Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului „S”

I Silabe si logatomi:

1. Exercitii cu silabe directe- prelungit: ssse, sssi, sssa,ssssa, sssa, ssso, sssu;

neprelungit: se, si, sa, sa, sa, so, su;

repetate: sese, sisi, sasa, sasa, sasa, soso, susu;

2.Exercitii in pozitie intervocalica: ese, asa, asa, asa, oso, usu,;

cu vocale diferite: ase, esa, isa,osa, usa, asa;

asi, esi, ise, ose, use, ase;

aso, eso, iso, osi, usi, asi;

asu, esu, isu, osu, uso, asu;

3. Exercitii cu silabe inverse- prelungit: esss, isss, asss, asss, osss, usss;

neprelungit: es, is, as, is, as, os, us,;

4. Exercitii in logatomi: ses, sis, sas, sas, sas, sos, sus,;

5. Exercitii in combinatii consonantice: sche, schi, sca, sca, sca, sco, scu; scre, scri, scra, scra, scra, scro, scru; sfe, sfi, sfa, sfa, sfa, sfo, sfu; sme, smi, sma, sma, sma, smo, smu; spe, spi, spa, spa, spa, spo, spu;

sple, spli, spla, spla, spla, splo, splu; ste, sti, sta, sta, sta, sto, stu;

stre, stri, stra, stra, stro, stru; sne, sni, sna, sna, sna, sno, snu;

sle, sli, sla, sla, sla, slo, slu,;

6. Exercitii de diferentiere:    se-ze; es-ez; ese-eze; ses-zez; sez-zes si-zi; is-iz; isi-izi; sis-ziz; siz-zis sa-za; as-az; asa-aza; sas-zaz; saz-zas sa-za; as-az; asa-aza; sas-zaz; saz-zas

so-zo; os-oz; oso-ozo; sos-zoz; soz-zos

su-zu; us-uz; usu-uzu; sus-zuz; suz-zus

7. Exercitii in combinatii cu diftongi: sea, sia, sie, sio, soa;

8. Structuri verbale progresive prin aditie:

se s - se - ser; set; sec; - sere, sete, seca, se;

ca - se; va - se; me-se; de-se; pa-se; vi-se; tre-se; _ se; me-se-rie; ve-se-la; po-se-da; ca-se-rie; _se_; ma-ta-se; _ _ se; si s - si - . - sila, sita, sine, si;

co-si; vop-si; do-si, ga-si; _si;;

de-si-gur, _ si _;;

pa-ra-si, _ _ si;; sa s - sa - - sarac, sapun, sarit, sa;

var-sa; coa-sa; roa-sa; groa-sa, dea-sa; _ sa;

pa-sa-re; _ sa _;

fru-moa-sa; _ _ sa;

sa s - sa - sac, san, - sarg, sani, sarbi, sarma, sa;

sa s - sa - sac, sat, sap; - sapa, sare, sanie, sabie,sa;

ca-sa, ma-sa, pa-sa, ra-sa; _ sa;

var-sa-te, ca-sa-te, la-sa-te, pa-sa-te; _ sa_;

fru-moa-sa, a-lea-sa; _ _ sa;

so s - so - soc, sol, soi; - soia, soare, somn, soda, so;

fa-so-le, _ so _;

su s - su - suc, sur, sus; - surd, suis, supa, surori, su;

ra -su -net, _ su _;

II Cuvinte

1.     Cuvinte cu „s” initial - monosilabice : sec, set, semn,

sac, san, sarg,

sac, sat, sap,sar,

soc, sol, somn, soi,

sub, suc, sur, sug, sun, sul, surd,

bisilabice: sete, sere, secret, sera, select,

sita, sila, Sica, Sile, sifon, sirop,

sarat, sarut, sapun, sarac,

sarba, sarma,

sala, salam, salut, sare, sate, sapa, Sava,

sora, soda, soba, soldat, sonda;

suta, suma, supa, sunet,;

-polisilabice: semafor, secure, secunda, seringa,

sirena, silaba, simpatie,

sanatate, saturat,

sambata, sambure,

sacosa, salata, sanie, salvare,

sonerie, sorcova,

surade, suparat;

-cu grupe consonantice: schema, schimba, scari, scandura, scara, scapa, scade, scoala, scor, scurma, scufunda, scrobit, scrum, sfetnic, sfios, sfatos, sfaraie, sfada, sfoara,

smerit, smoc, smucit,

speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span, spart, spatiu, spada, spate, spala, spaghete, sport, spune,

splendid, splina,

stea,steag,stima,stilou,stapan starneste, starpeste, stau, star, stol,stup,

streasina, striga, stranut, strabun, strada, stropitoare, strungar, strut

snop,

sleit,slinos,slabut,slaba,sloi,sluga,

2.     Cuvinte cu„s” median - monosilabice: vest, test,

pisc, plisc, chist, disc,

vasc,

pasc, nasc,

trosc!

must, gust,

-bisilabice: mese, dese, desen,

nisip, visa, risca, vopsi, lipsi nasuc, pasat,

rasul,

casa, masa, lasa, rasa, coase,

dosar, mosor, cosor, farsor,

bursuc, dansul;

-polisilabice: meserie, desigur, profesor,

risipit, pisica, misiune,

casatorie, pasarele, rasaduri, masura,

casare, pasaje, pasare, fasole, matase,

mirosi, folosi,

musafir, busola, pensula, insula,

-cu grupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi, ascuns, biscuit,

discret, discriminare,

basme, cosmetice, Cosmin, casma, basma, cosmonaut,

aspecte, conspecte, conspiratie,

castel, mesteca, pastila, pistil,

pastai, asta, castan, castor, pistol, costum, destul,

castravete, castron.

3. Cuvinte cu„s” final -monosilabice: des, ies, fes, ness,

vis, zis, pis!

ras, plans,

as, nas, las, nas, pas, vas, ras,

os, cos, dos, ros, tos,

dus, fus, rus, pus, - -bisilabice: ales, cules,

Paris, abis,

apas, vars,

compas, ramas,

pufos, ploios, voios, miros, ghebos, barbos, apus, cactus,

-polisilabice: calduros, serios, scorburos, inimos.

III Propozitii: simple (cu „s” in toate cele trei pozitii)

Sandu este vesel.

Sica coase.

Savu sta acasa.

Costel s-a dus.

Masa este pusa. Stai in sat?

Vasile este sanatos.

Sacul este spart.

Sa-mi scrii scrisoarea!

Pisica se spala.

Steagul este sus.

-dezvoltate:

Sanda a scris o scrisoare sorei sale.

E soare si senin astazi.

Soarele straluceste sus pe cer.

Sandu a sosit aseara.

Sica se spala in sila.

Sarea se scoate din salina.

Savu a sadit un salcam.

Silviu scapa salata in supa.

Sorin are o salopeta noua.

Seara se lasa peste sat.

Cosmin este serios, dar sfios.

V Cuvinte paronime

s -s

scoala-scoala soc -soc

dus - dus musca - musca

nas - nas pisc - pisc

peste - peste las - las

sura-sura cos- cos

sale- sale creste-creste

paste-paste suta-suta

Siret-siret

s - z

sare - zare sale - zale

sac - zac pasa - paza

groasa-groaza oase - oaze

seama- zeama ser - zer

seu - zeu vase - vaze

Sica - Zica rasa - raza

varsa - varza

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului „l”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: la, le, li, lo, lu, la, la;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: ala, ele, ili, olo, ulu, ala, ila;

- cu vocale diferite: ale, ali, alo, alu;

ela, eli, elo, elu, ela;

ila, ile, ilo, ilu, ila;

ola, ole, oli, olu, ola;

ula, ule, uli, ulu, ula;

ala, ale, ali, alo, alu;

3.     Exercitii in silabe inverse: al, el, ol, ul, al, il;

4. Exercitii in logatomi: lal, lel, lil, lol, lul;

-pronuntat fara vocale: l.l l.l ll ll;

5. Exercitii in combinatii consonantice: bla, ble, bli, blu, bla;

pla, ple, pli, plo, plu, pla;

cla, cle, cli, clo, clu, cla;

gla, gle, gli, glo, glu, gla;;

mla, mle, mli, mlo, mlu, mla;

sla, sle, sli, slo, slu, sla;

zla, zle, zli, zlo, zlu, zla;

vla, vle, vli, vlo, vlu, vla;

hla, hle, hli, hlo, hlu, hla.

fla, fle, fli flo, flu, fla

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „l” initial - monosilabice: la, lac, lan, lat, leu, lemn, les, leac, lin, lins, loc, lor, loz;

- bisilabice: lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan, lesin, loto, liber, lichid, lighean, lipit, luna, lume, lana;

- polisilabice: laringe, lebada, locomotiva, lopeti, livada, luminare;

2. Cuvinte cu „l” median - monosilabice: clar, plai, plan, blat, clei, clor, club;

- bisilabice: sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg, milos, calut, fulgi, vulpe;

- polisilabice: pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti, ochelari, umbrela, elefant;

-cu aglomerari de consoane: tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste, bicicleta, ploaie, plange, floarea soarelui, planta;

3. Cuvinte cu „l” final -monosilabice: val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal;

-bisilabice: canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul;

polisilabice: ghiocel, patrunjel, papagal, soricel.

