose”, de B. St. Delavrancea.

Personajul este nelinistit, iar aceasta stare se reflecta in actiunile sale sacadate, idee ce ia forma unor propozitii, fraze, imprima uneori textului narativ un anume dinamism, iar alteori contribuie la realizarea gradata a tensiunii.

Punctul si virgula – marcheaza o coborare a tonului si o pauza mai mare.

Confera frazei o anumita armonie, ritmicitate.

Semnul exclamarii marcheaza grafic o atitudine a vorbitorului, o

stare sufleteasca. Aceasta poate fi: suferinta, bucuria, deznadejdea, admiratia, regretul, dezaprobarea, ciuda etc. Contextul are un rol foarte important in identificarea  corecta a acestei stari.

Prezenta propozitiilor exclamative intr-un text narativ (cand nu apartin personajelor) indica implicarea afectiva a naratorului, iar intr-unul liric reprezinta o marca a eului liric. In amandoua situatiile, propozitiile exclamative imprima textului o nota puternica de subiectivitate.

Semnul intrebarii poate sugera si el o gama variata de sentimente si

stari sufletesti : suferinta, uimirea, nehotararea, indignarea ,, Sa cheltuiesc pentru el?” se intreaba Hagi Tudose indignat (Furia personajului este in acest context expresie a lacomiei, a unui mod de a intelege viata ca fiind incompatibila cu notiunea de a cheltui, fie si pentru el, cu atat mai putin pentru altii).

Valoare expresiva deosebita o au propozitiile interogative in monologul interior.

Propozitiile interogative care reprezinta de fapt false intrebari se numesc interogative retorice. Vorbitorul comunica ceva, vrand sa sublinieze mesajul, sa-i impresioneze si sa-i implice pe ascultatori (cititori). ,,Dar ce zgomot se aude? Bazait ca de albine?” (M. Eminescu ,,Calin(File din poveste)”

Punctele de suspensie –marcheaza o intrerupere a vorbirii, intentionata sau nu.

Intreruperea intentionata se face pentru a sugera ceva (a avertiza); punctele de suspensie din schita lui I.L. Caragiale avertizeaza ca e o vizita cu surprize .

Se folosesc de asemenea pentru a exprima ironia. Aparitia lor la sfarsitul unor replici ale personajelor indica stari sufletesti precum: emotia, furia, ezitarea etc.

La sfarsitul unor unitati sintactice, prezenta lor indica posibilitatea continuarii gandului, o invitatie la reflectie. Poezia  ,,Cuvant” de T. Arghezi din manualul de cls. a VII-a , Edit. Humanitas , se incheie astfel ,, Am rascolit pulberi de fum …”.

Prezenta punctelor de suspensie sugereaza intreruperea comunicarii din cauza regretului resimtit de poet care se simte invins de cuvinte. Ele se constituie intr-o invitatie adresata cititorului de a continua el poezia.

Doua puncte au rolul de a atrage atentia asupra a ceea ce urmeaza.

Observatii : Prezenta propozitiilor exclamative, interogative si a punctelor de suspensie intr-un text narativ sunt marci ale oralitatii.

BIBLIOGRAFIE:

Marilena Pavelescu, Daniela Gitlan, “Ajutǎ-te singur!, Editura Curtea Domneascǎ, 2004