Marile ansambluri economice si geopolitice ale lumii

Marile ansambluri economice si geopolitice ale lumii

Intre unitatile teritoriale elementare ale "decupajului" actual al lumii - statele - si Terra ca sistem global al umanitatii, exista mai multe posibilitati de a identifica anumite asocieri teritoriale intermediare. Aceste forme de asociere (intre dimensiunea statala si cea planetara) exista ca atare, fiind convenite intre anumite grupuri de state, sau pot fi doar constructii teoretice.

Orice asociere teritoriala realizata teoretic pe baza unor anumite caracteristici, trebuie privita cu atentie, pentru a reflecta cat mai bine realitatea concreta.

Exista mai multe posibilitati principale de a realiza anumite grupari teritoriale (ansambluri) de state:

a.       dupa pozitia si proximitatea (apropierea) geografica a statelor;

b.       dupa marile arii culturale;

c.       dupa pozitia diferitelor tari, regiuni si continente fata de anumite arii decizionale, politice si economice care au in prezent o pozitie predominanta;

d.       dupa modul de asociere economica si comerciala;

e.       dupa nivelul de dezvoltare generala a tarilor;

f.        dupa gradul de coeziune interna a an­samblurilor teritoriale;

g.       dupa modul de asociere militara;

h.       dupa anumite criterii, preponderent statistice, economice si pozitionale, care incep sa aiba o utilizare internationala.

A. Gruparea teritoriala a statelor dupa pozitia si apropierea lor geografica

Utilizarea acestui criteriu duce la anumite "decupaje" geografice care au un pronuntat caracter traditional. Este vorba despre gruparea statelor pe continente (in sensul acceptiunii lor consacrate): Europa, Asia etc.

In unele situatii apar si aici anumite dificultati de aplicare a acestui criteriu cand este vorba, de exemplu, despre Federatia Rusa, Oceania (si/sau cu Australia), acceptiunea data continentului american (America de Nord, America Centrala, America de Sud; sau America de Nord si Centrala etc).

B. Gruparea teritoriala a statelor pe mari arii culturale

Identificarea unor "arii culturale" cu un anumit specific predominant se poate face luand in consideratie, in acelasi timp, mai multi factori, dintre care mai semnificativi ar fi: ariile lingvistice (pe baza marilor familii si grupe de limbi), credintele religioase, anumite afinitati culturale si de civilizatie, marile grupuri etnice etc. (Fig. 1-6).

In aceasta perspectiva, principalele arii culturale au cate un grup de trasaturi specifice.

De exemplu, Europa este un ansamblu care se defineste prin anumite caracteristici. Poate cea mai importanta este aceea ca, in perioada secolelor XVI-XX, aproape intreaga planeta a fost, intr-un fel sau altul, influentata de Europa prin expansiunea coloniala, lingvistica, tehnologica (de la "revolutia industriala" pana in prezent) si culturala; se vorbeste in acest sens de o adevarata "europenizare" a Terrei. Totodata, modelul cultural al Antichitatii (Grecia, Imperiul roman) si cel al Renasterii au influentat civilizatia europeana si mondiala. Modelul de viata "european" include in prezent elemente de lege, toleranta, nivel de trai ridicat, bazandu-se pe o inalta eficienta economica si umana. Din Europa au pornit insa, in timp, mai multe razboaie, inclusiv ultimele doua conflagratii mondiale. In vestul si centrul Europei functioneaza in prezent cea mai articulata structura teritoriala, economica si politica de state, Uniunea Europeana.

Desigur, intre ariile culturale exista si spatii de tranzitie sau interferente.

Redam alaturat un astfel de model de grupare a tarilor pe mari arii culturale, model cu o larga acceptare si utilizare (Fig. 7).

Dictionar

Arie culturala - spatiu geografic format dintr-un anumit numar de tari care au mai multe elemente comune sub raport cultural, al traditiilor istorice, credintei religioase predominante, al modului de viata, structurii etnice, al limbii sau al originii comune.

