Rolul amenajarii teritoriului in protejarea patrimoniului natural si a celui creat (cultural)

ROLUL AMENAJARII TERITORIULUI IN PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI A CELUI CREAT (CULTURAL)

A. PROTEJAREA SI OCROTIREA MEDIULUI NATURAL:

In localitati mediul natural este reprezentat prin diverse habitate seminaturale (ele fiind intretinute de om, de comunitatea umana care intervine in directionarea fluxurilor energetice in functie de interesul dorit).

Acestea sunt: 

- padurile care inconjoara localitatile

- parcurile urbane

- gradinile de fatada

- scuarurile

- vii sau livezi

- raurile si lacurile existente intr-o anumita localitate

Romania a aderat la doua conventii internationale de baza, care se refera la protectia mediului natural:

Conventia pentru conservarea biodiversitatii, semnata in anul 1992, la Rio de Janeiro

Conventia pentru protectia si conservarea habitatelor umede (acvatice, lagunare, deltaice si litorale), incheiata la Ramsar, in Iran, in 1976.

In prezent exista COMISIA NATIONALA A MONUMENTELOR NATURII care functioneaza in cadrul Academiei Romane (fiind condusa pana in anul 1996, de acad. Nicolae Botnariuc).

In conditiile actuale in care vegetatia in oras este premanent redusa de noile constructii se impune si adoptarea unor masuri de gestiune corespunzatoare pentru protectia acesteia.

Astfel, consiliile locale pot declara principalele parcuri si alte zone verzi drept zone protejate de interes local, instituite prin decizii locale, care sa beneficieze de planuri urbanistice de gestiune si de protectie.

CLASIFICAREA ZONELOR PROTEJATE CU PATRIMONIU NATURAL

1. Zone protejate de conservare a fondului ecologic, genetic si peisagistic (clasificare oficiala in momentul de fata, valabila din 1998)

- rezervatii stiintifice (integral protejate),

- rezervatii naturale cu caracter geologic, geomorfologic, botanic, zoologic, paleontologic)

- parcurile nationale

- monumentele naturii (specii unice de flora, fauna, caderi de apa spectaculoase, lacuri glaciare,

crevase, cratere vulcanice)

- rezervatii peisagistice

2. Zone protejate bogate in factori terapeutici si bioclimatici naturali:

- cu potential bioclimatic,

- cu ape minerale

- cu ape termale,

- nu namoluri terapeutice,

- cu gaze terapeutice.

3. Zone protejate cu resurse minerale utile (exploatate sau potentiale)

pct. 2 si 3 sunt inca in studiu, nefiind recunoscute oficial

T Planurile de urbanism si de amenajarea teritoriului au intotdeauna un capitol care se refera la protectia, conservarea si ameliorarea mediului. Acest capitol cuprinde:

- cadrul natural, cu relieful, hidrologia, clima;

- resursele naturale ale solului si subsolului;

- riscurile naturale pentru habitate;

- zonarea fizica a utilizarii teritoriului pe folosinte;

- identificarea surselor de poluare, ce prezinta pericol pentru habitate;

- marcarea zonelor poluate si degradate;

- delimitarea zonelor protejate, etc

A.   PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL,

SECTIUNEA ZONE PROTEJATE - NATURALE

Zonele protejate sunt ierarhizate in trei mari categorii:

de importanta europeana si mondiala (ex. Rezervatia biosferei Delta Dunarii care este si zona umeda de importanta internationala, sit Ramsar); unele zone din parcurile nationale Retezat si Rodna au si regim de rezervatii ale biosferei;

de importanta nationala (toate rezervatiile naturale si monumentele naturi);

de importanta locala (toate celelalte zone declarate ca atare de autoritatile administratiei publice locale).

Aceasta sectiune a P.A.T.N. prevede instituirea prin lege a zonelor protejate cu patrimoniu natural si construit, de importanta nationala.

Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea a III-a, Zone Protejate, nr. 5/ 06.03.2000, a fost elaborata pe baza unui studiu multidisciplinar, initiat si condus de catre autorul acestui curs, incepand din 1993 si realizat de catre institutul URBANPROIECT, care l-a finalizat in 1997. Proiectul de lege a fost elaborat de catre MLPAT, in parteneriat cu MAPPM si cu Ministerul Culturii, intrucat cuprinde si zone protejate cu patrimoniu natural si respectiv construit.

Anexa 1 la lege este reprezentata de lista ariilor protejate cu patrimoniu natural, iar anexa 2 prezinta plansele cu dispunerea in teritoriu a acestor zoffe. Dintre acestea se detaseaza Rezervatiile biosferei si parcurile nationale:

A. Delta Dunarii, jud. Constanta si Tulcea, cu circa 580.000 ha.

B. Domogled-Valea Cernei, jud. Caras-Severin, Mehedinti, Gorj, 60.100 ha.

C. Retezat, jud. Hunedoara, 38.047 ha.

D. Portile de Fier, jud. Caras-Severin, Mehedinti, 115656,8 ha.

E. Cheile Nerei-Beusnita, jud. Caras-Severin, 37100 ha.

F. Muntii Apuseni, jud. Alba, Bihor, Cluj, 75784 ha.

G. Rodna, jud. Bistrita, Maramures, Suceava, 45399 ha.

H. Bucegi, jud. Arges, Dambovita, Brasov, Prahova, 32663 ha.

I. Cheile Bicazului-Hasmas, jud. Neamt, Harghita, 6575 ha.

J. Ceahlau, jud. Neamt, 8396 ha.

K. Calimani, jud. Suceava, Bistrita-Nasaud, Mures, 24041 ha.

L. Cozia, jud. Valcea, 17100 ha.

M. Piatra Craiului, jud. Arges, Brasov, 14800 ha.

N. Gradistea Muncelului-Cioclovina, jud. Hunedoara, 10000 ha.

O. Semenic-Cheile Carasului, jud. Caras-Severin, 36664,8 ha.

P. Muntii Macinului, jud. Tulcea, 11.321 ha.

R. Balta Mica a Brailei, 17529 ha.

Rezervatiile naturale si monumentele naturii reprezinta a doua mare categorie de zone protejate naturale de importanta nationala, fiind in numar de 827 rezervatii naturale si 17 monumente ale naturii, in total 844.

Cele mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii sunt in judetele: Alba-83, Bihor-60, Caras-Severin-47, Hunedoara-42, Gorj-36, Harghita-36, Mara-mures-33, Arges si Constanta cate-27, Brasov, Suceava, Bistrita-cate 25, Mehe­dinti- 32, iar cele mai putine in jud. Braila si Ilfov cate 2, iar in jud. Calarasi- 1.

Printre cele mai mari rezervatii naturale se numara:

1. Complexul Sahalin- Zatoane, din Delta Dunarii, jud. Tulcea, 21410 ha.

2. Cheile Bicazului- Neamt, 11600 ha.

3. Rezervatia de zimbri Vanatori (jud. Neamt, Suceava), 11500 ha.

4. Valea Valsanului, jud. Arges, 10000 ha.

5. Parcul natural Cindrel- Jina, jud. Sibiu, 9873 ha.

6. Rosea Buhaiova, din Delta Dunarii, jud. Tulcea, 9625 ha.

7. Defileul Muresului, jud. Mures, 7733 ha.

8. Golul alpin Fagaras, intre Podragu si Suru, jud. Sibiu, 6989 ha.

9. Parcul Muntii Apuseni, jud. Cluj, 6200 ha.

10. Defileul Deda-Toplita, jud. Harghita, 6000 ha.

11. Izvoarele Nerei, jud. Caras-Severin, 5028 ha.

12. Golul alpin Moldoveanu- Capra. jud. Arges, 5000 ha.

13. Vama Veche- 2 Mai, Acvatoriul litoral marin, jud. Constanta, 5000 ha.

14. Raul Prut, jud. Iasi, 4316 ha.

Cele mai mici rezervatii naturale sunt unele pesteri, de pilda, cele din judetul Valcea, care au 0,1 ha. fiecare.