III Propozitii - simple

Lampa lumineaza.

Culeg si aleg.

Alege bilele.

Lica e lacom.

Localul e gol.

Lili calareste.

Copilul alearga.

-dezvoltate

Lili ia multe lalele.

Lazar si Calin s-au luat la lupta.

Lola ia la bal un sal.

Lasa catelul sa latre!

Ale mele sunt lulelele!

Alina are un sal cu buline galbene.

Globurile sclipesc la lumina lampii.

Sandalele lui Alin sunt albastre.

Calul e pe celalalt mal.

Liliacul lui Lucian e violet.

IV Fraze

In localitatea Valea Larga se cultiva multe legume.Toti localnicii sunt la cules

E lume multa. Elevii sunt veseli. Au plecat de la scoala spre casele lor. Laura are

lalele galbene si rosii. Ea canta: tra, la, la, la, la, la

V Cuvinte paronime

lac - rac

cal - car

lege - rege

lampa - rampa

lama - rama

coroana - coroana

Lica - Rica

ale - are

lob - rob

clama - crama

lupa - rupa

Schema si materialul verbal pentru                                                              consolidarea sunetului „r”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii cu prelungirea sunetului: rrri, rrre, rrra, rrrra, rrra, rrro, rrru;

2.     Exercitii cu silabe directe: ri, re, ri, ra, ra, ro, ru;

3.     Ex. in pozitie intervocalica: ara, ere, iri, oror, uru, ara, ira;

- cu vocale diferite: are, ari, aro, aru;

era, eri, ero, eru;

ira, ire, iro, iru;

ora, ore, ori, oru;

ura, ure, uro, uri;

4.     Exercitii cu silabe indirecte - prelungit - irrr, errr, irrr, arrr, arrr, orrr, urrr; - neprelungit - ir, er, ir, ar, ar, or, ur;

5.     Ex. cu silabe directe repetate: riri, rere, rara, rara, rara, roro, ruru;

6. Ex. in silabe inchise cu alte consoane: rar, rer, rir, ror;

rap, rit, ref, res;

gar, ter, far, mur;

7. Ex in logatomi (cu consoane -loc apropiat de articulare) lera, lere, leri, lero;

nera, nere, neri, nero;

dera, dere, deri, dero;

tera, tere, teri, teru;

8. Ex. cu grupari consonantice: pra, pre, pri, pro, pru, pra;

bra, bre, bri, bro, bru, bra, bra;

fra, fre, fri, fro, fru, fra, fra;

vra, vre, vri, vro, vru, vra, vra;

tra, tre, tri, tro, tru, tra, tra;

dra, dre, dri, dro, dru, dra, dra;

- asocieri mai dificile: sra, sre, sri, sro, sru, sra, sra;

zra, zre, zri, zro, zru, zra, zra;

sra, sre, sri, sro, sru, sra;

jra, jre, jri, jro, jru, jra, jra;

tra, tre, tri, tro, tru, tra, tra;

-pentru evitarea pericolului de contaminare la „r” uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h - cra, cre, cri, cro, cru, cra, cra;

gra, gre, gri, gro, gru, gra, gra;

hra, hre, hri, hro, hru, hra, hra;

-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer: abr, ebr, ibr, obr, ubr, abr, ibr;

avr, evr, ivr, ovr, uvr, avr, ivr;

adr, edr, idr, odr, udr, adr;

9. Ex. de diferentiere- de sunetul „l”

la - ra al - ar ala - ara lal - rar lar - ral

le -re el - er ele - ere lel - rer ler - rel

li - ri il - ir ili - iri lil - rir lir - ril

lo - ro ol - or olo- oro lol - ror lor - rol

lu - ru ul - ur ulu - uru lul - rur lur - rul

II Cuvinte

Cuvinte cu „r” initial

- monosilabice: rid, rit, ren, rest, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rait, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rup,;

- bisilabice: ridic, rima, rece, rele,rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, rufe, rumen;

- polisilabice: ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, rasadnita ,ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste, rusine, rusinos;

Cuvinte cu „r” median

-monosilabice: circ, frig, verzi, cerc, carn,card, arc, parc, porc, orb, cort,curg;

-bisilabice: arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, poros, acru;

-polisilabice: carioca, tremura, revedere, racoare, carare respiratie, caravana, patruped;

-cu grupari consonantice: carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita;

Cuvinte cu „r” final

-monosilabice: sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur;

-bisilabice: zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, Azor, cocor, bucur, matur, satur,ciucur;

- polisilabice: colindator, aviator, Petrisor, calendar, felinar, gogosar;

III Propozitii

-simple

Radu rade. Cerul e albastru.

Cer un pahar. Afara e ger.

Azor latra. Rica are carie.

Rana e dureroasa. Are sare?

Camera e mare. Rochita e murdara.

Propozitii dezvoltate

Respiri prea repede! Cioara croncane: cra! cra! cra!

Corina sare cu coarda. Marina a prins o buburuza.

Aurel vrea un mar rosu. Mircea poarta o servieta maro.

Vara e foarte calduroasa. E tare frig afara.

Vaporul a ancorat in port. Zidarul e foarte harnic.

Drapelul are trei culori. Grigore lucreaza in gradina.

Traian scrie o scrisoare. Adriana stropeste castravetii din gradina.

V Cuvinte paronime

crema - clema crapa - clapa

rasa - lasa rupta - lupta

arama - alama sare - sale

rupa - lupa gras - glas

moare - moale var - val

Schema materialului verbal pentru                                                                    consolidarea africatei „t”

I Silabe, logatomi

1. Unirea sunetelor componente prin disparitia progresiva a pauzei

t..s

t..s

t..s

t.s

ts

ts

t - s

ts

2. Silabe directe

te, ti, ta¸ ta, ta, to, tu;

3. Ex. in pozitie intervocalica: ete, iti, ata, ita ata, oto, utu;

- cu vocale diferite: ate, ati, ato, atu, ata, ata;

eta, eti, eto, etu, eta, eta;

ita, ite, ito, itu, ita, ita;

ota, ote, oti, otu, ota, ota;

uta, ute, uto, uta, uta;

2. Silabe inverse

et, it, at, it ,at, ot, ut;

6. Ex. in logatomi:, tet, tit, tat, tat , tat, tot, tut;

- pronuntare fara vocale: tt, t.t, t.t, tt, tt;

7. Ex. de diferentiere: s - z si t - s

ses zez tet ses

sis ziz tit sis

sas zaz tat sas

sos zoz tot sos

sus zuz tut sus

te - te te - se te - se

ti - ti ti - si ti - si

ta - ta ta - sa ta - sa

ta - ta ta - sa ta - sa

ta - ta ta - sa ta - sa

to - to to - so to - so

tu - tu tu - su tu - su

II Cuvinte

Cuvinte cu „t” initial

-monosilabice:, tep, tes, tel, tepi, tin, tip, tarm, tap, tar tol;

-bisilabice: teapa, teava, tipat, tigan, tinta, taran, tarus tara;

-polisilabice: telina, tarana, tigara, taranca, tarai;

Cuvinte cu „t” median

-monosilabice: ata, ate,

-bisilabice: mate, rate, fata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, gheata;

-polisilabice: incalta, ameninta, intepa, portelan, lectie, certati, multumiti, parinti, incaltaminte, balanta, dorinta;

Cuvinte cu „t” final

monosilabice: zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut;

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

bisilabice: cotet, podet, agat, Danut, calut, dragut;

cu grupe consonantice: jilt, colt, calt;

III Propozitii

Propozitii simple

Lenuta tipa.

