Impactul amenajarilor hidrotehnice asupra mediului natural si socio–economic de pe valea lotrului

IMPACTUL AMENAJARILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI NATURAL SI SOCIO–ECONOMIC

DE PE VALEA LOTRULUI

Problema riscului la constructiile hidrotehnice capata alte dimensiuni in comparatie cu celelalte domenii ale constructiilor ingineresti. Prin constructiile hidrotehnice se realizeaza lucrari de gospodarire a apei, care au o mare importanta pentru intreaga activitate social-economica.

Pagubele pricinuite de accidente pot atinge nivelul celor provocate de marile catastrofe naturale. Greselile in domeniul constructiilor hidrotehnice au repercursiuni grave, cu difuzie lunga, din care cauza evaluarea riscului trebuie facuta cu maximum de raspundere.

La constructiile hidrotehnice sunt specifice urmatoarele forme de risc:

 Riscul seismic, legat de aparitia cutremurelor induse;

 Riscul de depasire a capacitatii de evacuare, legat de capacitatea insuficienta a descarcarilor;

 Riscul financiar, rezultat al duratelor mai mari de executie al unor lucrari;

 Riscul ecologic, legat de influenta pe care amenajarile hidrotehnice o au asupra mediului inconjurator.

 ECOSISTEMUL

Constituie ansamblul comunitatilor de fiinte vii (biocenoza) si al conditiilor energetice, fizice, chimice si biologice ale mediului inconjurator pe un spatiu dat, relativ omogen.

Impactul amenajarilor hidrotehnice este evident in cazul Vaii Lotrului, ele avand o functionalitate foarte diversa:

produc energie electrica, alimenteaza cu apa potabila localitatile (orasele Ramnicu Valcea si Calimanesti sunt alimentate din lacul Bradisor), regularizeaza stocul de apa disponibil;

reduc apele mari, maresc debitul apelor mici, asigurand un control relativ mai bun al scurgerii pe rauri, lacurile de acumulare sunt folosite in piscicultura, turism.

Pe langa aceste efecte pozitive, amenajarile hidroenergetice pot genera si efecte nedorite, legate in special de:

exploatarea marilor lacuri de acumulare exclusiv in interesul de moment al productiei de energie electrica, in multe cazuri;

exploatarea iminenta a centralelor hidroelectrice cu debite afluente mari, afectand in aval mediul acvatic si stabilitatea malurilor;

influenta negativa a regimului apelor subterane freatice in aval de CHE;

afectarea mediului natural in aval de baraje si de captarile secundare.

Efectele lacurilor de baraj se resimt atat in cadrul lacului de acumulare cat si in bazinul hidrografic din amonte si aval. Instalarea lacului de acumulare impune o stratificare termica in conditiile climei temperate (caracterizate prin succesiunea sezoanelor calde si reci), precum si printr-o circulatie slaba a curentilor in lac, ceea ce favorizeaza accentuarea procesului de colmatare si neprimenire a apei.

Schimbarea regimului hidrologic de la cel de rau la cel de lac impune aparitia biocenozelor lacustre si anume: dezvoltarea neustonului (la mal si la suprafata), a planctonului (pluteste liber), a nectonului (pesti) si a bentosului (pe fundul lacului – alge, viermi si larve).

Aparitia lacului de acumulare duce la dezvoltarea unui nou biotop cu noi caracteristici ale vitezei si calitatilor fizice ale apei. Repercutarea constructiilor hidrotehnice a determinat modificari calitative si cantitative ale structurilor biotice in sectiuni reprezentative ale raului Lotru (productivitate fitoplanctonica, diversitatea biologica – bogatia de specii, capacitate de suport).

Aceasta transformare a biotopului de origine s-a manifestat prin modificari ale factorilor abiotici:

scaderea accentuata a vitezei de curgere a apei;

aparitia zonelor de apa stagnanta sau semistagnanta;

cresterea locala a adancimii si latimii albiei;

reducerea pantei de curgere a apei;

disparitia zonelor de mal, zone propice pentru dezvoltarea unor stadii ontogenetice ale populatiilor piscicole si altor organisme;

instalarea temporara a stratificatiei termice;

accentuarea sedimentarii;

scaderea turbiditatii ce conduce la amplificarea zonei trofogene (deci o dezvoltare mai mare a organismelor planctonice).