De remarcat este ca unele rezervatii naturale sau monumente ale naturii se afla in rezervatiile biosferei sau in parcurile nationale, sau se suprapun partial

B.         PROTEJAREA PATRIMONIULUI CREAT (CULTURAL)

- PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL, SECTIUNEA ZONE

PROTEJATE CONSTRUITE

Eseu: Sibiul - istoria orasului Sibiu Referat: Estonia - istorie, politica, geografie, orase

1. Zonele protejate cu patrimoniu cultural

In cadrul zonarii functionale a teritoriului, planul de amenajare a teritoriului si planul de urbanism delimiteaza, de regula, si zonele detinatoare de obiective de patrimoniu imobil, creeate de om, adica siturile arheologice, monumentele istorice, memoriale, de cult de arhitectura si -zone ambiental-urbanistice. Monumentele de acest tip cu valoare importanta constituie in jurul lor zone protejate construite.

Criteriile pentru stabilirea zonelor protejate ca patrimoniu creat de om, construit sau amenajat, sunt aceleasi ca si la zonele protejate naturale, respectiv: valoarea, autenticitatea, unicitatea si reprezentativitatea.

Zonele protejate construite pot fi ierarhizate astfel:

- de importanta europeana sau mondiala;

- de importanta nationala;

- de importanta locala sau zonala.

De altfel, toate constructiile si amenajarile realizate pentru asigurarea habitatului uman sunt importante, dar obiectivele reprezentative, unice si autentice, cu valoare exceptionala, deosebite se constituie in zone protejate construite. Amenajarile umane de habitat reflecta fenomenul culturalitatii umane, suprapusa naturalitatii primordiale, pe care o poate agresa sau potenta.

Preocuparile de conservare a patrimoniului cultural sunt mai vechi, din secolul XLX. In prezent, in acest scop functioneaza in Romania o Comisie Nationala a Monumentelor Istorice, compusa din specialisti de prestigiu, arheologi, istorici, arhitecti, ingineri restauratori etc, care are un secretariat in Ministerul Culturii, sub forma Directiei Monumentelor Istorice. Exista si o Asociatie Nationala a Restauratorilor de monumente istorice, care functioneaza ca o organizatie neguvernamentala profesionista.

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului a initiat, asa cum am aratat, inca din 1993, prin Directia de mediu si zone protejate, condusa de autorul acestei carti, un studiu complex, care a pregatit un proiect de lege, promulgat ca Sectiunea a III-a, Zone Protejate, a Planului de Amenajare a Teritoriului National, prin Legea nr. 5/2000. impreuna cu Directia Monumentelor Istorice, din Ministerul Culturii, si cu specialistii proiectanti din URBANPROIECT, expertii din M.L.P.A.T. au grupat monumentele istorice pe tipuri de constructii si pe epoci istorice, care au devenit anexe ale legii. Studiile elaborate pentru aceasta lege au identificat cateva mii de monumente istorice, de interes national. Cateva dintre acestea sunt de interes mondial, fiind inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt:

1. Ansamblul Biertan, judetul Sibiu.

2. Manastirea Horezu, judetul Valcea.

3. Biserici cu picturi exterioare din Moldova: Moldovita, Voronet, Humor, Putna, Probota,

Arbore, din judetul Suceava.

4. Centrul istoric al orasului Sighisoara, judetul Mures.

2. Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea zone protejate construite

Principalele obiective - monument istoric, care se constituie ca zone protejate pe categorii, sunt:

A. Monumente si ansambluri de arhitectura

a) Cetati:

1. Alba - Carolina, Alba lulia, jud. Alba.

2. Calnic, jud. Alba.

3.Greavilor, Garbova, jud. Alba.

