Pestera dalma cu brazi

PESTERA DALMA CU BRAZI

Localizare si cai de acces. Pestera Dalma cu Brazi se afla in versantul stang al Scocului Mare in bazinul superior al Jiului de Vest, la o atitudine de cca 150 m fata de talveg si l 200 m altitudine absoluta, in dreptul confluentei Scocului Mare cu Piraul Jidanului. Din dreptul acestei confluente o poteca abia vizibila uca pieptis mai intii, apoi in serpentine stranse, la inceput prin padurea deasa, apoi prin desisul de arbusti amestecati cu arbori izolati. Intrarea pesterii, desi relativ mare 3x2 m), este bine mascata si se gaseste greu. Indicatiile privind transportul auto in zona si cazarea sunt cele valabile si pentru Pestera cu Corali.

Date istorice, intre cele peste 300 de pesteri cartografiate acum in zona, Dalma cu Brazi a fost printre putinele cunoscute si mentionate in lucrari mai vechi.

In 1929 P. A. Chappuis si A. Winkler au colectat fauna subterana si au facut o prima schita a pesterii. Cercetarile de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucuresti in 1957. In 1971, C. Goran realizeaza planul complet al cavitatii.

Descriere. Este o pestera uscata, orizontala, formata dintr-o galerie principala si o ramificatie, totalizand 226 m lungime.

Galeria principala este larga de 3-5 m si inalta de 3 pana la peste 10 m. Ea se indreapta spre nord, pana la o sala a carei podea este acoperita in perioadele umede de un lac ce poate avea l m adancime. Desi aceasta poate fi neplacut pentru vizitator, lacul confera locului un farmec deosebit, in sala se afla cateva speleoteme, intre care un frumos stalagmit, inalt de 2 m, care se reflecta in oglinda lacului. Turistii-fotografi pot realiza aici imagini mai putin obisnuite. Sala de la Bazinul Mare mai continua 20 m spre nord si se inchide intr-o fisura impenetrabila, la Fundatura cu Argila.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

a. titlu

b. cuprins

c. legenda

45. In relatia de tipul y = ax, x reprezinta:

a. variabila neutra

b. variabila independenta

c. variabila dependenta

46. Marimile statistice care exprima prin numere concrete valoarea unei caracteristici sunt:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

47. Marimile care se exprima prin raportul dintre doua marimi absolute in care indicatorul raportat este la numarator si cel luat ca baza de raportare la numitor, se numesc:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

48. Dintr-un lot de 50 de studenti, numarul celor cu nota 8 este de 10. Care este procentajul lor?

a. 50 %

b. 10 %

c. 20 %

49. Daca numarul celor nascuti vii intr-o comunitate umana este de 30, la 2000 de locuitori care este coeficientul natalitatii la mia de locuitori?

a. 15‰

b. 66‰

c. 30‰

50. Prezentarea ordonata a unui ansamblu de date in care fiecare element al selectiei corespunde unei valori a caracteristicii alcatuieste:

a. un tabel

b. o serie statistica

c. o distributie

51. Seriile statistice pot fi:

A) cronologice

B) teritoriale

C) omogene

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

52. Numerele cu ajutorul carora se poate determina pozitia unui punct pe o dreapta, pe un plan sau in spatiu fata de un sistem de referinta se numesc:

a. marcatori

b. indicatori

c. coordonate

53. Scarile grafice de reprezentare a datelor numerice pot fi:

A) regulate

B) neregulate

C) spatiale

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

54. Scara aritmetica intra in categoria scarilor:

a. patratice

b. regulate

c. neregulate

55. Daca coordonatele unui punct sunt notate x = +3 si z = +3 in ce cadran se afla?

a. dreapta sus

b. dreapta jos

c. stanga sus

56. Daca coordonatele unui punct sunt x = -3 si y = -3 in ce cadran se afla?

a. stanga sus

b. stanga jos

c. dreapta jos

57. Coordonatele care determina pozitia unui punct (P) prin distanta de la pol notat cu 0 la punctul (P) si prin unghiul pe care dreapta OP il face cu axa X se numesc:

a. coordonate duble

b. coordonate rectangulare

c. coordonate polare

58. Scara care se caracterizeaza prin uniformitatea intervalelor pe axele de coordonate se numeste:

a. regulata

b. neregulata

c. spatiala

59. Scara logaritmica intra in categoria scarilor:

a. omogene

b. regulate

c. neregulate

60. Scara grafica, ce are pe una dintre axe scara normala si pe cea de a doua scara logaritmica, se numeste:

a. scara logaritmica

b. scara semilogaritmica

c. scara normala

61. Scara grafica care are scara logaritmica pe ambele axe de coordonate se numeste:

a. omogena

b. regulata

c. logaritmica

62. Pentru introducerea valorilor unei variabile in clase de valori sunt necesare urmatoarele operatii:

A) calcularea imprastierii valorilor

B) determinarea numarului de clase

C) calcularea marimii intervalului de clasa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