Un bat e la put.

Mita are ata.

Ticu are vitel.

Tineti hotul!

Beti tuica?

Taranul ia cutitul.

Cutitul e ascutit.

Propozitii dezvoltate

Langa balti sunt multi tantari.

Danut e un baietel dragut.

Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita.

Taranca tine fetita in brate ca sa-i dea tata.

Ghita lasa batul in colt si se tine de jilt.

Tata tipa cat o tine gura.

Sita si-a botit rochita.

Nutu tine teava pentru instalatie.

IV Cuvinte paronime

ate - ace

tine - sine

tel - cel

teapa - ceapa

plati - placi

munti - munci

tar - jar

tol - sol

tes - ses

mot - mos

Schema materialului verbal pentru             consolidarea sunetului „s”

I Silabe, logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - ssso, sssu,sssa, ssse, sssi, sssa, sssa;

-neprelungit - so, su,sa, se, si, sa, sa;

-se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc: s-o, s-u, s-a, s-e, s-i, s-a, s-a;

so-so, su-su, sa-sa, se-se, si-si, sa-sa, sa-sa;

2. Ex. in pozitie intervocalica: oso, usu, asa, ese, isi, asa, isa;

-cu vocale diferite: osa, ose, osi, osu, osa, osa;

usa, use, usi, uso, usa;

ase, asi, aso, asu, asa, asa;

esa, esi, eso, esu, esa, esa;

isa, ise, iso, isu, isa, isa;

2. Ex. in silabe inverse - prelungit - osss, usss, asss, esss, isss, asss, isss;

-neprelungit - os, us, as, es, is, as, is;

4. Ex. in logatomi: sos, sus, sas, ses, sis, sas, sas

-pronuntare fara vocale: s..s, s..s, ss, s.s, s..s;

5. Ex. in combinatii consonantice: spa, spe, spi, spo, spu, spa;

sta, ste, sti, sto, stu, sta;

sca, sche, schi, sco, scu, sca

sma, sme, smi, smo, smu, sma;

sna, sne, sni, sno, snu, sna;

stra, stre, stri, stro, stru, stra;

6. Ex. de diferentiere

-s cu s: sa-sa as-as asa-asa sas-sas sas-sas

se-se es-es ese-ese ses-ses ses-ses

si- si is - is isi - isi sis-sis sis-sis

so-so os-os oso-oso sos-sos sos-sos

su-su us-us usu-usu sus-sus sus-sus

-s cu j: sa-ja as-aj asa-aja sas-jaj saj-jas

se- je es-ej ese-eje ses-jej sej-jes

si-ji is-ij isi-iji sis-jij sij-jis

so-jo os-oj oso-ojo sos-joj soj-jos

su-ju us-uj usu-uju sus-juj suj-jus

II Cuvinte

Cuvinte cu „s” initial

- monosilabice: soc, sut, sal, sah, sa, sant, sef,serpi, sir, si,;

-bisilabice: sopti, soson, suba, sura, surub sase,sarpe, sapca,sade, sapte, sale, salau, serif, sina, siroi, siret,;

-polisilabice: soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, sarade, salupa, servetel, semineu, siroaie;

-cu grupe consonantice: snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand, smecher

Cuvinte cu „s” median

-bisilabice: usor, rosu, Misu, asa, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, , fisa, gusa, cresa, mesa;

-polisilabice: rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa;

-cu grupe consonantice: postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca, pusca, cascaval, closca, frisca, morisca, dusman, mosneag;

Cuvinte cu „s” final

-monosilabice: cos, mos,bors, dus, tus cas, nas, les,;

-bisilabice: cocos, tarus, cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus;

-polisilabice: cocolos,galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas, acoperis, tovaras;

III Propozitii

Propozitii simple

Salul e rosu. Mosul e sofer.

Sade pe sina. Musc dintr-o rosie.

Labus e la culcus. Pe ghetus e alunecus.

Stiu niste povesti. Stefan este postas.

Nasa ia fasa. Fa asa sirul!

Ma lasi pagubas? Cresti pesti?

Copilasul are sosoni.

Propozitii dezvoltate

Serban e un scolar pus pe sotii. Nusa priveste sasiu.

In tufis e un cocos rosu. Am caisi si visini.

La dus e un mos. Cosul e usor daca lasi sase rosii.

Copilasul are sal si sosoni. Am prins surubul cu un cleste.

Versi gogosile pe faras! Postasul aduce posta la scoala.

Anusca doreste niste cirese.

IV Cuvinte paronime

-cu s - s: cos- cos -cu s - z: pasnic - paznic

peste-peste sale - zale

sura-sura

sale- sale

scoala- scoala

creste-creste

musca- muste

paste-paste

pisc-pisc

Siret-siret

soc-soc

suta-suta

Schema si materialul verbal pentru                                                                 consolidarea sunetului „j”

I Silabe, logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - jjjo, jjju, jjja, jjje, jjji, jjja, jjjja;

-neprelungit - jo, ju, ja, je, ji, ja;

-rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si larga la vocale: j - o, j - u, j - a, j - e, j - i, j - a;

2. Ex. in pozitie intervocalica: ojo, uju,aja, eje, iji, aja;

-cu vocale diferite: oja, oje, oji, oju, oja;

uja, uje, uji, ujo, uja;

aje, aji, ajo, aju, aja;

eja, eji, ejo, eju, eja;

ija, ije, ijo, iju, ija;

3. Ex. in silabe indirecte- prelungit- ojjj, ujjj,ajjj, ejjj, ijjj, ajjj;

-neprelungit - oj, uj, aj, ej, ij, aj, ij;

4. Ex. in logatomi: joj, juj, jaj, jej, jij, jaj;

- pronuntare fara vocale: j.j, j.j, j.j, j.j;

5. Ex. in combinatii consonantice: jga, jghe, jghi, jgo, jgu;

jda, jde, jdi, jdo, jdu;

6. Ex. de diferentiere - j cu z

jo-zo oj-oz ojo-ozo joj-zoz joz-zoj

ju-zu uj-uz uju-uzu juj-zuz juz-zuj

ja-za aj-az aja-aza jaj-zaz jaz-zaj

je-ze ej-ez eje-eze jej-zez jez-zej

ji-zi ij-iz iji-izi jij-ziz jiz-zij

II Cuvinte

Cuvinte cu „j” initial

-monosilabice: joi, jos, joc, jug, jur, just, jar, jet, jir,;

-bisilabice: joaca, Joseni, judec, jurati, jumari jalon, jambon, jale, Jeana, jeli, jeleu, jerseu, jena, jeton, jianta, jilav,;

-polisilabice: Joiana, jucarii, jucatori, judecator,Janina, jalnica, Japonia, Jenica, jetoane, jeleuri, Jianu,

-cu grupe consonantice: jgheab, jder;

Cuvinte cu „j” median

- monosilabice: coji;

- bisilabice: mojar, pojar, stejar, bujie, mojic, cojoc, major, Bujor, ajut, tija, coaja, grija;

-polisilabice: pijama, deranja, incuraja, etajera, dirijor, ingrijorat, abajur, grijuliu, vajaie;

-cu „j” urmat de consoane: grajd, mijloc, bajbai, bojdeuca, tejghea;

Cuvinte cu „j” final

- monosilabice: Gorj, ruj, Cluj, gaj, bej, Dej,vrej,;

- bisilabice: etaj, bagaj, curaj, baraj, garaj, pasaj, marcaj, viraj, vartej, gatlej;

-polisilabice: bobinaj, canotaj, pilotaj;

III Propozitii

Propozitii simple

Dirijeaza Bujor.

Joci joi?

Jean are cojoc.

Jenica s-a julit.

Jur imprejur e jale.

Ajuta-ma la bagaje!

Jurnalul e din Dej.

Roji l-a dojenit.

Joiana e in grajd.

Propozitii dezvoltate

Juju se joaca cu jucaria Jeanei.

Jean a fost la Blaj, Cluj si Lugoj.

S-au manjit cu ruj pe obraji.

Au ajuns la jumatatea jocului.

Jenica s-a bandajat unde s-a julit.

Joi a dirijat noul dirijor.

Judecatorul a judecat just.

Bujor s-a sprijinit in carje.

Jenica e de strja la baraj.

Jivinele traiesc in jungla.

Jungiul ma jeneaza.

Deja a ajuns in prejma orasului Cluj.

