Complementul

COMPLEMENTUL

Recunoasteti elementele regente ale complementelor si precizati unde sunt pozitionate fata de acestea: Copiii vecinului sunt anuntati ceva. Atitudinea sa este agreata de parintii inconstienti. Ieri, au fost terminate araturile de toamna.

2. Subliniati, cu o linie, complementele si, cu doua linii, elementele regente ale acestora: Intr-un moment crucial al bataliei, cand troienii ajung la corabiile ahee, dandu-le foc, Ahile si-a pregatit mirmidonii si i-a pus la dispozitia lui Pa­trocle. Alungati de-a valma pe campie, troienii parasesc corabile, iar condu­catorii lor cad pe capete, urmariti de luptatorii lui Patrocle. Altii ii roaga pe zeii induratori sa le dea ragazul intoarcerii in tabara lor. Lupii inversunati pre­gatiti de a gatui iezii si mieii luati de la mamele proprii sunt mai putin aspri decat aheii infuriati, asemenatori unor viespi intaratati din cuiburile proprii.

3. Identificati complementele circumstantiale de loc din propozitiile de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima:

Noi mergem de la padure, spre casa. La voi au sosit bunicii de la tara. Deasupra zboara cocorii sositi, de curand, pe aceste meleaguri. Plimbarea prin parc il atrage spre locurile cunoscute odinioara.

4. Completati cu complemente de loc potrivite (primul complement circumstantial de loc sa fie exprimat printr-un adverb de loc, iar al doilea, printr-un substantiv insotit de prepozitia la Daca maine nu l-i vedea , nu fi surprins, poate l-i convinge tu sa vina, asa ca nu te sfii sa-l inviti , la ora 16!

5. Identificati complementele circumstantiale de timp din propozitiile de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima:

Bunicul a venit la noi, intr-o zi geroasa de iarna. Atunci, zile intregi a nins necontenit. Au plecat in codrii cei negri in zori. Maine, eu continui cursa.

6. Alegeti prin subliniere formele odata / o data, potrivite contextual:

A venit odata / o data, de doua ori nu s-a prezentat. Odata / o data ne salutam sobri pe strada, acum, zambind. Am sarbatorit odata / o data insemnata pentru romanii de pretutindeni, 1 Decembrie Era odata / o data o intelegere mai buna intre romanii de pretutindeni. Cainele a sarit odata / o data in fata mea. Odata / o data accept sa fii certat, dar a doua oara ba, ca asta-mi creeaza mari indispozitii.

Tineti cont de faptul ca odata are sens de pe vremuri, mai demult, iar o data (scris despartit) are sens de intr-o singura imprejurare

7. Inlocuiti punctele de suspensie cu adverbele compuse din adjectivul asta si substantivele care exprima notiunea de timp; rescrieti corect textul urmator

isi tinea in frau proprii-i servitori, de nu-si struneste nici propria-i fiica atunci cand vine foarte tarziu acasa, acum nu-i tine in scurt nici pe fiii-i proprii, care s-au inhaitat cu scandalagiii aceia din blocul de vis à vis.

8. Identificati complementele circumstantiale de mod din propo­zitiile de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: Copiii scriu frumos in caietele atent ingrijite. Mircea rade continuu, cu un hohot putin strident. Elevii intra in grupuri la film. Vara plecam cu mare bucurie la bunici.

Analiza: Arta poetica in literatura romana - ansamblu de norme / reguli privind „nasterea“ / „facerea“ poeziei Lucrare: Nuvelele fantastice - caragiale

L FIXATI‑VA CUNOSTINTELE! 7

9. Analizati complementele circumstantiale din text aratand: a) cuvintele pe care le determina; b) prin ce parte de vorbire este exprimat fiecare; c) intrebarile la care raspund; d) in ce caz sunt substantivele prin care sunt exprimate; e) prepozitiile care le insotesc: Grecii se incredeau intruna in oracole si in zeii lor proprii. Apollo este unul dintre fiii cei mai celebri ai lui Zeus, ce-i nascut, se spune, in insula Delos din Marea Egee. Il ucide pe Phyton, unul dintre cei mai mari monstri, cu sageti argintii. Apoi, Apollo face din Delfi cel mai vestit dintre orasele lumii. Pelerenii veneau cu podoabe aurii pentru a-l cinsti pe zeu. Aici, unul dintre zeii cei mai ilustri dezvaluie prin profetii, spuneau vechii eleni, ce-i in gandul si-n vointa lui Zeus.

10. Alcatuiti trei propozitii in care sa se afle cate un complement circumstantial de loc, un complement circumstantial de mod, un complement circumstantial de timp, exprimate prin substantive.

11. Alcatuiti propozitii combinand cuvintele de mai jos:

MODEL: Poetul creeaza cu pasiune.

