Ingrijirea si supravegherea sugarului

INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA SUGARULUI

Prin colaborarea cadrelor medico-sanitare cu mama se vor avea in vedere:

1. Masuri de igiena si actiuni profilactice.

2. Alimentatia corecta: naturala in primele 4-6 luni, diversificarea corecta, intarcarea.

3. Supravegherea cresterii si dezvoltarii, care sunt foarte rapide rata lor in aceasta perioada fiind cea mai accelerata din tot cursul vietii.

4. Legatura cu dispensarul de teritoriu.

In cadrul actiunilor de igiena si masurilor profilactice se inscriu: baia, toaleta, infasatul si imbracamintea sugarului, programul de viata, calirea organismului, vaccinarile si profilaxia unor afectiuni.

Baia sugarului: constituie un act important ce trebuie cunoscut de mama. Reguli de respectat privind baia generala a sugarului:

1. se face dupa vindecarea plagii ombilicale;

2. se va face zilnic pana la 12 luni;

3. se va face seara inainte de ultima masa;

4. temperatura apei va fi de 37°C;

5. temperatura camerei va fi de 22-24°C;

6. se va evita baia generala in stari de boala grava;

7. in cazul afectiunilor cutanate, la indicatia medicului, baia obisnuita va fi inlocuita cu baia medicinala;

8. se va insista pentru o curatire perfecta in regiunea plicilor cutanate;

9. sugarul va fi spalat partial, in afara baii generale ori de cate ori se murdareste, sau in cazul imposibilitatii efectuarii baii generale.

Materiale necesare baii si toaletei sugarului:

1. cada (de material plastic), bine spalata inainte de folosire;

2. termometru de baie;

3. sapun de toaleta (sau special pentru copii);

4. apa calda, apa rece (pentru amestec in cada sau limpezire);

5. vaselina simpla sau ulei vegetal fiert si racit;

6. comprese sterile, pieptene, perie de cap, forfecuta;

7. ser fiziologic, ceai de musetel;

8. lenjeria sugarului pregatita;

9. prosop mare plusat (cearsaf de baie);

10. manuse de baie;

11. vas pentru limpezit sugarul dupa spalare.

Procedura baii sugarului:

1. Sapunirea se face in afara cazii de baie, pe o masa acoperita cu un cearsaf, cu o manusa de baie, stoarsa si sapunita, se sapuneste capul (urechile, crestetul), gatul. Urmeaza trunchiul sugarului, capul fiind acoperit cu coltul cearsafului (fata descoperita) incepand cu spatele, axilele, membrele superioare. Apoi se intoarce sugarul si se sapunesc: toracele, abdomenul. Se invelesc partial zonele sapunite si apoi se continua sapunirea membrelor inferioare pana la talpi, spre solduri, organele genitale, fesele, terminand cu plica interfesiera, regiunea anala. La fetite regiunea vulvara se spala cu o compresa sterila, cu ceai de musetel sau apa calduta (fiarta in prealabil) stergand in sensul anteroposterior. Dupa ce a fost complet sapunit, sugarul se introduce in cada, fiind tinut cu degetele mainii drepte de ambele glezne, iar mana stanga plasata in axila stanga a sugarului. Capul si gatul sugarului se sprijina pe partea anterioara a bratului stang al persoanei care efectueaza baia. Cu mana dreapta (mana stanga mentinand capul sugarului deasupra nivelului apei) se inlatura sapunul cu ajutorul unei manusi de baie, prin miscari blande, in ordinea in care s-a facut sapunirea. Apoi se limpezeste turnand apa calduta cu o cana sau o stropitoare jucarie. Sugarul nu trebuie tinut in apa mai mult de 3-4 minute.

2. Dupa varsta de 5 luni (fara sa existe contraindicatie inainte de aceasta varsta) se face baia cu sapunirea in cada, dupa ce in prealabil sugarul a fost curatat in regiunea fesiera si anala de eventualele materii fecale. Se introduce in cada, tinut dupa descrierea procedeului 1, sapunindu-se dinspre extremitatea cefalica spre talpi (capul, fata anterioara a trunchiului, apoi cea posterioara) apoi se limpezeste.