IV Cuvinte paronime

cu j si s: jir - sir

joc - soc

jura - sura

japca - sapca

prajit - prasit

jale - sale

cu j si z: jar - zar

jale - zale

Schema si materialul verbal pentru                                                                    consolidarea sunetului „z”

I Silabe si logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - zzze, zzzi, zzza, zzza, zzza, zzzo, zzzu,;

- neprelungit - ze, zi, za, za, za, zo, zu,;

2. Ex. in pozitie intervocalica: eze, izi, aza, aza, ozo, uzu,;

- cu vocale diferite: eza, ezi, ezo, ezu, eza;

iza, ize, izo, izu, iza;

aze, azi, azo, azu, aza;

oza, oze, ozi, ozu, oza

uza, uze, uzi, uzo, uza;

3. Ex. in silabe inverse - prelungit -, ezzz, izzz, azzz, azzz, ozzz, uzzz,;

- neprelungit - ez, iz, az, iz, az, oz, uz,;

4. Ex. in logatomi: zez, ziz, zaz, zaz, zoz, zuz,;

- pronuntare fara vocale: zz, z.z, z..z, z.z, z.z;

5. Ex. de diferentiere:            ze-se ez-es eze-ese zez-ses zes-sez

zi-si iz-is izi-isi ziz-sis zis-siz

za-sa az-as aza-asa zaz-sas zas-saz

zo-so oz-os ozo-oso zoz-sos zos-soz

zu-su uz-us uzu-usu zuz-sus zus-suz

6. Ex. in combinatii consonantice: zba, zbe, zbi, zbo, zbu, zba;

zda, zde, zdi, zdo, zdu, zda,

zla, zle, zli, zlo, zlu, zla;

zma, zme, zmi, zmo, zmu, zma;

zna, zne, zni, zno, znu, zna;

II Cuvinte

Cuvinte cu „z” initial

- monosilabice: zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau za, zat, zar, zac, zor, zob,;

-bisilabice: zebra, zeama, zece, zestre, zefir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zaduf, zana zahar, zare, zale, Zamfir,zona, zumzet, zulufi,;

-polisilabice: zecimale, zicatoare, Zimnicea, ziarist, zapada, zacaminte, zambeste zarzare, zadarnic,zoologica, zootehnie, zorele, zurgalai, zugravit,;

-cu „z” urmat de consoana: zmeu, zdrobit, zbor, zbucium, zburdalnic, zmeura, zgarda, zloata, zvon, zbiara;

Cuvinte cu „z” median

-monosilabice: brazi, lazi, blonzi, uzi

-bisilabice:, raze, paza, barza,varza, buze, bezea, bazin, fazan, cazan, vaza, baza Azor, ozon, azur, cazut, vazut;

-polisilabice: cazarma, cazane, bazate, cazemata, inzestrata, duzina, uzina, inzidit, depozit, deziderat, magazin, cozonac, cazona, dezordonat, difuzor, buzunar, frunzulita, mazare, pupaza, pauza;

-cu grupe consonantice: izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma, izma, ghiozdan;

Cuvinte cu „z” final

-monosilabice: caz, gaz, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz;

-bisilabice: necaz, obraz, pervaz, macaz, Bicaz, orez, vanez, firez, creez, aviz, moloz, abuz, refuz, ovaz;

-polisilabice: aragaz, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuz;

III Propozitii

Propozitii simple

Zidarul lucreaza.

Roza e in poza.

Zarul e pe ziar.

Fac haz de necaz.

Da-i zor, Zino!

A zidit un zid.

Zambeste, Zoita!

Azi e zi de pauza.

Vezi de orez!

A cazut un loz.

Branza are zer.

Propozitii dezvoltate

Azor e pe razor.

Te razi sau nu te razi?

Visez ca vanez un bizon.

Zoica pune in zeama zarzavat.

De zece zile vanez fazani.

Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil.

Pastrez putin orez pentru supa.

Zum, zum, zum,

Zum, zum, zum.

Zumzet vesel de albine

Zumzaie pe camp.

Zum, zum, zum

Zum, zum, zum.

IV Cuvinte paronime

zare - sare zale - sale

zac - sac paza - pasa

groaza - groasa oaze - oase

zeama - seama zer - ser

Zica - Sica zeu - seu

vaze - vase raza - rasa

varza - varsa

Schema si materialul verbal pentru                                                                  consolidarea africatei „ce„ si „ci”

I Silabe, logatomi

1. Ex. in silabe directe

- cu pauza: ce-a, ce-e, ce-i, ce-o, ce-u, ce-a, ce-i;

ci-a, ci-e, ci-i, ci-o, ci-u, ci-a, ci-i;

-unit cu vocale: cea, cee, cei, ceo, ceu, cea, cea;

cia, cie, cio, ciu, cia, cia;

2. Ex. in pozitie intervocalica

-separat: a-ce-a, e-ce-e, i-ce-i, o-ce-o, u-ce-u, a-ce-a;

a-ci-a, e-ci-e, i-ci-i, o-ci-o, u-ci-u, a-ci-a;

-unit: acea, ecee, icei, oceo, oceu, acea;

acia, ecie, icii, ocio, uciu, acia;

3. Ex. in silabe inverse

-separat: a-ce, e-ce, i-ce, o-ce, u-ce, a-ce, i-ce;

a-ci, e-ci, i-ci, o-ci, u-ci, a-ci, i-ci;

-unit: ace, ece, ice, oce, uce, ace, ice;

aci, eci, ici, oci, uci, aci, ici;

4. Ex. in logatomi

-separat: ce-a-ce, ce-e-ce, ce-i-ce, ce-o-ce, ce-u-ce;

ci-a-ci, ci-e-ci, ci-i-ci, ci-o-ci, ci-u-ci, ci-a-ci;

-unit: ceace, ceece, ceice, ceoce, ceuce, ceace, ceace;

ciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci, ciaci, ciaci;

5. Ex. cu consoane:     ce-b ceb ci-b cib

ce-c cec ci-c cic

ce-d ced ci-d cid

ce-f cef ci-f cif

ce-g ceg ci-g cig

ce-h ceh ci-h cih

ce-j cej ci-j cij

ce-l cel ci-l cil

ce-m cem ci-m cim

ce-n cen ci-n cin

ce-r cer ci-r cir

ce-s ces ci-s cis

ce-s ces ci-s cis

ce-t cet ci-t cit

ce-t cet ci-t cit

ce-v cev ci-v civ

ce-x cex ci-x cix

IICuvinte

A. Cuvinte cu „ce” initial

-monosilabice: ce, cea, cec, cerc, ceas, ceai, cer, cep, cel, cei, cerb;

-bisilabice: cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, ceafa, cercel, cerdac;

-polisilabice: cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celofan;

Cuvinte cu „ci” initial

- monosilabice: ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci;

- bisilabice: cifre, cina, cine, cires, ciocan, cioban, ciomag, cip!, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar, cimpoi;

- polisilabice: cinema, cineva, cincinal, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinematograf;

B. Cuvinte cu „ce” median

-bisilabice: secer, briceag, surcea, recent, Mircea;

-polisilabice: secera, inceput, vecernie, macese, cercelus, incearca;

Cuvinte cu „ci” median

- bisilabice: acid, vecin, sucit, racit, macin, fecior, lucios, picior, vaccin;

- polisilabice: macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, fericit, accidenta, harnicie, felicitare, cauciuc;

C. Cuvinte cu „ce” final

-bisilabice: zece, cruce, rece, ace, face, pace, place, tace, coace, duce, zice, dulce, fiice, trece, toarce;

-polisilabice: intoarce, incoace, cojoace, rascruce;

Cuvinte cu „ci” final

- monosilabice: taci, zici, faci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, joci, mici, roci, furci, maci, furci, sepci, barci, melci, banci,

- bisilabice: papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunci;

III Propozitii

Cerul e cenusiu. Cine macina?

Ce ceata? Faci basici.

Cere cercei. Duci ciocanul!

Ce zapaceala! Macii sunt mici.

Ce de ghiocei! Piciul are bici.

Cercelus e dulce. Ai cincizeci de curci.

Purceaua are zece purcei. Duci la Tecuci doi saci de nuci.

Incepe intrecerea! Piersicile nu-s dulci.

Marcel isi petrece cele zece zile de concediu in Cecenia.

De cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit.

