Gaura ungurului

GAURA UNGURULUI

Sinonimii. Pestera Ungurului de la Pecinisca.

Localizare si cai de acces. Intrarile se afla in versantul drept al Vaii Salistea (Muntele Domogled), afluent stang al Vaii Cerna, nu departe de localitatea Pecinisca la 300 m altitudine si 45 m deasupra paraului.

Din Piata Hercule a orasului Baile Herculane (unde exista hoteluri) se merge 4,5 km pe sosea asfaltata pana in Pecinisca. Din capatul din amonte al satului urcam pe o poteca de pe malul drept al Vaii Salistea circa 1,5 km pana in cheile scurte dar salbatice, la resurgenta paraului. De aici suim printre stanci pe versantul drept al cheilor la circa 45 m inaltime de talveg, unde se afla intrarile pesterii.

Date istorice. Primele mentiuni faunistice le datoram lui L. Mehely (1900), iar cele arheologice lui C. S. Nicolaescu-Plopsor si C. N. Mateescu (1955). In 1962 ea a format obiectul unor cercetari complexe facute de o echipa a Institului de Speologie "Emil Racovita". In anul 1980 cercul de speologi amatori "Focul Viu" a adaugat la cei 196 m inca 53 m explorand mici galerii ascendente.

Descriere. Pestera s-a dezvoltat pe un sistem de diaclaze paralele si pe fete de strat de catre apa paraului Saliste cand curgea la un nivel superior celui actual ; tunelele de presiune indica ca in cea mai mare parte procesul a avut loc sub nivel hidrostatic. Astazi pestera este fosila. Ambele niveluri legate prin puturi masoara 249 m.

Cele patru intrari lumineaza direct sau difuz nivelul superior aproape in intregime. Acest nivel se compune dintr-un mic labirint de galerii care leaga intrarile destul de inalte (7-10 m) de o galerie foarte larga, cu aspect de sala, plina de blocuri de prabusire si de un strat subtire de guano uscat ; peste tot se vad urme de eroziune si coroziune a apei (lame, cupole, striuri).

Nivelul superior se termina prin doua galerii inguste si inalte ce se unesc si din care se deschid doua puturi : unul de 13,5 m si altul de 10 m. Ambele conduc in nivelul inferior, format dintr-o galerie astupata in capatul sud-estic de concretiuni. Curgeri parietale, stalactite, stalagmite, coloane, gururi cu perle etc.) ; in rest apare un depozit de argila amestecat cu pietris si nisip si mai ales guano (exista colonii de lilieci).

Pe alocuri se mai observa sapaturi arheologice din care s-au scos oase de urs de caverna si ceramica din epoca de bronz.

Conditii de vizitare. Pestera nu este amenintata. Rarii vizitatori intra numai in etajul superior unde nu este nevoie decat de o lanterna nentru galeriile din fund. Coborarea in puturi se recomanda numai speologilor amatori care trebuie sa fie dotati cu casti de protectie, salopeta, scari speologice, corzi de asigurare, pitoane si carabiniere. Temperatura in nivelul inferior, vara : 12-13 . Durata vizitarii nivelului superior : Vizitarea intregii pesteri : circa 2 ore.

Bibliografie, L. Mehely (1900), C. S. Nicolaescu-Plopsor si C. N. Mateescu (1955), L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea (1967) A. Negrea si St. Negrea (1971), St. Negrea si A. Negrea (1968, 1972 1977), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, L Povara si I. Viehmann (1976), L. Botosaneanu si St. Negrea (l 976).