Inghetul si gerul - bruma, chiciura si poleiul - impactul asupra populatiei

Fenomene atmosferice de risc cu declansare si impact lente asupra populatiei (si/sau mediului)

Definitie si geneza.

Majoritatea fenomenelor care se inscriu in aceasta categorie se datoreaza temperaturii aerului. Viteza lor de aparitie fiind lenta, ele pot fi avertizate, astfel incit unele efecte pot fi diminuate. Desigur ca toate fenomenele atmosferice cind au valori extreme pot fi considerate fenomene de risc, din acest motiv ele si sunt tratate ca atare. Totusi, unele dintre acestea, prin intensitate si durata pot provoca mai ales daune materiale. In plus actiunea asupra populatiei este mai mult indirecta, dar cu efecte grave datorita scaderii potentialului productiv al terenurilor. Dintre fenomenele atmosferice de risc din perioada rece a anului mentiomam: inghetul si gerul (temperaturile negative extrem de scazute); bruma, chiciura si poleiul; ceata; viscolul.

Inghetul si gerul se constituie in fenomene de risc in regiunile in care valorile le depasesc pe cele medii. Spre exemplu, in regiunile inghetului permanent, aceste fenomene nu sunt hazarde. Inghetul este provocat de temperaturile egale sau mai mici de 0^oC. Cind aceste valori scad foarte mult sub 0^oC si dureaza timp indelungat avem de-a facere cu fenomenul numit ger.

Racirile excesive se datoreaza dinamicii centrilor barici si influentei suprafetei active, reliefului.

Raciri excesive s-au produs in lunile ianuarie (de exemplu, in 1907, 1940, 1954, 1985) si februarie (in 1929, 1954), mai rar in decembrie; aceste luni au si cele mai frecvente perioade de raciri masive.

Inghetul si gerul afecteaza culturile agricole, in special pomicultura si viticultura, dar au si efect asupra populatiei prin starea de disconfort creata sau prin efectul negativ asupra cardiacilor.

Bruma, chiciura si poleiul sunt depuneri de gheata sub diferite forme. Bruma este depunerea de cristale de gheata sub forma de solzi sau ace pe suprafata solului si implicit a obiectelor din natura. Se produce in noptile cu temperaturi scazute de primavara, toamna si iarna, prin sublimarea vaporilor de apa din aer, ca urmare a racirii radiative nocturne.

Chiciura este o depunere formata din granule de gheata. Se formeaza prin sublimarea vaporilor de apa pe obiecte din natura (arbori, conductori, fire etc.), pe timp calm, cu ceata si temperaturi foarte scazute.

Poleiul este o gheata omogena transparenta, rezultata din inghetarea picaturilor de ploaie si depusa pe suprafete cu temperaturi de circa zero grade.

Aceste fenomene meteorice afecteaza in special activitati economice, cum ar fi transporturile prin cablu, transporturile rutiere, pomicultura, viticultura.

Ceata se datoreaza cristalelor fine de gheata care se gasesc insa in atmosfera (nu sunt depuse ca in cazul brumei, chiciurei sau poleiului) si care se caracterizeaza prin reducerea vizibilitatii la sub 1km in stratul de aer de la sub 2 m inaltime. Ceata are frecventa mai mare in regiunile de tarm, iar in evolutia in timp este mai frecventa noaptea si dimineata, toamna si iarna pe continente si primavara pe mari si oceane.

Impactul asupra populatiei.

Referat: Procese termodinamice in atmosfera - fizica atmosferei si procesele politrope Referat: Descoperirea planetelor indepartate: Uranus,Neptun, si Pluton

Toate fenomenele atmosferice de risc din anotimpul rece al anului au grave urmari, in primul rind, asupra agriculturii. Spre exemplu, in cazul inghetului, sunt cunoscute efectele grave asupra viticulturii si pomiculturii. Pagubele datorate inghetului pot fi diminuate prin: masuri de prevenire anterioare a plantarii sau insamintarii, masuri destinate cresterii temperaturii solului si aerului; masuri de atenuare a racirilor radiative nocturne; masuri pentru impiedicarea producerii inversiunilor termice.