Geopolitica - stiinta a "relatiilor dintre state", avand ca obiect ansamblul de opinii, optiuni si decizii realizate la nivelul conducerii statelor asupra unor elemente care se refera la viitorul lor.

Geostrategie - ansamblu de optiuni si decizii de natura preponderent militara care orienteaza situarea unor tari in ansamblul lumii contemporane; de la o dimensiune predominant militara se trece in ultimul timp si la o componenta economica, referitoare indeosebi la ceea ce s-ar numi "accesul la resurse".

Aplicatii:

1.       Utilizand harta politica a lumii si Fig. 7, identificati cate trei tari reprezentative pentru fiecare spatiu cultural reprezentat pe harta.

2.       Identificati cate o tara din fiecare spatiu cultural, care sintetizeaza caracteristicile acestuia si precizati, pe scurt, aceste caracteristici.

3.       Analizati fotografiile alaturate (Fig. 1-6) si precizati, pentru fiecare situatie, ce elemente culturale sunt reprezentate.

Fig. 1 - Asia de Est - pagoda din China

Fig. 2 - Asia de sud - procesiune religioasa - Hardwar, India

Fig. 3 - Lumea islamica - oras din sudul Algeriei

Fig. 4 - Africa Subsahariana - sat din Uganda

Fig. 5 - America de Nord - Central Park, New York

Fig. 6 - America Latina - Rio de Janeiro

Fig. 7 - Spatiile culturale ale lumii contemporane

C. Gruparea statelor dupa pozitia lor fata de ariile de decizie politica

Aceasta grupare are ca model sistemul geostrategic major al planetei (Fig. 8).

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Se considera, frecvent, ca lumea contemporana are o structura geostrategica formata din urmatoarele spatii:

■        Spatiul central (sub raportul deciziei, nu al pozitiei geografice), denumit "megapolul mondial", alcatuit din trei arii:

Europa Occidentala (in principal Uniunea Europeana);

SUA cu doua zone distincte: estul (megalopolisul american) si vestul (California); se considera uneori ca megalopolisul american si fatada pacifica (centrata pe California) ar fi, de fapt, doua arii distincte;

Japonia.

■        In jurul acestui spatiu central exista ceea ce se numeste "periferie integrata centrului" si cuprinde areale cu o anumita similitudine economica si a nivelului de dezvoltare cu "centrul'; aici se include o mare parte a Europei, Rusia europeana, tarile dezvoltate din sud-estul Asiei s.a.

■        La exteriorul spatiului anterior se afla "periferia exploatata' (America de Sud, tarile cu bogate resurse petroliere etc), "periferia subdezvoltata" si spatiile "semi-izolate" (care se bazeaza pe dezvoltare prin forte "proprii", cum ar fi China, India, Vietnam, Iran, Irak, Libia).

Aceasta structura geopolitica are un aspect aproape concentric, iar departarea spatiilor "periferice" este apreciata fata de nucleul central de dezvoltare format din "megapolul (oligopolul) mondial". De asemenea, spatiile geopolitice mentionate cuprind anumite "insule" ale "arhipelagului metropolitan mondial" (reprezentate de orase mari, indiferent de aria in care se afla situate), precum si anumite spatii de "rezerva" (cu posibilitatea unei dezvoltari ulterioare: Sahara, Siberia, Amazonia, Asia Centrala, Australia arida, Arctica si Antarctica).

Aceasta viziune geopolitica a lumii contemporane este dominata de ceea ce se numeste megapolul (sau oligopolul) mondial format dintr-un spatiu decizional central care, in linii mari, determina evolutia economica, politica, financiara si comerciala a lumii contemporane.

Este interesant de observat ca Romania, chiar daca nu este inclusa in spatiul decizional central, are o pozitie privilegiata, totusi, prin aceea ca este considerata ca apartinand "periferiei integrate centrului".

