Pronumele personal, reflexiv si reciproc

PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV SI RECIPROC

I. Pronumele personal

1. Declinarea pronumelui personal: persoana 1: evgw,

1.1.  Observatii

Persoana 1 nu are vocativ.

La G, D, A are forme mai lungi care sunt forme emfatice si are si forme scurte care se numesc forme enclitice care nu au accent propriu ci isi transmit accentul cuvantului precedent.

Formele scurte sunt cele ne-emfatice.

2. Pronumele personal persoana a 2-a: su,

2.1. Observatii

N si V sunt indentice.

Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt forme enclitice.

3. Pronumele personal persoana a 3-a: auvto,j( auvth,( auvto,

3.1. Observatii

Pronumele personal persoana a 3-a se declina potrivit paradigmei adjectivelor, si anume: 2-1-2.

In genul N. este ca si pronumele demonstrativ, adica ii lipseste –n din terminatia in cazul N, singular.

Nu are forme in vocative.

4. Caracteristicile pronumelui personal in greaca:

4.1.  Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul depinde de functia pe care o indeplineste in propozitie.

4.1.1.     Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda in gen, numar si caz.

4.1.2.     ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o discrepanta intre cazul pronumelui personal care este in D si cazul substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A.

4.2.  In greaca, de regula nu se specifica pronumele personal. El se subintelege din terminatia verbului care are functia sintactica de predicat. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a subiectului care face actiunea, pronumele peronal se specifica.

4.2.1.     Exemplu: regula impune nespecificarea subiectului prin folosirea pronumelui personal, dupa cum urmeaza: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n)

4.2.2.     Exceptia fiind specificarea pronumelui personal cu intentia de a acentua subiebtul, dupa cum urmeaza: evgw. pe,mpw))) [tocmai eu sunt acela care trimit]

4.3.  Pentru exprimarea relatiei de posesiune se foloseste pronumele personal la G, si de regula se folosec formele enclitice: to. qe,lhma, sou) Vedeti ca substantivul are doua accente, a doua fiind cel ‘primit’ de la forma enclitica a pronumelui personal persoana a 2-a.

4.4.  Formele emfatice se folosesc de regula dupa prepozitii: avp’ evmou/( evk sou/( evn evmoi,) Exceptie fiind pro,j me)

5. Folosirea speciala a pronumelui personal persoana a 3-a: auvto,j

Are doua uzante speciale foarte importante:

5.1.  Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat si substantiv, si se traduce cu ‘acelasi’, ‘aceeasi’. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj sw,zei to.n lao.n auvtou/) ‘Acelasi Domn salveaza pe poporul Sau’ sau o` Ku,rioj o` auvto,j …( ‘Acelasi Domn…’.

5.2.  Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se traduce cu ‘insusi’, ‘insasi’. Exemplu: auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj auvto.j) sw,zei to.n lao.n auvtou/) ‘Insusi Domnul mantuie/salveaza pe poporul Sau’.

5.3.  Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw u`mi/n( o[ti u`mei/j evste o` lao.j tou/ Weou/) ‘Eu insumi spun…’ sau auvto.j le,gw))) sau auvtoi. le,gomen))) ‘noi insine spunem…’

II. Pronumele reflexive

1.     La acest stadiu vom invata doar pronumele reflexiv la persona a 3-a. El se refera totdeauna la subiect, deaceea nu are forme la N.

1. Exemple: o` vIhsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/) ‘Isus sesiza/percepea lucrul acesta in sine Insusi.

III. Declinarea adjectivului a;lloj( a;llh( a;llo( ‘altul, alta, alt’

este sinonim cu e[teroj

Se declina ca pronumele demonstrative evkei/noj, adica nu are -n la neutru singular N.

Spre deosebire de prenumele demonstrative, a;lloj se pune in pozitie atributiva. De exemplu: to. a;llo pro,baton ‘cealalta oaie’)

IV. Declinarea pronumelui reciproc: avllh,louj( ‘unul pe altul’

Nu are forme pentru N, nici pentru singular.

Se vor prezenta doar formele din NT:

G  avllh,lwn ‘unul altuia’, unii altora’

D  avllh,loij ‘unul la altul’, ‘unii la altii’

A  a,llh,louj ‘unul pe altul’, ‘unii pe altii’

Exemple:

filou/men avllh,louj( ‘ne iubim (reciproc)’, ‘unul pe altul’

oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora’

gra,fomen evpistola.j avllh,loij ‘ne scriem (reciproc)’, unul altuia, unul la altul

V. Exemple biblice ale folosirii pronumelui personal: studentul sa studieze fiecare text biblic si sa incerce sa identifice pronumele personale

VI. Vocabular

VII. Exercitii

1. ginw,skousin oi` maqhtai, sou to.n avpo,stolon kai. a;gousin auvto.n eivj to.n oi=kon auvtw/n)

2. dida,skw tou.j oi`ou,j mou kai. le,gw auvtoi/j to,n lo,gon tou/ qeou/)

3. evgw, eivmi dou/loj( su. de. ei= o` ku,rioj)

4. oi` avdelfoi. h`mw/n ei=don h`ma/j kai. ei;domen auvtou,j)

5. a;xei me o` ku,rioj auvto.j eivj th.n basilei,an auvtou/)

6. su. ble,yeij qa,naton( evgw. de. ble,yw zwh,n)

7. o` avpo,stoloj pisto,j( oi` de. dou/loi auvtou/ kakoi,)

8. se. ei;domen kai. ei;pome,n soi parabolh.n avga,phj)

9. evfu,gete avf’ h`mw/n( avll’ h`mei/j evdida,skomen evn th/| evkklhsi,a|)

10. evn tai/j h`me,raij tai/j evsca,taij o` ~Ihsou/j a;xei tou.j maqhta.j auvtou/ eivj th.n basilei,an)

11. eu-ron oi` a;nqrwpoi ta. te,kna auvtw/n kai. h;gagon auvta. eivj tou.j oi;kouj auvtw/n)

12. u`mei/j evla,bete to.n ku,rion eivj ta.j kardi,aj u`mw/n( avll’ h`mei/j evfu,gomen avpo. th/j evkklhsi,aj)

13. evgw. e;paqon( su. h`ma,rthsaj( avll’ auvto.j e;swsen h`ma/j)

14. meta. tw/n avdelfw/n h`mw/n evble,yamen tou.j maqhta.j tou/ kuri,ou h`mw/n)

15. dia. sou/ a;xei o` qeo.j ta. te,kna auvtou/ eivj th.n basilei,an avga,phj)

16. avf’ u`mw/n e;laben o` avdelfo,j mou dw/ra kala,)

17. meta. ta.j h`me,raj ta.j ponhra.j auvtoi. ble,yomen ta.j h`me,raj ta.j avgaqa,j)

18. meq’ u`mw/n evsmen evn toi/j oi;koij u`mw/n)

19. auvtoi. ginw,skomen th.n o`do,n( kai. di’ auvth/j a;xome,n se eivj th,n evkklhsi,an th,n auvth,n)

20. di’ evme. ble,yeij to.n ku,rion)