4.Aradului, jud. Arad.

5. Soimus, Lipova, jud. Arad.

6. Poenari, comuna Arefu, jud. Arges.

7. Oratia, comuna Dambovicioara, jud. Arges;

8. Biharia, com. Biharia, jud. Bihor.

9. Donjonul Cheresig, com. Girisul de Cris, jud. Bihor.

10. Oradea, jud. Bihor.

11. Bran, jud. Brasov,

12. Fagaras, jud. Brasov. .

13. Rupea, jud. Brasov.

14. Rasnov, jud. Brasov.

15. Feidioara, jud. Brasov.

16. Cetatea lui Negru Voda, com. Lisa, jud. Brasov.

17. Cetatea Dabaca, com Dabaca, jud. Cluj.

18. Cetatea Bologa, com. Poieni, sat Bologa, jud. Cluj.

19. Balvanyos, corn. Turia, jud. Covasna.

20. Targoviste (fortificatiile), jud. Dambovita.

21. Giurgiu, jud. Giurgiu.

22. Crivadia, corn. Banita, jud. Hunedoara.

23. Deva, jud. Hunedoara.

24. Maiaiesti, com. Salasu de Sus, jud. Hunedoara.

25. Colti, com. Rau de Mori, jud. Hunedoara.

26. Chioarului, com. Remetea Chioaruiui, jud. Maramures.

27. Severinului, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinti.

28. Cetatea Targu Mures, jud. Mures.

29. Saschiz, corn. Saschiz, jud. Mures.

30. Neamtului, Targu. Neamt, jud. Neamt.

31. Turnu Rosu. Talmaciu, jud. Sibiu.

32. Slimnicului, Slimnic, jud. Sibiu.

33. De Scaun a Sucevei, jud. Suceava.

34. Turnu, Turnu Magurele, jud. Teleorman.

35. Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea.

b) Ansambluri de curti domnesti ruinate:

1. Vestigiile curtii domnesti de la Curtea de Arges.

2. Ruinele cetatii si turnul Chindia, Targoviste, jud. Dambovita.

3. Ansamblul Curtea Veche, Bucuresti.

4. Vestigiile Curtii domnesti, Suceava.

5. Vestigiile Curtii domnesti, lasi.

c) Biserici fortificate, cetati, total 22, din care:

1. Harman, jud. Brasov.

2. Prejmer, jud. Brasov.

3. Homorod, jud. Brasov.

4. Sampetru, jud. Brasov.

5. Bunesti, jud Brasov.

6. Darjiu, jud. Harghita.

7. Vanatori, jud. Mures.

8. Biertan, jud. Sibiu, cetatea cu biserica.

9. Biertan, jud. Sibiu, biserica cu incinta.

10. Cisnadie, jud. Sibiu

1 l.Merghindeal, jud. Sibiu.

12. Laslea, jud. Sibiu.

13. Mosna, jud. Sibiu.

14. Valea Viilor, jud. Sibiu.

d) Castele, conace, palate; 28, din care principalele sunt:

1. Castelul Bethlem, com. Sava sat, jud. Alba.

2. Castelul Bethlem, com. Cetatea de Balta, jud. Alba.

3. Conacul Golesti, com. Bailesti, jud. Arges.

4. Castelul -cetate Gherla, Cluj.

5. Palatul Brancovenesc, Potlogi, jud. Dambovita.

6. Castelul Corvinilor, Hunedoara.

7. Palatul Cuza, Ruginoasa, com. Iasi.

8. Castelul Peles, Sinaia, jud. Prahova.

9. Castelul Bathory, Simleul Silvaniei, jud. Sibiu.

10. Palatul Brancovenesc, Mogosoaia, jud. Ilfov.

e) Cule (oltenesti), total 11, din care: doua in judetul Dolj, cinci in judetul Gorj, cate doua in judetul Valcea si Mehedinti.