Ceata, desi este previzibila, creeaza mari dificultati navigatiei aeriene, navale si fluviale, transporturilor terestre, prin reducerea excesiva a vizibilitatii. De asemenea, creste numarul accidentelor si respectiv a pierderilor de vieti omenesti datorita vizibilitatii reduse. In multe situatii fenomenul a avut caracter de catastrofa. Ceata combinata cu particulele solide si de gaze impurificatoare din arealele urbane, formeaza smog-ul, care favorizeaza concentrarea poluantilor, cu urmari grave asupra populatiei.

Secetele

Definitie si geneza

Secetele sunt fenomene atmosferice de risc complexe, datorate reducerii sau chiar absentei precipitatiilor, caracterizate prin deficit de umezeala in aer si sol si prin cresteri ale evapotranspiratiei potentiale. Seceta atmosferica, caracterizata prin lipsa totala sau partiala a precipitatiilor pe timp mai indelungat, conduce la apartia secetei pedologice, datorita deficitului de umezeala din ce in ce mai adinc in sol. Absenta precipitatilor se datoreaza stationarii timp indelungat a formatiunilor barice anticiclonale.

Intensitatea fenomenelor de seceta depinde de intensitate cauzelor. Pot dura de la citeva zile pina la citeva luni, un an sau mai multi ani consecutivi. De asemenea, secetele se diferentiaza de la un loc la altul pe suprafata Pamintului. In unele regiuni sunt mai putin extinse in teritoriu si pot fi si mai putin severe, in alte regiuni secetele sunt indelungate, fiind astfel un fenomen extrem caracteristic acestor regiuni. Impactul asupra populatiei si mediului este devastator in ambele situatii. In arealele cu apritie episodica datorita caracterului imprevizibil, daunele pentru agricultura mai ales sunt remarcabile.

Impactul asupra populatiei.

Secetele influenteaza, in primul rind, covorul vegetal natural si antropic, fiind unele dintre cele mai agresive fenomene de risc cu urmari asupra conditiilor de trai ale populatiei si mediului. Durata si intensitatea secetei, precum si unele fenomene care premerg seceta sau care o insotesc ii determina caracterul de dezastru. Dintre aceste conditii, mai importante sunt:

durata de la citeva luni la citiva ani consecutivi;

deficit important de apa din perioada precedenta;

asocierea mai multor factori meteorologici ca insolatia, temperatura ridicata, umezeala aerului redusa, vinturi puternice, absenta precipitatiilor;

perioade de inhet precedent secetei sau alte fenomene meteorologice cu influente negative asupra plantelor;

declansarea secetei in timpul celor mai importante faze de vegetatie;

aparitia secetelor in regiuni cu precipitatii reduse cantitativ;

soluri uscate, lipsite de coeziune si fara apa;

lipsa irigatilor.

Desertificarea

Dintre procesele si fenomenele de risc cu expansiune mare in teritoriu, de importanta globala, desertificarea este unul dintre cele mai complexe, datorindu-se unor cauze naturale si antropice. In sens restrins, desertificarea este procesul de extindere a deserturilor; ecosistemele din regiunile semiaride se sting, isi pierd capacitatea de autoregenerare, iar terenurile sunt incluse celor aride, fara vegetatie. Caracteristicile esentiale ale desertificarii sunt: diminuarea treptata a suprafetelor cu vegetatie arborescenta; erodarea si saracirea solului prin caracterul torential al precipitatiilor; salinizarea solurilor etc.

Desertificarea reduce suprafetele agricole de pe Terra si inaspreste conditiile de locuire. Asociata cu alte fenomene globale, cum ar fi topirea ghetarilor si invadarea cu ape a litoralului, induce o perspectiva nu prea optimista asupra conditiilor de locuire a populatiei.