Durata mentinerii in apa este de maxim 7 minute, dupa 8 luni putandu-se prelungi la 10 minute.

Prezenta eritemului solicita spalarea regiunilor respective si cu o solutie de bicarbonat de Na 2-5% si uscarea tegumentelor prin tamponare si eventual ungerea lor cu un unguent protector. Cand eritemul se datoreste aciditatii accentuate a scaunelor administrarea orala a carbonatului de Ca in doza de 0,25 g de 3-4 ori pe zi este foarte utila.

Toaleta sugarului: se efectueaza cu ocazia baii (dupa baie) si consta din:

- spalarea ochilor: cu un tampon de vata sau compresa sterila inmuiata in ser fiziologic sau ceai de musetel caldut, prin miscari dinspre unghiul extern spre cel intern. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. In cazul existentei unei secretii oculare, toaleta ochilor se va face inainte de baia generala. Prin miscari blande se maseaza si punctele lacrimale, orificiul superior al canalului nazo lacrimal, favorizand drenajul lacrimilor catre nas.

- curatirea conductelor nazale: se face prin instilarea a 2-3 picaturi de ser fiziologic si apoi aspirarea secretiilor, cu o para de cauciuc. In cazul intrebuintarii tampoanelor de vata sterila se va avea grija sa nu se traumatizeze mucoasa nazala sau sa ramana fire de vata.

- toaleta urechilor: se face la nou nascut odata la cateva zile, iar la sugar zilnic. Se confectioneaza tampoane de vata rasucita si cu blandete, prin miscari de rotatie, se introduc in conduct tragand usor de pavilion in sus si inapoi. Se vor curati cutele pavilionului urechii si santul retroauricular.

- taierea unghiilor: se va face cand acestea depasesc varful degetelor avand grija de a nu le taia prea scurt. Curatirea unghiilor se va face cu blandete cu ajutorul unei pile de unghii.

- ingrijirea pielii capului, a parului: este ultimul act al toaletei sugarului, se face cu o perie de cap, moale si cu un piepten individual. In cazul prezentei de cruste pe pielea capului, se va aplica inainte cu cateva ore de baie, unguent salicilic 1 % pentru inmuierea crustelor si apoi indepartarea lor prin pieptanat usor.

- este contraindicata spalarea gurii.

REFERAT: Fisa de lucru - asaza cuvintele pe coloane dupa numarul de silabe REFERAT: Scoala altfel - program dedicat activitatilor educative extracurriculare si extrascolare

Infasatul sugarului - difera dupa varsta:

- pentru sugarul pana la 3 luni - lenjeria necesara: scutec mare dreptunghiular, din finet sau molton, scutec mic patrat din panza sau finet, scutec triunghiular facut prin indoirea pe diagonala a unui scutec patrat, scutec absorbant dreptunghiular, o foaie de musama, camasuta, pieptaras. Lenjeria va fi asezata in ordinea urmatoare: scutecul de molton, panza cauciucata (musama, foaie de polietilena), scutecul patrat, scutecul triunghiular, scutec absorbant dreptunghiular.

Imbracarea sugarului cu camasuta: mama introduce in camasuta 3 degete, cu care apuca mana sugarului introducand-o in maneca. Se va proceda la fel cu cealalta mana, apoi camasuta se va intinde pe trunchi pentru a nu face cute.

Pentru simplificarea operatiei imbracatului, manecile camasutelor vor fi trecute prin cele ale pieptarasului, imbracarea fiind facuta deodata. Se vor lega apoi sireturile in dreptul umerilor. Dupa efectuarea imbracatului se aseaza sugarul pe spate, pe scutecele aranjate in ordinea descrisa si se trece la infasat.

