Limba greaca - conjugarea verbelor la diateza medio-pasiva, indicativ prezent

LIMBA GREACA - CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT

I.         Definitie Se numeste diateza ‚medio-pasiva’ deoarece verbele in aceasta diateza au aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent. Contextul ne ajuta la identificarea diatezei percise si, ca atare, la efectuarea traducerii corecte.

II.       Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

1. Diateza medie

1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in avantajul sau propriu in asa fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii verbului.

2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la modul indicativ, prezent, si de aceea se numesc:

3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le:

4. Verbul: lu,w

4. Observatii

Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii vocalelor de legatura este urmatoarea: inainte de m si n se pune totdeauna o( iar in rest se pune e.

Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala de legatura e va suferii o prelungire (unii specialisti o numesc ‚contractie’) in h|( cu iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a ramas din terminatia &sai dupa disparitia sigmei.

2. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie

1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele moduri posibile de traducere sa se aplice:

Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica actiunea verbului se resfrange direct asupra subiectului care face actiunea.

1.1.1       Exemple:

1.1.1.a.   vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul avnacwre,w( ‚a pleca [din, de la]’, si avpa,gcw( ‚a spanzura’) ‚Iuda pleaca [din templu] si se spanzura’.

1.1.1.b.  lu,omai → ,(Eu) ma dezleg’.

1.1.1.c.  2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj a;ggelon fwto,j) ‚Caci Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger al luminii’.

1.1.2.   Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului reflexiv. In locul acesteia se utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/ → e`auto,n( e`mautou/ → e`mauto,n)

Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este sarvarsita in avantajul sau in avantajul celor din anturajul lui.

Exemple:

1.2.1.a. lu,omai → ‘(Eu) imi dezleg’. sau ‘Dezleg pentru mine’.

1.2.2.b. Marcu 3:13:  vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j) → ‘Isus urca pe munte si cheama la [pentru] Sine pe ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a vrut.

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

3. Diateza pasiva

1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca si diateza medie.

2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana: lu,omai → ‚sunt dezlegat’

III.      Verbe deponente

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea medio-pasiva, idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ prezent.

2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa.

3. Numele ‚deponent’ vine din latina, depono, ‚abandonez’. In cursul dezvoltarii limbii grecesti, aceste verbe au abandonat formele active, preferand formele medio-pasive cu rol de activ.

1. Categorii ale verbelor deponente

1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel putin un partener sau interlocutor:

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului

3. Cele care exprima o implicare de sine

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au intelesuri diferinte. Sunt cazuri foarte rare.

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri diferite de cel regulamentar, adica acuzativ.

a;rcw + G; avpokri,nomai + D

IV.     Precizari suplimentare despre diateza pasiva

1. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului

1. In greaca agentul se exprima in trei feluri

Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) ‚Pacatosii sunt salvati de (catre) Dumnezeu’.

Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou) ‚Pacatosii sunt salvati prin (intermediul) apostolul[ui]’.

Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|% tou/ Kuri,ou) ‚Pacatosii sunt salvati prin cuvantul Domnului’.

2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent

V.       Cerinte ale cursului 11

1. Vocabular

1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs sau predate la curs, pe langa cuvintele de mai jos:

2. Exercitii

1. lu,ontai oi` dou/loi u`po. tw/n avposto,lwn)

2. dida,sketai h` avlh,qeia dia. tw/n ui`w/n tw/n maqhtw/n)

3. sw,zetai o` pisto.j maqhth.j u`po. tou/ kuri,ou)

4. pe,mpetai o` a;ggeloj u`po. tou/ avposto,lou evk tou/ oi;kou kai. eivj th.n evkklhsi,an)

5. sw,zontai oi` o;cloi evk tou/ ko,smou)

6. ponhroi. a;nqrwpoi doxa,zontai( avlla. di,kaioi a;nqrwpoi doxa,zousi to.n qeo,n)

7. evkba,llontai evk tw/n evkklhsiw/n oi` ponhroi. maqhtai,)

8. oi` a;nqrwpoi lamba,nontai zwh.n avpo. tou/ kuri,ou)

9. avnaginw,skontai ai` grafai. u`po. tw/n pistw/n maqhtw/n)

10. dida,skontai oi` maqhtai. oi` kaloi. to.n lo,gon avlhqei,aj)

11. ai` pistai. e;rcontai kai. bapti,zontai u`po. tw/n avposto,lwn)

12. ginw,sketai ta. te,kna ta. pista. u`po. tou/ qeou/)

13. gi,nh| maqhth.j avgaqo,j)

14. a;getai o` avpo,stoloj meta. tw/n avdelfw/n auvtou/ eivj th,n evkklhsi,an tou/ qeou/)

15. poreu,esqe evk th/j evrh,mou kai. eivj to.n oi=kon)

16. dia. tou/ ui`ou/ tou/ qeou/ sw,zh| avpo. tw/n a`martiw/n sou)

17. oi` a`martwloi. ouvk evxe,rcontai evk tw/n oi;kwn tw/n ponhrw/n o[ti ouv pisteu,ontai evn tw/| qew/|)

18. sw,zetai h` pisth. u`po. tou/ kuri,ou auvth/j)

19. oi` a`martwloi. de,contai Cristo.n eivj ta.j kardi,aj auvtw/n)

20. avpo,stoloi kai proseu,contai u`pe.r a`martwlw/n kai. euvaggeli,zontai auvtoi/j)