f) Cladiri civile urbane, circa 70 din care principalele sunt:

1. Palatul voievodal, Alba Iulia.

2. Primaria, Oradea.

3. Casa Sfatului, Brasov.

4. Hotelul Aro, Brasov.

5. Casa Matei Corvin, Cluj.

6. Teatrul National, Cluj.

7. Hotelul Rex, Mamaia, jud. Constanta.

8. Casa Baniei din Craiova.

9. Prefectura din Craiova.

10. Palatul Cuza din Iasi.

11. Palatul Culturii din Iasi.

12. Casa Nicolae Iorga, Valenii de Munte.

13. Palatul Bruckental, Sibiu.

14. Hanul Iui Manuc, Bucuresti.

15. Palatul Ghica-Tei, Bucuresti.

16. Casa Sutu, Bucuresti.

17. Ateneul Roman, Bucuresti.

18. Palatul Stirbei, Bucuresti.

19. Palatul Justitiei, Bucuresti. .  20. Palatul C.E.C., Bucuresti.

21. Palatul Postelor, Bucuresti.

22. Scoala de Arhitectura, Bucuresti.

23. Muzeul Taranului Roman, Bucuresti.

24. Primaria Capitalei, Bucuresti.

25. Ministerul Industriei, Bucuresti.

26. Academia Militara, Bucuresti.

27. Facultatea de Drept, Bucuresti.

28. Palatul Guvernului din Piata Victoriei, Bucuresti.

g) Ansambluri civile urbane, 20, din care:

- centrele istorice ale oraselor Campulung-Muscel, Curtea de Arges, Botosani, Bistrita, Brasov, Braila, Sighisoara, Sibiu, Timisoara, Medias, Bucuresti.

h) Biserici de lemn, total 81, din care:

- 8 in judetul Arad; 5 in judetul Bihor;

- 6 in judetul Cluj;

- 5 in judetul Gorj;

- 16 in judetul Maramures;

- 7 in judetul Mures;

- 7 in judetul Salaj;

- 4 in judetul Valcea.

i) Muzee etnografice in aer liber

- Muzeul satului din Bucuresti.

- Muzeul civilizatiei populare traditionale Dumbrava Sibiului.

- Muzeul viticulturii si pomiculturii Golesti, Valcea.

- Muzeul etnografic Ramnicu Valcea.

- Muzeul etnografic a! Transilvaniei din Cluj.

- Muzeul etnografic Curtisoara, com. Bumbesti, jud. Gorj.

- Muzeu! etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei

j) Biserici rupestre

- Basarabi, Constanta.

- Chilia lui Daniil Sihastrul, Putna, Suceava.

- Bozioru, Buzau.

- Schitul Negru-Voda, Arges.

- Corbii de Piatra, Arges. Independenta, jud. Constanta.

k.) Biserici si ansambluri manastiresti, 197, din care principalele sunt:

- Catedrala romano-catolica Alba Iulia.

- Manastirea Ramet, Alba.

- Manastirea Bodrog, Pecica, Arad.

- Biserica Sfantu Nicolae Domnesc, Curtea de Arges.

- Manastirea Cotmeana, Arges.

- Biserica Precista, Bacau.

- Biserica Sfantu Nicolae, Popauti, Botosani.

- Catedrala romano-catolica din Oradea.

- Biserica Neagra, Brasov.

- Biserica Sfantu Bartolomeu, Brasov.

- Manastirea Maxineni, Braila.

- Biserica romano-catolica Sfantu Mihail, Cluj-Napoca.

- Catedrala episcopiei ortodoxe, Cluj-Napoca.

- Manastirea Franciscanilor, Cluj-Napoca.

- Manastirea Dealu, Targoviste.

- Biserica Precista Galati.

- Manastirea Polovraci, jud. Gorj.

- Manastirea Tismana, jud. Gorj.

- Biserica din Densus (1211), jud. Hunedoara.