Nu-mi place ceea ce face. Cici a gasit cinci ciuperci.

IV Cuvinte paronime

cine - sine cerb - serb

ceapa - sapa coci - cos

saci - sasi duci - dus

cina - sina cioc - soc

Schema si materialul verbal pentru                                                                  corectarea africatei „ge„ si „gi”

I Silabe, logatomi

1. Ex. in silabe directe

- cu pauza: ge-a, ge-e, ge-i, ge-o, ge-u, ge-a, ge-i;

gi-a, gi-e, gi-i, gi-o, gi-u, gi-a, gi-i;

-unit cu vocale: gea, gee, gei, geo, geu, gea, gea;

gia, gie, gio, giu, gia, gia;

2. Ex. in pozitie intervocalica

-separat: a-ge-a, e-ge-e, i-ge-i, o-ge-o, u-ge-u, a-ge-a;

a-gi-a, e-gi-e, i-gi-i, o-gi-o, u-gi-u, a-gi-a;

-unit: agea, egee, igei, ogeo, ogeu, agea;

agia, egie, igii, ogio, ugiu, agia;

3. Ex. in silabe inverse

-separat: a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge, a-ge, i-ge;

a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi, a-gi, i-gi;

-unit: age, ege, ige, oge, uge, age, ige;

agi, egi, igi, ogi, ugi, agi, igi;

4. Ex. in logatomi

-separat: ge-a-ge, ge-e-ge, ge-i-ge, ge-o-ge, ge-u-ge;

gi-a-gi, gi-e-gi, gi-i-gi, gi-o-gi, gi-u-gi, gi-a-gi;

-unit: geage, geege, geige, geoge, geuge, geage, geage;

giagi, giegi, giigi, giogi, giugi, giagi, giagi;

5. Ex. cu consoane:     ge-b geb gi-b gib

ge-c gec gi-c gic

ge-d ged gi-d gid

ge-f gef gi-f gif

ge-g geg gi-g gig

ge-h geh gi-h gih

ge-j gej gi-j gij

ge-l gel gi-l gil

ge-m gem gi-m gim

ge-n gen gi-n gin

ge-r ger gi-r gir

ge-s ges gi-s gis

ge-s ges gi-s gis

ge-t get gi-t git

ge-t get gi-t git

ge-v gev gi-v giv

ge-x gex gi-x gix

IICuvinte

A. Cuvinte cu „ge” initial

-monosilabice: ger, gem, gen, get, geam, gel;

-bisilabice: gene, Geta, Gelu, gemeni, genunchi, geros, geamuri, geamat, geana, George, geanta;

-polisilabice: Georgeta, geamantan, Gerila, generatie;

Cuvinte cu „gi” initial

- monosilabice: gin, gir;

- bisilabice: Gica, Gina, Gicu, Giurgiu;

- polisilabice: girafa, gimnasta, ginere, gimnastica, giuvaer;

B. Cuvinte cu „ge” median

-bisilabice: cuget, muget, raget, deget, ager, fulger, Eugen;

-polisilabice: degete, degetar, margele, Angela, degera, damigeana, Eugenia;

Cuvinte cu „gi” median

- bisilabice: argint, magiun, Virgil, giulgiu, geamgiu;

- polisilabice: pagina, galagie, margine, regina, mingile, diriginte, frigider, gingie, inginer, rugina;

C. Cuvinte cu „ge” final

-bisilabice: fuge, merge, mulge, linge, ninge, curge, minge, rege, lege, sange, plange, stinge;

-polisilabice: alege, culege, impinge, invinge, colege, atinge, infige, belciuge, carlige;

Cuvinte cu „gi” final

- monosilabice: mingi, fragi, legi, fugi, lungi, ungi, dragi, crengi, regi, magi;

- bisilabice: colegi, verigi, ajungi, culegi, covrigi, desagi, ferigi, seringi, alergi;

III Propozitii

Gelu ia gemul. Culegi ferigi?

Fuge de lege. Mergi la Gigi?

Gelu o impinge pe Geta. Pe Gigi il dor gingiile.

Geta ia geanta. Bagi fragii in pungi.

Gelu si Georgeta sunt gemeni. Gicu e inginer.

George a spart geamul cu mingea. Fugi sub fagi, Gica!

Sterge geamul! Gica si Gineta sunt colegi.

Georgeta n-are margele. Crengile fagilor s-au lungit.

Gelu vrea sa bage degetul in gem. Gigi a venit la Giurgiu cu gingiile umflate.

IV Cuvinte paronime

rece - rege maci - magi draci - dragi

cer- ger lunci - lungi ginere - tinere

cel - gel reci - regi fragi - frati

toace - doage cina - Gina

cerb - serb cine - sine

saci - sasi

coci - cos

duci - dus

cioc - soc

Schema si materialul verbal pentru                                                                consolidarea sunetului „m”

I Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe: ma, me, mi, mo, mu, ma, ma;

2. Exercitii in pozitie intervocalica: ama, eme, imi, omo, umu, ama, ima;

- cu vocale diferite: ame, ami, amo, amu;

ema, emi, emo, emu, ema;

ima, ime, imo, imu, ima;

oma, ome, omi, omu, oma;

uma, ume, umi, umu, uma;

ama, ame, ami, amo, amu;

3. Exercitii in silabe inverse: am, em, om, um, am, im;

4. Exercitii in logatomi: mam, mem, mim, mom, mum;

-pronuntat fara vocale: m.m m.m mm mm;

5. Exercitii in combinatii consonantice: cma, cme, cmi, cmo, cmu, cma gma, gme, gmi, gmo, gmu, gma;

sma, sme, smi, smo, smu, sma;

zma, zme, zmi, zmo, zmu, zma;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „m” initial - monosilabice: mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, muc, mut, ma, mar, man, mal, manz;

- bisilabice: mare, maior, masa, mape, masaj, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca, model, morar, motor, mosor, morun, mura, muiat, mujdei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine;

- polisilabice: mamifer, marinar, marmura, mecanica, memrane, merituosi, mimica, mireasa, miligram, momeala monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica;

2. Cuvinte cu „m” median - monosilabice:

- bisilabice: amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar;

- polisilabice: comanda, caramele, monument, familie, samota, numarati;

-cu aglomerari de consoane: lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas;

3. Cuvinte cu „m” final -monosilabice: am, cam, ham, geam, Fram, chem, ghem, om, pom, rom, vom, cum, film;

-bisilabice: pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram;

- polisilabice:

III Propozitii

Lampa lumineaza. Manzul musca.

Ma mir! Il chem pe Matei la munca.

Man manzul la camp. Cumpara un salam mare.

Maine merg la medic. La vama e lume multa.

Ia din pom un mar! Mi-e mila de mine!

Motanul lacom a mancat un morun mare.

Schema si materialul verbal pentru                                                              consolidarea sunetului „n”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu, na, na;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: ana, ene, ini, ono, unu, ana, ina;

- cu vocale diferite: ane, ani, ano, anu;

ena, eni, eno, enu, ena;

ina, ine, ino, inu, ina;

ona, one, oni, onu, ona;

una, une, uni, unu, una;

ana, ane, ani, ano, anu;

3.     Exercitii in silabe inverse: an, en, on, un, an, in;

4. Exercitii in logatomi: nan, nen, nin, non, nun;

-pronuntat fara vocale: n.n n.n nn nn;

5. Exercitii in combinatii consonantice: cna, cne, cni, cno, cnu, cna gna, gne, gni, gno, gnu, gna;

sna, sne, sni, sno, snu, sna;

zna, zne, zni, zno, znu, zna;

pna, pne, pni, pno, pnu, pna;

bna, bne, bni, bno, bnu, bna;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „n” initial - monosilabice: na, nap, nas, nas, ne, neg, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nuc, nul;

- bisilabice: nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nufar, namol, navod;

- polisilabice: natie, neatins, neghina, nevinovat, norocos, numarat;

2. Cuvinte cu „n” median - monosilabice:

- bisilabice: cana, vana, jena, fina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana;

- polisilabice: canastra, renegat, inimos, canotaj, renumit;

-cu aglomerari de consoane:cnez, ocna, snoava, runda, condus, pneu, Cantemir,panta, invins;

3. Cuvinte cu „n” final -monosilabice: an, ban, Dan, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, fin, bon, con, ton, bun, sun, tun, fan;

-bisilabice: anin, Nana, Nina, nene, nebun, senin, venin, noian,baston, nunta,

- polisilabice: camion, chimion, revelion, magnetofon;

III Propozitii

Cine vine? Vine nasul la fin.