12. Subliniati, cu o linie, complementele directe, si, cu doua linii, verbele regente: Bunicii ii iubesc pe copiii ascultatori. Bunicul ii cheama pe nepoti la micul dejun. Bunica aduce oua fierte, unt, ceai cu lamaie. In jur se face liniste, au observat pisica atenta si agitata. Privesc cum aceasta prinde doi soricei infometati. Acestia au gaurit casul pus in geam, la uscat.

13. Completati punctele cu complementele directe - l, conditii, pe tatal, potrivit contextului:

Cum -ar agrea el meu, cand nu se intelege cu propriii-i parinti, oameni simpli despre care stii bine ca muncesc continuu ca sa-i creeze pentru studii.

14. Inlocuiti punctele prin cate un complement direct potrivit: Maria asculta . . . . izvoarelor, . . . . albinelor. Admira . . . . infloriti, . . . . senin, . . . . stralucitor, . . . . pasarilor, . . . . florilor de pe camp.

15. Analizati morfo-sintactic complementele directe din textul urmator

Dati-mi doua ciocolate si inca doua inghetate in schimbul celor doua monede, fiindca ma grabesc sa ajung acasa cu caruta aceea cu patru roti de cauciuc. Daca treaba merge ca pe roate, o sa trec prin dosul stanei fara sa ma simta cainii si promit ca n-o sa mai fac greseala de-a innopta in locurile mai putin paradiziace, unde se aseaza pentru un popas toti raufacatorii tinutului.

ciocolate=

inghetate =..

ma =

greseala=.

16. Transformati propozitiile simple in propozitii dezvoltate, adaugand cate un complement direct: Ana si Vlad scriu. Flavia citeste. Elevii invata. Profesorul asculta.

17. Completati punctele cu complementele indirecte cetatii, introducerii, in cal, lui Poseidon, ai tristetii si mortii potrivit contextului

– Oameni, buni, ce nebunie v-a apucat? Va inchipuiti ca propriii nostri dusmani neclintiti au plecat! Nu deschideti portile cetatii, nu va incredeti, teucri! a strigat, Laocoon, unul din preotii lui Apollo, opunandu-se calului de lemn, construit de preasiretii greci. Astfel, si-a atras ura zeilor potrivnici Troia, si in timp ce aducea sacrificii pe un altar in afara cetatii, Laocoon a fost atacat impreuna cu cei doi fii ai sai de doi balauri negri iesiti din valurile marii. Troienii n-au pregetat sa-si darame zidurile proprii ale ca sa aduca in interior unul dintre caii aducatori.

18. Analizati complementele indirecte din textul urmator, conform cerintelor de mai jos

Altmintrelea, condorul i-a ascultat cuvintele, insa i-a vorbit in termeni aspri uliului pasarar:

– Viii cu viii, mortii cu mortii! Insa, tu, intr-un singur chip, ti-ai putea salva viata si sa ramai printre vii, de mi-ai fagadui c-o sa-mi daruiesti primii musterii papugii cu conduri rosii care ti-o iesi in cale si care apoi nu se vor sfii sa- ti treaca pragul cuibului.

i- pronume, persoana,forma.., genul., numarul, cazul., functia sintactica de..

i- = pronume, persoana,forma.., genul., numarul, cazul., functia sintactica de..

uliului = substantiv, genul.., numarul.., articulat. , cazul., functia sintactica.

cu viii = substantiv, genul.., numarul.., articulat. , cazul., functia sintactica.

cu mortii = substantiv, genul.., numarul.., articulat. , cazul., functia sintactica.

ti- = pronume, persoana,forma.., numarul, cazul., functia sintactica de..

mi- = pronume, persoana, forma.., numarul, cazul., functia sintactica de..

mi- = pronume, persoana, forma.., numarul, cazul., functia sintactica de..

ti- = pronume, persoana, forma.., numarul, cazul., functia sintactica de..

19. Alcatuiti trei propozitii in care verbele a conta, a miza, a insista sa fie determinate de unul sau mai multe complemente indirecte in acuzativ:

20. Alcatuiti trei propozitii in care verbele a anunta, a atribui, a incre­dinta sa fie determinate de unul sau mai multe complemente indirecte in dativ.

21. Alcatuiti trei propozitii in care adjectivele asemanator, scump, adec­vat sa fie determinate de cate un complement indirect in cazul dativ.

L FIXATI‑VA CUNOSTINTELE! 7

22. Alcatuiti cate o propozitie, folosind cuvintele date cu forma lor ceruta de context, tinand cont de ordinea din schemele:

a) subiect + atribut substantival + predicat verbal + complement indi­rect + atribut substantival. (venirea, bunica, a se bucura, de, primavara)

b) atribut adjectival + subiect + atribut adjectival + atribut substatival + complement indirect + atribut adjectival (cei doi, caine, infometat, a se teme, lup, ciobanesc).

23. Se dau urmatoarele scheme:

a) complement circumstantial de loc + predicat + complement direct + atribut adjectival + complement indirect;

b) predicat verbal + complement indirect + complement direct + atribut substantival.

Alcatuiti cate o propozitie pe baza fiecarei scheme!