- Biserica manastirii Golia din Iasi.

- Biserica Trei Ierarhi din Iasi. Manastirea Calata din Iasi.

- Mitropolia Moldovei si Bucovinei din Iasi.

- Manastirea Strehaia, jud. Mehedinti. Manastirea Neamt.

- Manastirea Agapia, jud. Neamt.

- Manastirea Sinaia, jud. Prahova.

- Biserica evanghelica, Sibiu.

- Biserica evanghelica Cisnadie, Sibiu.

- Manastirea Zamca din Suceava.

- Biserica Sfantu Ion din Suceava.

- Biserica Sfantu Dumitru din Suceava.

- Manastirea Putna. jud. Suceava.

- Manastirea Dragomirna, jud. Suceava.

- Biserica Patrauti, jud. Suceava.

- Biserica manastirii Voronet, jud. Suceava.

- Manastirea Humor, jud. Suceava.

- Manastirea Moldovita, jud. Suceava.

- Manastirea Sucevita, jud. Suceava.

- Catedrala romano- catolica din Timisoara.

- Doua biserici la Niculitel, jud. Tulcea.

- Manastirea Bistrita, corn. Costesti; Manastirea Cozia, Calimanesti; Manastirea Horezu; Manastirea Govora; Schitu Cornetu din jud. Valcea.

- Biserica Mihai-Voda, Biserica Antim, Biserica Plumbuita, Biserica Patriarhiei, Biserica Stavropolios, Biserica Cretulescu, din Bucuresti.

- Biserica Snagov, jud. Ilfov.

1) Arhitectura industriala, 13, din care:

- Podul lui Anghel Saligny de la Cernavoda, jud. Constanta.

- Podul de piatra, com. Stefan cel Mare, jud. Vaslui.

- Uzinele Malaxa din Bucuresti.

- Galeriile romane aurifere de la Rosia Montana, jud. Alba.

- Sucursala Ford, Floreasca, Bucuresti.

- Gara Filaret, Bucuresti.

- Gara Targu Frumos, Iasi.

m) Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti), 15, in comunele;

- Strajesti, Casa Buzescu, jud. Olt.

- Casa Avram Iancu, jud. Alba.

- Case de lemn sec. XIX, sat Vidra, com. Goiesti, jud. Alba.

- Case de sec. XVIII, Vadul Motilor, jud. Alba.

- Porti secuiesti, satul Satu Mare, com. Bradesti, jud. Harghita,

n) Ansambluri rurale traditionale, 7, din care:

- Darsta cu piva de la Rucar, jud. Arges.

- Morile din Prigor si Ciclova Romana, jud. Caras-Severin.

- Trei mori cu ciutura din comuna Ponoarele, jud. Mehedinti.

- Crama lui Buzescu din comuna Priseaca, jud. Olt.

- Moara de apa din comuna Tifeni, jud. Vrancea.

B. MONUMENTE SI SITURI ARHEOLOGICE.

a) Complexe paleolitice

- Mitoc, jud. Botosani.

- Ripiceni, jud. Botosani.

- Herculane, Caras-Severin.

- Pestera Muierilor, Baia de Fier, jud. Gorj.

- Ohaba Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara.

- Letca Sat, jud. Salaj.

b) Asezari neolitice, 11, din care:

- Cucuteni, com. Poduri, com. Traian, jud. Bacau.

- Harsova, jud. Constanta.

- Strunga, jud. Iasi.

- Bodesti si Piatra Soimului, jud. Neamt.

- Baia, Hamangia, jud. Tulcea.

c) Asezari si necropole din epoca bronzului

- Otomani, jud. Bihor.

- Sarata Monteoru, jud. Buzau.

- Lapus, jud. Maramuras.

- Garla Mare, jud. Mehedinti.

- Dumbraveni, jud. Vrancea.

- Suciu de Sus, jud. Maramures.

d) Fortificatii si asezari hallstattiene din epoca fierului, 9, din care:

Stancesti, jud. Botosani.