Din acest punct de vedere, este util sa observam ca situatia geopolitica actuala a tarii noastre are elemente de favorabilitate care pot fi exploatate corespunzator (sau nu) in perspectiva. Aceasta problema depinde foarte mult de desfasurarea procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

D. Gruparea statelor dupa modul de asociere economica sl comerciala

Desi criteriul principal il reprezinta, in general, asocierea economica si comerciala, in anumite situatii apar si alte componente, cum ar fi cele de natura politica sau militara.

Aceasta grupare este mai mult "functionala" si teritoriala, existand organizatii economice comune cu un grad mai inalt sau mai redus de activitate propriu-zisa (DOC 1, Fig. 9).

Aceste organizatii economice internationale au in interiorul lor grade diferite de colaborare, cooperare si activitate concreta. Cea mai mare coeziune interna o are Uniunea Europeana.

S-au construit, de asemenea, diverse alte organizatii regionale cum ar fi, spre exemplu, cele ale tarilor din jurul Marii Negre, al Marii Baltice, din Asia de Sud etc.

Exista si alte grupari de state si criterii de asociere a statelor decat cele economice, cum ar fi cele preponderent de natura culturala si religioasa: Organizatia Statelor Islamice, Organizatia Statelor Arabe etc.

Coeziunea dintre statele fiecarei organizatii este foarte diferita si ea a evoluat in timp. Un exemplu interesant il reprezinta tarile exportatoare de petrol (reunite in OPEC) care, intr-un anumit moment, au dictat preturile petrolului; in prezent, influenta lor este mai redusa.

DOC 1. Principalele organizatii economice internationale

Uniunea Europeana (UE), cu­prinzand 25 state;

Asociatia Nord-Americana a Liberului Schimb (ALENA sau NAFTA) cuprinzand Canada, SUA si Mexic;

Piata Comuna a Americii de Sud (MERCOSUR), formata din 6 state, dintre care doua asociate;

Pactul Andin, format din 5 tari andine;

Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), cuprinzand peste 30 de tari din America de Nord, Europa, Asia si Oceania;

Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cuprinzand 13 tari, cu o activitate legata de coordonarea productiei, preturilor si desfacerii petrolului la nivel mondial;

Comunitatea Economica pentru Dezvoltarea Statelor din Africa de Vest (CEDAO), cuprinzand 16 tari vest-africane;

Comunitatea Economica si Monetara a Africii Centrale (CEMAC) cu 5 tari central-africane;

Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC), cuprinzand 14 tari sud-africane;

Uniunea Vamala a Africii Australe (SACU), cuprinzand 5 tari din extremitatea sudica a Africii;

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), initial cu un pronuntat caracter militar, in prezent mai mult economic, cuprinzand 9 tari sud-est asiatice;

Grupul de Cooperare Econo­mica Asia-Pacific (APEC), cuprinzand 17 tari situate in jurul Oceanului Pacific.

Aplicatii:

1.       Utilizand harta alaturata (Fig. 9) si harta politica a lumii, identificati cate trei tari reprezentative pentru fiecare grupare economica mondiala.

2.       Explicati pozitia tarii noastre in raport cu principalele elemente reprezentate in Fig. 8.

Fig. 8 - Ansamblurile geopolitice ale lumii contemporane

1.

Marile ansambluri economice si geopolitice ale lumii

Fig. 9 - Gruparile economice si comerciale ale lumi contemporane

Acest criteriu are un grad mare de generalizare si presupune gruparea statelor in Nord (cuprinzand state dezvoltate) si Sud (cuprinzand state in curs de dezvoltare si subdezvoltate), in cadrul tarilor situate in Sud, o grupa aparte o constituie cele cu resurse petroliere mari care au, implicit, un nivel al P.I.B. mai ridicat.

F. Gruparea statelor dupa gradul de coeziune interna a ansamblurilor teritoriale din care fac parte

Dupa acest criteriu se distinge Uniunea Europeana (UE), sistemul teritorial cu cea mai inalta coeziune interna, cu reglementari economice, sociale si legislative coordonate.