Scutecul absorbant trebuie sa acopere bine regiunea fesiera, organele genitale, ajungand anterior la nivelul ombilicului. Regiunea fesiera va fi plasata in mijlocul scutecului triunghiular, iar marginea superioara a scutecului mare, in dreptul axilelor. Coltul inferior al scutecului triunghiular se intinde printre picioarele sugarului in sus pe abdomen, coltul din dreapta se trece spre stanga peste abdomen, iar cel din stanga spre dreapta in acelasi fel, fiind bine intinse, fara cute. Scutecul mic patrat se petrece prin cele doua laturi peste abdomen, partea de jos ramanand libera. Panza de cauciuc se trece in acelasi fel pe abdomen, dimensiunea sa fiind de asa natura, incat sa nu se uneasca pe linia mediana. Peste musama se trage partea inferioara a camasutei. Se aplica apoi scutecul mare de molton trecandu-se partea din dreapta spre stanga si apoi se trece partea stanga spre dreapta. Partea de jos se va intinde bine, dupa care se va indoi peste picioare in mod larg, fixandu-se la spate.

- Pentru sugarul peste 4 luni: tehnica se simplifica, fiind necesare pentru imbracaminte: camasuta, pieptarasul si scutecul triunghiular. Se folosesc la aceasta varsta, vara pantalonasi scurti sau iarna lungi, prinsi cu siret de pieptaras, in picioare se vor pune ciorapi sau botosei. Bonetica de finet va fi intrebuintata in anotimpul rece, dublata de o bonetica de lana, cand va fi scos afara in acest anotimp. In acest caz peste scutecul de molton se va intrebuinta un pled de lana sau sac matlasat.

Greseli ce trebuiesc evitate la infasatul sugarului:

- intrebuintarea de scutece murdare, prost spalate, nefierte;

- scutece confectionate din material plastic sau aspru;

- lenjerie cu nasturi, croiala prea stransa sau prea larga, cusaturi groase;

- intrebuintarea de agrafe sau ace;

- pastrarea lenjeriei in locuri necorespunzatoare din punct de vedere igienic;

- infasatul fara efectuarea toaletei regiunii fesiere;

- insuficienta pieselor de imbracaminte si a scutecelor sub raport numeric;

- bonetica nu se va intrebuinta decat daca temperatura camerei este sub 20°C.

Lenjeria de pat a sugarului:

- cearsaf sub care se pune o foaie de polietilena sau panza cauciucata. Cearsaful va fi petrecut sub saltea si prins cu ace de siguranta de dosul acesteia;

- scutece in forma de triunghi cu baza spre mijlocul patului, pentru a proteja cearsaful de regurgitatii;

- paturica subtire sau plapuma (iarna).

Trusoul sugarului

- 6-10 camasute cu manecuta, din material moale, ce se vor incheia pe unul din umeri cu un siret subtire;

- 6-10 pieptarase din bumbac sau finet de aceiasi forma, dar mai lungi decat camasutele;

- 12-15 scutece dreptunghiulare 10 x 40 cm din tifon sau material absorbant ce se aseaza intre picioare; scutece din hartie absorbanta, ce se arunca;

- 12-15 scutece patrate din panza subtire 70 x 70 cm, ce se aplica pe piele si tot atatea scutece mai mari 80 x 90 cm din finet;

- 12 scutece de infasat 70 x 90 cm din molton sau flanela;

- 3-4 bucati fasa pentru ombilic;

- 2 jachete de lana sau alt material mai plin;

- 8-10 bucati pantalonasi cu picior pentru sezonul rece, iar pentru anotimpul cald, chiloti din material moale;

- 3 scufite din material subtire;

- manusi de lana;

- 4-6 batiste sau servetele de panza;

- barbite;

- sacul de dormit cu gluga.

Scutecele murdare se vor pastra separat si in solutie dezinfectanta, pana la spalarea lor. Spalarea lor se va face separat de celelalte rufe si cat mai curand dupa schimbarea copilului. Toate rufele sugarului trebuie spalate, fierte si apoi calcate. Imbracamintea sugarului va fi adecvata varstei lui si adaptata conditiilor de microclimat si anotimp.