Nina n-are alune. Nu aud nimic!

N-am nasture la palton. N-am nisip in pantof.

Ce lana buna are bunica! La Nimigea a nins.

Zina mananca alune. Nanu ia nota noua la pian.

Tin in mana un baston. Sarman taran, a muncit un an in lan!

Ninge! Ninge! Maine e senin in zona noastra.

IV Cuvinte paronime

mama - nana

am - an

nod - mod

noi - moi

mai - nai

mor - nor

mare - n-are

mica - Nica

cana - cama

coama - coana

Schema si materialul verbal pentru                                                                consolidarea sunetului „p”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: pa, pe, pi, po, pu, pa, pa;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: apa, epe, ipi, opo, upu, apa, ipa;

- cu vocale diferite: ape, api, apo, apu;

epa, epi, epo, epu, epa;

ipa, ipe, ipo, ipu, ipa;

opa, ope, opi, opu, opa;

upa, upe, upi, upu, upa;

apa, ape, api, apo, apu;

3.     Exercitii in silabe inverse: ap, ep, op, up, ap, ip;

4. Exercitii in logatomi: pap, pep, pip, pop, pup, pap;

-pronuntat fara vocale: p.p p.p pp pp;

5. Exercitii in combinatii consonantice: pra, pre, pri, pro, pru, pra, pra;

spa, spe, spi, spo, spu, spa;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „p” initial - monosilabice: pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol, por, pui, pun, put, par;

- bisilabice: pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna, pune, putin;

- polisilabice: papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, pipota, popular, poporul, purece, putere, papusa;

2. Cuvinte cu „p” median - monosilabice: apt, copt, rupt;

- bisilabice: capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad;

- polisilabice: lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma;

-cu aglomerari de consoane: sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioara, capra;

3. Cuvinte cu „p” final -monosilabice: tap, nap, sap, cap, cep, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup;

-bisilabice: dulap,

- polisilabice:

III Propozitii

In dulap e un nap. In padure e un lup.

Rup un par. In spatele spitalului e un plop.

Petre ia pere padurete din padure. Crap in patru piatra.

Paun a pus pulpa de pui in supa. Pe pat e o plapuma.

Poza e pe dulap. Plec poimaine la Predeal.

Profesorul a pus popandaul pe pupitru. Pipaie postavul din dulap.

Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel. Pe patinuar este un hop mare

Pleci la petrecere? Postesti pana poimaine?

Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul. Postasul aduce un plic.

Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa. E copt porumbul?

Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul. Umple un pahar cu apa!

Picki e pipernicit, pirpiriu si plapand. E drapelul patriei!

Schema si materialul verbal pentru                                                                consolidarea sunetului „b”

I Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe: ba, be, bi, bo, bu, ba, ba;

2. Exercitii in pozitie intervocalica: aba, ebe, ibi, obo, ubu, aba, iba;

- cu vocale diferite: abe, abi, abo, abu;

eba, ebi, ebo, ebu, eba;

iba, ibe, ibo, ibu, iba;

oba, obe, obi, obu, oba;

uba, ube, ubi, ubu, uba;

aba, abe, abi, abo, abu;

3. Exercitii in silabe inverse: ab, eb, ob, ub, ab, ib;

4. Exercitii in logatomi: bab, beb, bib, bob, bub, bab;

-pronuntat fara vocale: b.b b.b bb bb;

5. Exercitii in combinatii consonantice: bra, bre, bri, bro, bru, bra, bra;

arb, erb, irb, orb, urb, irb;

zba, zbe, zbi, zbo, zbu, zba;

alb, elb, ilb, olb, ulb, ilb;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „b” initial - monosilabice: bag, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun;

- bisilabice: balon, bagaj, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bete, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bogat, boala, bufet, buchet, buza, butoi, baieti, balan, bata;

- polisilabice: balena, bacalaoreat, balustrada, Belvedere, bivolita, binisor, biberon, boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar, bunica;

2. Cuvinte cu „b” median - monosilabice:

- bisilabice: baba, laba, roaba, ghebos, soba, toba, Gabi, debit, suba;

- polisilabice: rabatabil, cabana, Rebenciuc, rebeli, robotel, rambursabil;

-cu aglomerari de consoane: bruma, brad, arbore, erbicide, orbi, zbor, zbate, zbiri, razbeste, razboi;

3. Cuvinte cu „b” final -monosilabice: slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, cub, stramb;

-bisilabice: surub, porumb

III Propozitii

Bine, baiete! Broastele se balacesc in balta.

Gabi are bani in buzunar. Sa fierb un porumb?

Bag un surub in tub? Porumbelul e alb si slab.

Ciorba fierbe. Un cub a cazut sub pat.

Berbecul se bate bine. Bebelusul are biberon.

Baiatul balan coboara din autobus. Baba da baietilor boabe de porumb

Pe bufet e un buchet de branduse. Ciobanul face branza buna.

Barbu s-a dus cu barca la balta sa prinda bibani.

IV Cuvinte paronime

pere - bere

grapa - graba

parca - barca

para - bara

paza - baza

poala - boala

par - bar

pata - bata

pufni - bufni

pile - bile

pun - bun

papa - baba

pruna - bruna

Schema si materialul verbal pentru                                                              consolidarea sunetului „f”

I Silabe si logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - fffa, fffe, fffi, fffo, fffu, fffa, fffa;

- neprelungit - fa, fe, fi, fo, fu, fa, fa;

2. Ex. in pozitie intervocalica: afa, efe, ifi, ofo, ufu, afa;

- cu vocale diferite: afe, afi, afo, afu, afa;

efa, efi, efo, efu, efa;

ifa, ife, ifo, ifu, ifa;

ofa, ofe, ofi, ofu, ofa

ufa, ufe, ufi, ufo, ufa;

3. Ex. in silabe inverse - prelungit - afff, efff, ifff, offf, ufff, afff;

- neprelungit - af, ef, if, of, uf, af, if;

4. Ex. in logatomi: faf, fef, fif, fof, fuf, faf;

- pronuntare fara vocale: ff, f.f, f..f, f.f, f.f;

5. Ex. de diferentiere: fa-va af-av afa-ava faf-vav fav-vaf

fe-ve ef-ev efe-eve fef-vev fev-vef

fi-vi if-iv ifi-ivi fif-viv fiv-vif

fo-vo of-ov ofo-ovo fof-vov fov-vof

fu-vu uf-uv ufu-uvu fuf-vuv fuv-vuf

6. Ex. in combinatii consonantice: fla, fle, fli, flo, flu, fla, fla;

fra, fre, fri, fro, fru, fra, fra;

II Cuvinte

Cuvinte cu „f” initial

- monosilabice: far, fac, fan, fad, fax, fag, fes, fel, ferm, fier, fin, fix, fiu, foi, foc, fus, fum, fug, fur, fan;

-bisilabice: face, fata, faima, fete, fidea, ficat, filmat, fota, fochist, foca, fura, fular, fusta, fara, faras;

-polisilabice: familie, farfurie, felicitare, fericita, firava, firisor, fotografie, fotoliu, fulare, furtuna, fantana;

-cu „f” urmat de consoana: flanela, flamand, fluture, Fram, fren, fragi, frisca, framanta, frana;

Cuvinte cu „f” median

-monosilabice: moft,

-bisilabice: ceafa, suferi, tufis, cofa, rufa, tufa, cufar, nufar;

-polisilabice: rafala, preface, fanfara, cofetarie, cafenea, foarfeca, scufita, portofoliu, cearceafuri;

-cu grupe consonantice: refren, inflorit, umflat;

Cuvinte cu „f” final

-monosilabice: jaf, praf, sef, chef, of, coif, puf, buf;

-bisilabice: pilaf, cearceaf, pantof, cartof, sidef;

-polisilabice: paragraf, fotograf, filozof, pamatuf;

III Propozitii

Fac foc. Fota Frusinei e foarte frumoasa.

Face fum. Stefan tremura de frica in fata lui Fanel.

Filip are un coif de fier. Ia pilaf cu furculita.

Pantofii sunt in cufar. Fata si-a ferit fata de fum.

Funda ta e foarte frumoasa. Trandafir are o fotografie cu toata familia.

Firul e foarte fin. Pufoaica are puf.