Un element al coeziunii interne este acela al schimburilor economice reciproce, care reprezinta 1/5 din schimburile internationale. Uniunea Europeana are institutii si organisme comune, moneda comuna (euro) si actioneaza frecvent in negocierile internationale in mod unitar.

Romania a fost invitata recent la negocieri pentru integrarea sa in acest sistem teritorial.

O coeziune in crestere are ALENA, unde este in curs de formare o "piata unica" nord-americana de mari dimensiuni teritoriale.

O coeziune in scadere se observa in cazul CSI unde, de la o situatie initiala mostenita dintr-o traditie temporar comuna, exista tendinta de autonomizare crescanda a activitatii statelor componente. Intre acestea, o legatura mai stransa exista intre Federatia Rusa si Belarus (pana la nivelul intentiei de a realiza o unificare statala) si intre Federatia Rusa si Kazahstan (datorita prezentei pe teritoriul Kazahstanului a bazei de lansare a rachetelor cosmice de la Baikonur).

Exista, de asemenea, anumite initiative de apropiere a unor state, din diferite ratiuni, cum ar fi intre Romania si Republica Moldova.

Principalul centru decizional este Bruxelles (Fig. 10) dar importante functii de coordonare sunt concentrate si la Luxemburg si Strasbourg (Fig. 11,12).

G. Gruparea statelor dupa modul de asociere militara

Intr-un trecut apropiat existau doua grupari militare importante (NATO si Tratatul de la Varsovia) si alte asocieri cu un caracter regional. Prin desfiintarea organizatiei militare a tarilor Tratatului de la Varsovia, singura grupare militara importanta la nivel mondial a ramas NATO (Fig. 14). In ultimii ani s-a schimbat si functia acestei organizatii preponderent militare, in prezent NATO avand un caracter mai complex.

H. Gruparea statelor dupa criterii statistice, economice sl teritoriale

Conform acestei grupari exista urmatoarele ansambluri teritoriale regionale (DOC 2, Fig. 13):

■          ALENA (Canada, SUA, Mexic).

■          America Centrala si de Sud (cu 31 de tari).

■          Europa Occidentala (UE, Elvetia, Nor­vegia).

■          Federatia Rusa si tarile conexe cuprind tarile care au facut parte din URSS. Aceasta grupare are mai mult un caracter statistic si are o vizibila tenta "istorica' fiind functionala in mod diferentiat, de la tara centrala (Federatia Rusa la tarile conexe acesteia).

■          Maghreb si Orientul Mijlociu.

■          Africa Subsahariana.

■          Asia de Sud.

■          Pacificul Occidental.

Aceste grupari de state sunt utilizate ca atare in statisticile internationale actuale sau, cu alte cuvinte, sunt "recunoscute" in aceasta forma; ele au tendinta de a fi utilizate generalizat si reprezinta ansambluri statistice usor de definit.

Fig. 10 - Sediul Uniunii Europene din Bruxelles

Fig. 11 - Luxembourg, oras care a preluat multe dintre functiile Uniunii Europene

Fig. 12 - Strasbourg - sediul Parlamentului European

Fig. 13 - Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

□ Federatia Rusa si tari care au apartinut URSS

■ tari central-europene

Aplicatie:

Precizati pozitia pe glob a fiecarui ansamblu teritorial reprezentat pe harta de mai sus.

Aplicatii:

1.       Identificati, pentru fiecare ansamblu teritorial-economic cateva tari reprezentative.

2.       Ordonati ansamblurile teritoriale in ordinea descrescatoare a populatiei, suprafetei, PNB si ponderea in exportul mondial. Comentati oral sau in scris observatiile voastre.

DOC 2. Date statistice generale ale ansamblurilor teritoriale regionale

(dupa "Images economique du monde", 2003 Paris, SEDES, pag. 39)

Fig. 14 - Un aspect al prezentei NATO in Mediterana - portavion al Flotei a VI-a americane