- Babadag (3), jud. Tulcea.

- Mahmudia (2), jud. Tulcea.

- Santana, jud. Arad.

e) Fortificatii dacice, 35, din care:

- Sarmisegetuza- Regia, capitala Daciei, jud. Hunedoara.

- Cetatea Costesti, Cetatea Blidaru, Varful Iui Hulpe. Fetele Albe, jud. Hunedoara

- Cotnari, jud. lasi.

- Cozla si Batca Doamnei, jud. Neamt.

- Tilisca, Jud. Sibiu.

- Zimnicea, jud, Teleorman.

- Mahmudia, jud. Tulcea.

- Buridava, Ocnita, jud. Valcea.

- Poiana Lacului, jud. Arges.

- Sighisoara, jud. Mures.

- Costesti. jud. Valcea.

- Barsesti, jud. Vrancea

f) Necropole si zone sacre din epoca fierului, 8, din care:

- Poiana Lacului-Cepari, jud. Arges.

- Tigveni, jud. Arges.

- Cucuteni, jud. Iasi.

- Sighisoara, jud. Mures.

- Costesti, jud. Valcea.

- Barsesti, jud. Vrancea.

g) Casire si asezari civile romano- bizantine, 33, din care:

- Alba Iulia, Campulung Arges, Caransebes.

- Turda, Cluj.

- Potaisa, Turda.

- Harsova, Cernavoda, Constanta.

- Podul lui Traian, Drobeta-Turnu Severin.

- Porolisum, Marsid, Salaj.

- Jijila, Isaccea, Mahmudia, Murighiol, Arrubium- Macin, Beroe, Ostrov, Aegyssus, Turcoaia,

in jud. Tulcea.

- Castrul Aruteia, Calimanesti, jud. Valcea.

h) Orase antice

- Apullum, Alba Iulia.

- Napoca, Cluj- Napoca.

- Tomis, Adamclisi, Istria, Calatis- Mangalia, jud. Constanta.

- Sarmisegetusa- Uipia Traiana, jud. Hunedoara.

- Sucidava- Corabia si Romula- Dobrosloveni, jud. Olt.

- Cetatea Orgame, Jurilovca, jud. Tulcea (Arganum, colonie greaca).

i) Edificii antice, 6, din care:

- Monumentul Trofeul lui Traian, Adamclisi, jud. Constanta.

- Baile romane de la Germisala, Geoagiu, Hunedoara.

- Doua biserici paleocrestine de la Niculitel, jud. Tulcea.

j) Monumente medievale, arheologice, 15, din care:

- Cetatea Dabaca, Cluj.

- Cetatea bizantina Pacuiul lui Soare, Ostrov, jud. Constanta.

- Cetatea Scheia, jud. Suceava etc.

k) Rezervatii arheologice, cu niveluri de locuire (asezari si necropole),

din care:

- Targsoru-Vechi, jud. Prahova.

- Schela Ciadovei, Turnu Severin, jud. Mehedinti etc.

In total sunt 517 monumente si ansambluri de arhitectura si 145 monumente si siruri arheologice, insumand 662 zone protejate cu patrimoniu construit, de importanta nationala, in care sunt amplasate monumentele respective.

In Romania mai exista numeroase alte localitati, care concentreaza pe teritoriul lor diverse vestigii ale unor civilizatii apuse. Aceste zone pot fi in continuare descoperite, descarcate de sarcina arheologica si conservate ca monumente istorice, chiar daca asezarile actuale se modernizeaza. Prin Legea nr. 157 din 7 octombrie 1997, publicata in „Monitorul Oficial' nr.274/13,10.1997, Romania a ratificat Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada, la 03.10.1985.

Bibliografie

• Lista monumentelor inscrise in patrimoniul mondial UNESCO.

• Legea de aprobare a P.A.T.N, sectiunea a III-a, Zone Protejate, nr. 5/2000.