63. Cunoasterea diferentelor intre valoarea maxima si minima a seriei statistice este necesara pentru:

a. calcularea amplitudinii intervalului de clasa

b. determinarea numarului de clase

c. calcularea frecventei

64. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:

A) normala

B) absoluta

C) relativa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

65. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o clasa de valori determinata se numeste:

a. frecventa absoluta simpla

b. frecventa relativa simpla

c. frecventa normala

66. Valorile rezultate din cumularea descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la cea mai mare spre cea mai mica sau invers constituie:

a. frecventa relativa cumulata

b. frecventa absoluta cumulata

c. poligonul frecventelor

67. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in intervalele de clasa ale unei variabile, reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:

a. histograma frecventelor

b. poligonul frecventelor

c. frecventa relativa

68. Frecventa rezultata din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de clasa si numarul total de elemente ale selectiei este:

a. frecventa cumulata

b. frecventa relativa

c. histograma frecventelor

69. Numarul de cazuri dintr-o clasa de valori este de 20, iar numarul total de valori ale selectiei este de 80, care este frecventa absoluta?

a. 4

b. 8

c. 0,25

70. Suma frecventelor relative ale unei distributii a frecventelor relative trebuie sa fie egala cu:

a. unitatea

b. numarul total de valori

c. numarul de clase de valori

71. Daca distributia valorilor unei variabile in raport cu media este simetrica si releva un singur varf ea se numeste:

a. univariata

b. unimodala

c. individuala

72. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la dreapta atunci distributia are o asimetrie:

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

73. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la stanga atunci distributia are o asimetrie

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

74. Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor se numeste:

a. dispersie

b. frecventa relativa

c. medie aritmetica

75. Dintre formulele prezentate care este formula mediei aritmetice:

A)

B)

C)

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

76. Suma valorilor unui sir de 50 de debite medii anuale este de 250 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 50 de ani?

a. 5 m3/s

b. 10 m3/s

c. 0,2 m3/s

77. Suma valorilor unui sir de 10 de debite medii zilnice este de 125 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 10 de ani?

a. 5 m3/s

b. 12,5 m3/s

c. 1,25 m3/s

78. Suma precipitatiilor anuale pe 10 ani la statia meteorologica Predeal este e 9497,7 mm, care este media pe perioada:

a. 9497,7 mm

b. 949,77 mm

c. 94,9 mm

79. Cum se determina nivelul mediu lunar al apelor la o statie hidrometrica?

a. ca suma a valorilor medii zilnice

b. ca medie aritmetica a lor

c. ca raport al valorilor extreme

80. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de valori media seriei se determina cu formula:

a. mediei aritmetice a frecventelor

b. mediei aritmetice

c. mediei aritmetice ponderate

81. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator sau descrescator se numeste:

a. mod

b. mediana

c. medie

82. Intr-un sir de 17 valori ordonate descrescatoare a cata valoare va fi mediana?

a. a opta

b. a zecea

c. a noua

83. Intr-un sir de date ordonate descrescator, carei frecvente cumulate ii corespunde mediana?

a. 0,5

b. 0,4

c. 0,6

84. Intr-un sir de date ordonate descrescator, care este probabilitatea, in procente, de aparitie a valorilor mai mari ca media.

a. 60%

b. 50%

c. 75%

Din sala porneste spre sud-vest o galerie ascendenta, concretionata, care in punctul La Stramtoare, obliga la o adevarata gimnastica speologica pentru a trece catre portiunea terminala.

Stalactitele si stalagmitele, ca si crustele calcitice bogate ofera subiecte fotografice agreabile, dar conditiile de statie sunt mai vitrege.

Prezenta in acest loc a osemintelor de Ursus spelaeus dovedeste ca morfologia galeriei s-a schimbat mult in ultimele mii de ani, de cand marele carnivor a calcat pentru ultima data aici. Dispozitia in plan a galeriilor ne indreptateste sa presupunem ca Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confluenta a doua ape: prima, venind pe La Stramtoare, prin galeria laterala, dinspre versant, cealalta reprezentand un izvor din profunzimea masivului. Cele doua ape mergeau apoi spre sud, iesind prin actualul portal.

Conditii de vizitare. Principala dificultate in vizitarea acestei pesteri o constituie gasirea intrarii, in rest, exceptand portiunea ingusta La Stramtoare, ea poate fi parcursa comod, in perioadele umede sunt necesare cizme lungi pentru traversarea Bazinului Mare. Durata normala a vizitei este de 2 ore. Se recomanda surse duble de lumina.

Bibliografie. P. A. Chappuis si Winkler (1951) ; M. Bleahu si col. (1976).