Fugi, Fifi, dar nu fa buf! A furat cofa din tufis.

Of, ce cartof! Foarte frumoasa e fapta lui Filip.

N-am chef de asa sef! Ai pus faina in pilaf?

Fina si-a facut cearceafuri fine. Fifi isi face funde frumoase.

In fata fanfarei e mare forfota. Fii fericit!

IV Cuvinte paronime

fata - vata

fila - vila

fii - vii

foi - voi

fin - vin

far - var

faca - vaca

fina - vina

fag - vag

faza - vaza

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului „v”

I Silabe si logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu, vvva, vvva;

- neprelungit - va, ve, vi, vo, vu, va, va;

2. Ex. in pozitie intervocalica: ava, eve, ivi, ovo, uvu, ava;

- cu vocale diferite: ave, avi, avo, avu, ava;

eva, evi, evo, evu, eva;

iva, ive, ivo, ivu, iva;

ova, ove, ovi, ovu, ova;

uva, uve, uvi, uvo, uva;

3. Ex. in silabe inverse - prelungit - avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv, avvv;

- neprelungit - av, ev, iv, ov, uv, av, iv;

4. Ex. in logatomi: vav, vev, viv, vov, vuv, vav;

- pronuntare fara vocale: vv, v.v, v..v, v.v, v.v;

5. Ex. de diferentiere: va-fa av-af ava-afa vav-faf vaf-fav

ve-fe ev-ef eve-efe vev-fef vef-fev

vi-fi iv-if ivi-ifi viv-fif vif-fiv

vo-fo ov-of ovo-ofo vov-fof vof-fov

vu-fu uv-uf uvu-ufu vuv-fuf vuf-fuv

6. Ex. in combinatii consonantice: vla, vle, vli, vlo, vlu, vla, vla;

vra, vre, vri, vro, vru, vra, vra;

II Cuvinte

Cuvinte cu „v” initial

- monosilabice: vai, val, vad, var, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand;

-bisilabice: vale, vara, vagon, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce, voios, voinic, vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat;

-polisilabice: vatelina, vapoare, varicela, vagoane, variatii, veverita, vecina, vizita, virusat, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane, vanatoare, varuit;

-cu „v” urmat de consoana: vrea, vrabie, vrute, vrabiute, Vlad, vlastar;

Cuvinte cu „v” median

-monosilabice:

-bisilabice: avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, avid, revin, divin, bivol, covor, avut;

-polisilabice: livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit;

Cuvinte cu „v” final

-monosilabice: brav, grav, tiv, mov;

-bisilabice: narav, bolnav, zugrav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv;

-polisilabice: emotiv; uscativ

III Propozitii

Vine vara. Am avut un covor vopsit in mov.

Vad vaca vecinilor. Vera e vesela, desi e vinovata.

Vii la vita de vie? Vom vopsi vitrina cu vopsea verde.

Vino, sa vezi vulpea! Victor serveste pe tava vanatul.

Octav e zugrav. Betivul e vorbaret si guraliv.

Vasile e bolnav grav. Savu a venit valvartej la vale.

Am avut un vis grozav! Tava mov e ovala.

Vineri vine Vivi la noi in vizita. Convinge-l sa invete!

Vanzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de Vasile Voiculescu. Un vultur plesuv s-a tot invartit pe langa vanat.

Schema si materialul verbal pentru                                                                    consolidarea sunetului „h”

I Silabe si logatomi

1. Ex. in silabe directe - prelungit - hhha, hhhe, hhhi, hhho, hhhu, hhha, hhha;

- neprelungit - ha, he, hi, ho, hu, ha, ha;

2. Ex. in pozitie intervocalica: ava, ehe, ihi, oho, uhu, aha;

- cu vocale diferite: ahe, ahi, aho, ahu, aha;

eha, ehi, eho, ehu, eha;

iha, ihe, iho, ihu, iha;

oha, ohe, ohi, ohu, oha;

uha, uhe, uhi, uho, uha;

3. Ex. in silabe inverse - prelungit - ahhh, ehhh, ihhh, ohhh, uhhh, ahhh;

- neprelungit - ah, eh, ih, oh, uh, ah, ih;

4. Ex. in logatomi: hah, heh, hih, hoh, huh, hah;

- pronuntare fara vocale: hh, h.h, h..h, h.h, h.h;

5. Ex. in combinatii consonantice: hra, hre, hri, hro, hru, hra, hra;

II Cuvinte

Cuvinte cu „h” initial

- monosilabice: hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot, hat, had, hm;

-bisilabice: hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac,heliu,hinta, hora, hotel, hotar, homar, huma, huta;

-polisilabice: harnica, heliograf, Horatiu;

-cu „h” urmat de consoana: hrana, hrean, hruba, Hrusca;

Cuvinte cu „h” median

-monosilabice:

-bisilabice: Aha!, pahar, rahat, Ehei!, Oho!, Mihai, puhoi, Bihor, zahar;

-polisilabice: pahare, bihoreanca,

Cuvinte cu „h” final

-monosilabice: Ah!, sah, ceh, oh, duh, cah;

-bisilabice: valah

-polisilabice:

III Propozitii

Halal hamal! Hangiul de la „Hanul Homer” e harnic.

Hai la Husi! Hilda a varsat un pahar cu zahar.

Horia a chicotit! Puhoiul distruge holdele.

Mihai e in Bihor. Hagi i-a venit de hac hotului.

Are Horatiu halat? L-a inhamat cu hamuri si haturi.

In halta la Buhusi am prins un hot. A pus haina si halatul in hol.

Haide in hamac sa ne dam huta. Mihai ia halva si, hap!

Oho, stii sa joci sah? In hora s-a prins si un ceh.

Hai dupa halvita! Ha-ha-ha! Ha-ha-ha!

Schema si materialul verbal pentru                                                                consolidarea sunetului „t”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: ta, te, ti, to, tu, ta, ta;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: ata, ete, iti, oto, utu, ata, ita;

- cu vocale diferite: ate, ati, ato, atu;

eta, eti, eto, etu, eta;

ita, ite, ito, itu, ita;

ota, ote, oti, otu, ota;

uta, ute, uti, utu, uta;

ata, ate, ati, ato, atu;

3.     Exercitii in silabe inverse: at, et, ot, ut, at, it;

4. Exercitii in logatomi: tat, tet, tit, tot, tut;

-pronuntat fara vocale: t.t t.t tt tt;

5. Exercitii in combinatii consonantice: sta, ste, sti, sto, stu, sta, sta;

tra, tre, tri, tro, tru, tra, tra;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „t” initial - monosilabice: tanc, tab, tai, tac, tel, ten, tic, tip, tir, tiz, toc, tom, tos,torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau;

- bisilabice: tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, tifon, tifos, tipar, timbru, tija, tona, topor, toiag, toca, tufa, tufis, tuse, tunde, taram, tanar, tarat

- polisilabice: tabere, taraba, tabiet, telefon, telegraf, televizor, tiparnita, tiribuson, tovarasa, tocana, tuburi, tuneluri, taietei, tacuta;

2. Cuvinte cu „t” median - monosilabice: star, stea, stau, stol, stop;

- bisilabice: fata, bata, lata, rata, vata, Veta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata;

- polisilabice: catarama, perete, patine, trotuar, lopata;

-cu aglomerari de consoane: gostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist;

3. Cuvinte cu „t” final -monosilabice: sat, pat, lat, cat, bat, net, chit, nit, Pit, bot, cot, vot, lot, lut, mut, rat, cat, tot;

-bisilabice: palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut, cusut, durut, facut, palit, patit,parat, urat, tarat, varat;

- polisilabice: cautat, ajutat, repetent;

IV Propozitii

E fata ta? Toto canta la toba.

Toba e a lui Anton. Tita a trecut in clasa a III-a.

A luat o suta. Acest caiet e ordonat si curat.

E tava ta? Ceasul face: tic, tac! tic, tac!

A trecut prin sat. Tutu a intrat tiptil si a furat tocul.

Tataia a fumat tot tutunul. Pe cutie e desenat un robot.

Pe taior e o pata tare urata. Ai pictat un tablou cu anotimpul toamna?

Sa bat nitul cu un topor? Tita a cazut si s-a lovit la cot.

Titu rascheteaza parchetul. Treci prin localitatea Tulcea?

Patul e prea lat si trebuie varat mult la perete.