Regimul de viata al sugarului

Ritmicitatea si necesitatea ordonata a proceselor de ingrijire sunt elemente de baza pentru formarea unui tonus pozitiv psihic si neurovegetativ, a unor reflexe conditionate si a bunelor deprinderi.

- Programul si orarul pranzurilor:  vor fi dupa 1 luna de 5 mese in 24 ore, la 4 ore interval cu o pauza de noapte de 8 ore. Timpul afectat fiecarui pranz sa nu depaseasca 15-20 min. Orele de mese vor fi: 6, 10, 14, 16, 22. Dupa 8 luni se poate trece la un program de 4 mese in 24 ore la 4-5 ore interval.

Inaintea fiecarei mese sugarul mic va fi schimbat iar sugarul mare spalat de fiecare data pe maini.

- Programul de somn: In prima luna de viata sugarul doarme mai tot timpul intre mese. Din luna a doua el va dormi intre 18-24 ore/zi. Nevoile de somn la copiii mai mici sunt de 14-16 ore, la prescolari 13-14 ore si la pubertate de 10 din 24 ore. Se intalnesc situatii cand copilul isi schimba noaptea in zi, si ziua in noapte, inversandu-si astfel programul de veghe si somn.

Starea de veghe nocturna, se insoteste de neliniste, plans agitatie, intarite de practica unor obiceiuri proaste: mentinerea unei mese de noapte, administrarea de ceaiuri in cantitate mare, schimbatul prea des, leganatul si luatul in brate sau in patul mamei la ori-ce scancet sau plans, temperatura prea ridicata din camera sau imbracamintea prea groasa si incomoda. Dupa varsta de 4 luni, somnul de peste zi va dura cel mult 4-6 ore fractionate dimineata si dupa-amiaza. O parte din somnul zilnic este bine sa se petreaca in aer liber.

Caracterul somnului sugarului trebuie sa fie linistit, profund, tonifiant, recunoscandu-se usor cand sugarul isi alege o pozitie comoda pe spate, cu mainile ridicate, pumnii intredeschisi, respirand linistit si regulat, cu o mimica ce pare sa tradeze satisfactia somnului sau.

Imprimarea unui program ordonat de somn are o deosebita valoare pentru dezvoltarea psihomotorie si educativa a sugarului.

Mijloacele de calire si crestere a capacitatii reactive a sugarului

Folosirea mijloacelor naturale

Aerul curat si proaspat contribuie la intarirea organismului sugarului, calindu-l mai ales impotriva infectiilor cailor respiratorii si-i va dezvolta un tonus bun neurovegetativ. De mic sugarul va fi obisnuit sa fie scos afara in mod treptat, la inceput pe vreme frumoasa si apoi si pe vreme mai urata. Primul contact cu aerul il va avea catre sfarsitul primei luni, cand sugarul bine imbracat, va fi asezat langa fereastra deschisa, dupa care va fi scos afara, initial cateva minute si apoi din ce in ce mai mult, ajungandu-se ca 3-5 ore/zi, sa le petreaca in aer liber. Somnul de peste zi este bine sa-1 efectueze cat mai mult afara. Imbracamintea sugarului va fi adaptata in raport de varsta si sezon.

Soarele prin razele ultraviolete este folosit ca factor de calire si profilaxie a rahitismului si pentru actiunea sa dezinfectata, fata de mediul in care traieste copilul. Camera copilului sa fie cat mai mult scaldata in soare iar copilul sa fie expus in mod rational razelor binefacatoare ale soarelui. Expunerea la soare incepe vara, treptat dupa ce copilul a implinit varsta de o luna. Se vor expune alternativ fata si spatele cate 2 minute, crescandu-se apoi zilnic cu 1 minut timpul de expunere, pana la 15-20 minute, in orele in care soarele nu este prea dogoritor, de preferat intre orele 9-12. Copilul va fi dezbracat complet sau partial, capul fiind protejat tot timpul. Pot fi expuse la inceput piciorusele, apoi abdomenul, toracele si bratele.