De asemenea este modificat si regimul aluviunilor, in lac producandu-se colmatari (aparitia formatiunilor deltaice) si concentrarea substantelor hranitoare, dar si nocive, iar in aval se produc eroziuni in albie, modificarea granulozitatii patului albiei si se diminueaza considerabil substantele hranitoare.

Calitatea apei sufera modificari in ceea ce priveste temperatura in sensul ca se mareste insolatia si se produce stratificarea termica a apei; este influentata salinitatea apei prin concentrari sau precipitatii, dizolvari; scaderea turbiditatii atrage dupa sine micsorarea posibilitatii de aerisire si oxigenare naturala a apei, precum si acumularea substantelor organice si chimice. Aparitia microclimatului lacustru impune cresterea umiditatii, evaporatiei si asigura un climat mai bland.

Efectele acumularilor de apa asupra biocenozelor deja existente sunt clare, acestea fiind direct afectate de poluarea din timpul executiei prin efectele mecanice la prize si turbine, precum si prin marirea randamentului de captura.

Lacurile la barajul de pe Valea Lotrului influenteaza regimul hidrologic, principiul de baza al schemelor hidroenergetice, respectiv concentrarea debitelor si caderilor, intrand in contradictie directa cu ceilalti factori utilizatori ai scurgerii de suprafata. Astfel se poate ajunge la situatia cand prin derivatiile CHE se reduce catre zero debitul tranzitat prin albie (afectand conditiile naturale ale vietii acvatice) sau debitul apei este foarte scazut modificandu-se astfel considerabil aspectul initial al vaii.

Lacurile de baraj influenteaza si regimul hidrologic subteran, deoarece amonte se produc, de regula, cresteri ale nivelului freatic ce determina in unele portiuni inmlastiniri sau alunecari de teren, in timp ce aval scade nivelul piezometric. Unul din principalele efecte ale realizarii barajelor, in special al celor mari il constituie colmatarea lacului prin crearea de catre afluenti a unor conuri de dejectie ce nu se mai spala. Acest lucru are ca efect cresterea vegetatiei in albia minora, scaderea capacitatii de transport a debitului lichid la ape mari, ceea ce poate determina inundatii destul de grave.

Un alt aspect il reprezinta alunecarile de teren in lac, care pot apare datorita variatiei nivelului inundarii unor straturi sensibile la inmuiere, eroziunii bazei versantilor sau datorita seismicitatii induse. Efectele acestora in peisajul Vaii Lotrului sunt materializate prin colmatarea lacurilor si prin afectarea drumurilor de contur.

Lacurile de acumulare afecteaza atat peisajul natural, asa cum am vazut, cat si peisajul antropic prin inundarea unor zone pitoresti (poieni, constructii cu valoare culturala, etc.) sau prin crearea unor peisaje dezolante asa cum sunt albiile seci in aval. In ceea ce priveste impactul in viata social-economica acesta se resimte in special asupra ocupatiilor autohtone, deoarece afecteaza meserii traditionale, precum pastoritul, olaritul, paduraritul, plutaritul, dar pot apare si exproprieri.

Lucrarile hidrotehnice subterane pot produce exfiltratii, alunecari de teren, umectarea pantelor sau inghetul apelor exfiltrate pot produce masive de gheata. La suprafata, trecerea de la regimul de apa curgatoare la cel de lac prezinta trecerea la un nou ecosistem, definit din punct de vedere fizic, chimic si biologic. Inundarea unor mari suprafete, care inainte au avut o utilizare forestiera sau agricola, produce dezafectarea unor locuinte, desfiintarea unor cai de comunicatie, acestea fiind efecte imediate si directe ale crearii lacurilor de acumulare.

In orice lac de acumulare se produce, in timp, un proces complet de imbatranire (eutrofizare), care conduce la degradarea calitatii apei din lac (scaderea continutului de oxigen, aparitia unui gust si miros de neinlaturat chiar si prin tratare, etc.), la accelerarea colmatarii, anularea folosintelor piscicole si de agrement.

Cu toate aceste crearea amenajarilor hidrotehnice pe Valea Lotrului are si un impact pozitiv asupra zonei, in sensul ca s-a dezvoltat piscicultura, s-au creat cai de comunicatie si se produce energie electrica.