Schema si materialul verbal pentru                       consolidarea sunetului „d”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: da, de, di, do, du, da, da;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: ada, ede, idi, odo, udu, ada, ida;

- cu vocale diferite: ade, adi, ado, adu;

eda, edi, edo, edu, eda;

ida, ide, ido, idu, ida;

oda, ode, odi, odu, oda;

uda, ude, udi, udu, uda;

ada, ade, adi, ado, adu;

3. Exercitii in silabe inverse: ad, ed, od, ud, ad, id;

4. Exercitii in logatomi: tat, ded, did, dod, dud;

-pronuntat fara vocale: d.d d.d dd dd;

5. Exercitii in combinatii consonantice: dra, dre, dri, dro, dru, dra, dra;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „d” initial - monosilabice: dac, dar, dat, da, Dan, de, des, din, dig, doi, dor, dop, dos, du, dus, dus, duc; drag, dreg,

- bisilabice: daca, data, dator, deget, desen, deloc, divan, Dinu, dobor, dulap, dulau, daram, Danut, dara;

- polisilabice: datornic, Dacia, degete, decupa, dinozaur, dobora, dolofan, durabil, darama;

2. Cuvinte cu „d” median - monosilabice: jder

- bisilabice: Ada, Rada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade;

- polisilabice: cadere, Panduru,

-cu aglomerari de consoane: candelabru, cadran,

3. Cuvinte cu „d” final -monosilabice: vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand,bland, blond, Vlad, cald; surd, brad;

-bisilabice: Arad, aud, neted, comod

- polisilabice: vagabond, mapamond;

IV Propozitii

Ma duc des la Deva. Adu-mi repede din dulap ghidul.

Deseori ma doare degetul. Unde e zidarul cu dalta?

Dudu e in pod. Cine doarme dupa divan?

Rad cand il vad dansand. Da-mi doua dude ca-s flamand!

Iti dau un desen in dar. Daria s-a dus sa ia doi dovleci.

Radu vinde dulapul din debara. Mi-e dor de Dan. E in Deva.

Ma duc la dus dar nu ma ud. Ma duc sa-l vad dumini ca.

Dulaul da din coada. Vad dupa pod un dulau vagabond. Didina e in dud. Dacia era tara dacilor.

Duc in pod lada de brad. De unde sa dau un desert cald?

Sandel e ruda cu Radu. Mai la sud e un vad, iar in nord pod

Cand il vad fugind, as dori sa-l prind. Doi dinti cad din cauza dulciurilor.

Dumitru s-a dus in codru dupa ghinda. Duduie tractorul: du, du, du, du.

IV Cuvinte paronime

tus - dus

tata - data

tuna - duna

tac - dac

toamna - doamna

topor - dobor

vata - vada

clatite - cladite

trepte - drepte

vatra - vadra

lata - lada

pot - pod

spate - spade

roate - roade

Schema si materialul verbal pentru     consolidarea sunetului „c”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: ca, che, chi, co, cu, ca, ca;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu, aca, ica;

- cu vocale diferite: ache, achi, aco, acu;

eca, echi, eco, ecu, eca;

ica, iche, ico, icu, ica;

oca, oche, ochi, ocu, oca;

uca, uche, uchi, ucu, uca;

aca, ache, achi, aco, acu;

3. Exercitii in silabe inverse: ac, ec, oc, uc, ac, ic;

4. Exercitii in logatomi: cac, chec, chic, coc, cuc;

-pronuntat fara vocale: c.c c.c cc cc;

5. Exercitii in combinatii consonantice: cra, cre, cri, cro, cru, cra, cra; cla, cle, cli, clo, clu, cla, cla;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „c” initial - monosilabice: ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem, chef, chip, chin, chit, chist, cos, cos, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat;

- bisilabice: cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu, chifla, chimen, Chira, chibrit, copil coleg, cotet, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine, cantar, carma, carpa, cantar, carnat;

- polisilabice: cabana, caravana, cafeluta, cheita, chitara, Chirila, Chiriac, copacel, conace, cunoscut, curios, curajos, cuminte, cuvios, cantaret;

2. Cuvinte cu „c” median - monosilabice: ochi

- bisilabice: acar, vaca, vacar, pacat, pachet, smecher, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, boschet, Achim, fachir, urechi, ridichi, local, Lica, frica, pica, Rica, ciocan, duca, nuca, Luca;

- polisilabice: acadea, racheta, ochelari, jacheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie, deschide, manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut; pereche, ureche, ridiche, Enache, Costache;

-cu aglomerari de consoane: recrutat, acrit, sacre, faclie;

3. Cuvinte cu „c” final -monosilabice: ac, fac, mac, rac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc, sac,;

-bisilabice: arac, hamac, sarac, gandac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, bojoc, noroc, deloc, aduc, usuc, butuc;

- polisilabice:

IV Propozitii

Tac si fac. Costica a cazut si acum are un cucui cat o nuca.

Acarul e sarac. In cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec.

In cos e un cas. Caietul si cartea copilului cel mic e la colegul de banca.

Ma duc la nuc. Cocosul canta: Cucurigu! Cucurigu!

Rica ia o nuca. Cauta acul in carul cu fan!

Schema si materialul verbal pentru     consolidarea sunetului „g”

I Silabe si logatomi

1.     Exercitii in silabe directe: ga, ghe, ghi, go, gu, ga, ga;

2.     Exercitii in pozitie intervocalica: aga, eghe, ighi, ogo, ugu, aga, iga;

- cu vocale diferite: aghe, aghi, ago, agu;

ega, eghi, ego, egu, ega;

iga, ighe, igo, igu, iga;

oga, oghe, oghi, ogu, oga;

uga, ughe, ughi, ugu, uga;

aga, aghe, aghi, ago, agu;

3. Exercitii in silabe inverse: ag, eg, og, ug, ag, ig;

4. Exercitii in logatomi: gag, gheg, ghig, gog, gug;

-pronuntat fara vocale: g.g g.g gg gg;

5. Exercitii in combinatii consonantice: gra, gre, gri, gro, gru, gra, gra; gla, gle, gli, glo, glu, gla, gla;

II Cuvinte

1. Cuvinte cu „g” initial - monosilabice: gard, gal, gaz, ghem, gheb, ghid, ghici, gol, gat;

- bisilabice: gara, gata, garaj, ghetar, ghetus, gheata, gherghef, ghicit, ghiara, golan, gonit, goana, guma, gura, gusa, guler, gunoi, gasit, gatit, gaza, gadil, graba, grasa, greier, grija, gripa, groasa, grozav, grane, glanda,

- polisilabice: garoafa, garaje, galosi, Gheorghita, ghereta, ghetute, ghiocel, ghirlanda, ghicitoare, rogojina, ragusit;

2. Cuvinte cu „g” median - bisilabice: agat, baga, magar, legat, banchet, Anghel, lighean, tejghea, inghet, inghit, triunghi, burghiu, mugur;

- polisilabice: topogan, gologan, buzdugan, Anghelina, inghetata, privighetoare, franghie, unghie, parghie, inghitite, Neghinita, neghina, rogojina, pogoane, paguba;

-cu aglomerari de consoane: regret, reglat, gluga, ingradit;

3. Cuvinte cu „g” final -monosilabice: fag, bag, leg, neg, dig, rog, jug, fug, rug;

-bisilabice: aleg, olog, alerg, coleg, briceag;

IV Propozitii

Fug dupa gaina. Gardul din crengi de fag e lung.

Alunga magarul! In amurg vin gastele din crang.

Gogu e in gang. Arghir are inghetata cu gust de fragute.

Fug pe dig. Gerghina a golit galeata cu gogosari.

Gherghina face gogosi. Aleg un fag si-mi leg murgul de el.

Gheorghita inghite o guma. Privighetoarea are glas ingeresc.

Merg sa dreg strungul. Ghetele si ghetutele stau de veghe.

Baga-l in gura, te rog! Gogu l-a inghiontit pe Arghir.

Ai ghicit ghicitoarea lui Anghel? Gasca face: ga! ga! ga!

Ghita baga gunoiul in groapa. Cate unghiuri are un triunghi, un drept.?

Vasilache culege un buchetel de ghiocei pentru bunica lui.

IV Cuvinte paronime

creier - greier

cara - gara

caz - gaz

cocosi - gogosi

coala - goala

fac - fag

coarne - goarne

cand - gand

cat - gat

lunca - lunga

stanca - stanga