Se vor evita expunerile prelungite, excesive si care produc eriteme si chiar arsuri. Sunt mai predispusi la astfel de accidente sugarii cu pielea foarte putin pigmentata, cei blonzi ca si cei exudativi. Semne de insolatie: agitatie, neliniste, anorexie, febra, eritem. Pentru sugarul mare, copilul mic, prescolar si scolar, alaturi de expunerea la soare, dusul si baia cu apa incalzita la soare, jocul in nisip si apoi baia de curatenie efectuata dupa incheierea programului de plaja, isi aduc un aport tonifiant deosebit.

Masa de pranz a copilului va fi servita dupa un timp de odihna la umbra.

Masajul si exercitiile fizice: Aceste activitati vor fi efectuate cu 1/2 ora inaintea baii de seara, sugarul fiind dezbracat si asezat pe masa de infasat. Temperatura in camera va fi de 22°C.

Masajul incepe prin exercitarea unei presiuni usoare asupra extremitatilor, de la degete spre radacina picioarelor si a bratelor. Se vor imprima apoi miscari de sus in jos, in ambele sensuri, precum si miscari circulare de inel. Peretele abdominal va fi masat prin miscari circulare, in sensul acelor de ceasornic. Asupra spatelui se vor imprima miscari de jos in sus. Durata masajului sa nu depaseasca la inceput cateva minute, mai tarziu el va putea fi prelungit la 5-10 minute.

Exercitiile fizice si gimnastica vor fi compuse din miscari pasive efectuate zilnic 5-10 minute. Sugarul este initial lasat sa se miste in voie, intorcandu-l din cand in cand de pe spate pe abdomen.

Alte exercitii constau din ridicarea de cateva ori a sugarului, sprijinindu-1 cu o mana de abdomen si cu cealalta tinandu-l de glezne, sau executarea ritmica, nedureroasa, a unor miscari de flexie, abductie si adductie a membrelor inferioare si superioare, miscari ce vor fi dezvoltate pe masura ce sugarul creste.

La 5-6 luni sugarul va fi asezat cu fata in jos pe o perioada mai lunga fiind ajutat sa se tarasca. Asezat pe spate, se vor efectua cu membrele inferioare miscari asemanatoare mersului cu bicicleta, fiind ajutat apoi sa se ridice.

Masajul si exercitiile fizice sa fie astfel dozate, ca durata si intensitate, incat ele sa nu oboseasca sugarul si sa nu-i creeze unele reflexe negative. Aceste activitati trebuie practicate in mod constant.

Jucariile si jocul. Au un rol important in dezvoltarea psihomotorie si educativa a copilului. Jucariile vor fi simple si putine ca numar. Ele trebuie confectionate din materiale usor de spalat si dezinfectat, iar aspectul lor sa fie placut. Sa nu fie periculoase. Sa fie suficient de mari si bine consolidate, pentru ca prin detasarea unor componente, sa nu le inghita. Sa nu fie colturoase, cu taisuri sau confectionate din materiale prea dure.

Prin joc si intermediul jucariilor sugarul se poate instrui. Ele au un rol important in dezvoltarea capacitatii intelectuale si a interesului pentru insusirea unor norme si reguli sau de explicare a unor fapte necunoscute. Toate acestea vor fi adaptate varstei si capacitatii de intelegere a copilului. Jocul si jucariile trebuie sa exprime gustul pentru frumos si placut si sa aduca o contributie insemnata instructiv-educativa.

Jocul ii permite copilului intr-un mod natural sa-si exprime optiunile:

- 0-3 luni: jocuri de stimulare senzorio-motorie: sunatoare;

- 3-6 luni: jocuri de imitare, explorare (priveste atent mana);

- 6-9 luni: jocuri de manipulare (miscare a obiectelor), se recunoaste in oglinda, rade, trage, bate cuburile, se joaca in tarc;

- 9-12 luni: joaca, canta, danseaza, imita animalele, ii place sa ofere o jucarie, scoate obiecte din rafturi.