MUNTELE CIUCARU MARE
Iesind din zona
cristalinului, Dunarea se pregateste sa ia cu asalt cea de
a treia si cea mai dificila banda calcaroasa din calea sa. La
cativa kilometri in aval de vechea Plavisevita,
intinerita, cu forte ne-banuite, ea a izbit de milenii in
colturile de piatra ale pragurilor subacvatice si in maluri,
macinandu-le incetul cu incetul, dand nastere celui mai ingust
si mai grandios sector al Defileului, Cazanele Dunarii. Versantul
stang al Cazanelor Mari, cu pereti verticali si pe alocuri
surplombati, apartine nucleului calcaros izolat Ciucaru Mare, situat
intre fosta vatra a Plevisevitei si Dubova. Calcarele de
varsta cretacica sunt stratificate frumos in partea inferioara
si masive in cea superioara (cota maxima 318 m).
Dintre formele carstice de
suprafata cel mai bine reprezentate sunt dolinele care ciuruiesc
platoul calcaros ; ele au un contur in general circular, cu diametrul intre 50
si 170 m si adancimea intre 3 si 21 m, unele avand ponoare pe
fund. Lapiezurile sunt mai tipice in partea de sud-vest, iar uvalele mai mult
in partea centrala. Ogasul Ponicova coboara din munti
si, intalnind in cale masivul de calcar, formeaza niste chei
scurte si salbatice, trece pe sub un pod natural, strabate
Pestera de la Gura Ponico-vei si se varsa subacvatic in
Dunare.
Formele
carstice subterane sunt reprezentate prin cateva avene si mai multe
pesteri, unele cazute sub apa lacului de baraj "Portile de Fier"
; dintre ele prezentam in acest ghid Pestera de la Gura Ponicovei
(cea mai mare si mai complicata) si Pestera Veterani (cu un
istoric de exceptie).
Muntele Ciucaru Mare face parte din rezervatia
botanica "Cazanele Dunarii". Ea a fost creata pentru ocrotirea
unor specii submediteraneene ca laleaua banateana (Tulips
hungarica), al carei galben smalteaza primavara
abrupturile, si stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii). In general
pe versantii calcarosi si abrupti ai Cazanelor se
dezvolta o flora de o mare diversitate, care cuprinde inca multe
alte endemisme si relicte amatoare de caldura si
uscaciune, care au putut supravietui aici din perioadele
pre-glaciare, poate chiar de la sfarsitul pliocenului.
Lacul
de acumulare creat prin construirea barajului de la Gura Vaii a inecat
vechea sosea incat accesul in Cazanele Dunarii este posibil numai pe
apa. Pornind cu o ambarcatie din Orsova (unde exista hotel)
sa ne indreptam in amonte spre Cazanele Dunarii. Dupa
iesirea din golful Orsovei (km 955), daca nivelul lacului este
sub cota maxima (69,5 m) putem zari la mal resturi din zidaria
vechii Orsove. Trecem apoi prin dreptul Ieselnitei (km 960),
asezare noua cu aspect urban construita in amonte de fostul sat,
la capatul golfului cu acelasi nume. Mai departe navigam pe unda
calma a lacului mult largit de golful Ogradena. De-a lungul malului
se vede bine noua sosea care vine dinspre Orsova-Ieselnita
prin spatele muntilor, inainte de Cazanele Mici (km 965), in stanga
noastra, la 5-6 m deasupra oglinzii lacului ne atrage atentia celebra
Tabula Traiana ; ea a fost mutata in timpul construirii barajului cu vreo
30 m mai sus de locul unde o fixasera romanii in anul 104 e.n.
Intrand
in stramtoarea Cazanelor Mici admiram arta cu care s-a taiat in
stanca, deasupra fostei sosele cazute sub apa, drumul ce
vine dinspre golful Ogradena ; el trece pe un pod de beton in dreptul paraului
Mraconia si iese la largime, o data cu noi, in golful Dubova (km
968,6). Drumul urmareste curbura golfului si intra in
Dubova, noua localitate cu aspect urban cladita pe panta dealului,
deasupra fostei vetre, cazuta sub apa. De aici drumul urca
la noua comuna Plavisevita, ocoleste Cazanele Mari prin
spatele Ciucarului Mare, taie Valea Ponicovei si iese iar in Defileul
Dunarii. Mai departe el urmareste malul lacului la nivel
superior fostei sosele, trece prin noua asezare Svinita si
intalneste vechea sosea la Berzasca. Dar sa ne continuam calatoria pe
apa. La km 970 ne angajam in cea de a doua stramtoare, a Cazanelor
Mari. Dupa 2,2 km ajungem sub Panza Curii, unde putem debarca la piciorul
pantei impadurite, la numai cativa metri sub gura Pesterii
Veterani. Apoi navigam inca 500 m pe langa, acelasi versant,
patrundem prin deschiderea inalta, in parte inecata, a
Pesterii de la Gura Ponicovei pana la o stanca ce bareaza
inaintarea ambarcatiei noastre si coboram. Strabatand pe
jos galeria prin care am intrat, iesim dincolo de munte, in Cheile
Ponicovei. Daca urcam prin stanga dam in Poiana Popii si de
aici pe platoul ciuruit de doline de deasupra. Daca strabatem Cheile
Ponicovei dam in drumul cel nou care ne duce prin Plavisevita,
Dubova si Ieselnita inapoi la Orsova. Dar pentru ca
suntem cu o ambarcatie revenim la ea si mai inaintam pana
in capatul din amonte al Cazanelor Mari (km 973,8). In aceasta
portiune se mai afla la inaltime, in peretele Ciucarului
Mare, Pestera lui Climente, cu sapaturi arheologice, care
atesta locuirea Cazanelor din paleoliticul, mijlociu-musterian, iar jos,
sub apele lacului, doua pesteri, in adapostul de sub stanca
din fata uneia dintre aceste pesteri, acum subacvatice (Cuina
Turcului), s-au descoperit pentru prima data in Clisura Dunarii
doua faze de dezvoltare a epipaleoliticului si numeroase unelte
neolitice. Ajunsi la capatul traseului ne intoarcem la Orsova.
