Protectia si conservarea calitatii aerului - resurse si protectia mediului

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PETROL MORENI

PROFIL:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

PROTECTIA SI CONSERVAREA CALITATII AERULUI

ARGUMENT

CAPITOLUL I : AERUL COMPONENT AL MEDIULUI

1. 1Importanta aerului

1. 2Structura atmosferei

CAPITOLUL II : POLUANTII AERULUI

2. 1 Ce sunt poluantii

2. 2 Principalii poluanti ai aerului

CAPITOLUL III : IMPACTUL POLUANTILOR ASUPRA MEDIU

3. 1 Durata de stationare in atmosfera a unor poluanti

3. 2 Efectele actiuni poluantilor din atmosfera

3. 3 Efectele poluantilor asupra omului

3. 4 Dispersia poluantilor in atmosfera

CAPITOLUL IV : POLUAREA AERULUI

4. 1 Masurarea temperaturii aerului

4. 2 Surse de poluare ale aerului

4. 3 Tipuri de poluari

4. 4 Deteriorarea stratului de ozon

CAPITOLUL V : METODE DE CERCETARE A FACTORILOR ATMOSFERICI

5. 1 Controlul surselor de poluare a aerului

5. 2 Determinarea cantitativa a poluantilor aerului

CAPITOLUL VI : REGLEMENTARI PRIVIIND FACTORUL AER

6. 1 Reglementari importante

6. 2 Purificarea emisilor gazoase

6. 3 Protectia juridical a atmosferei

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Aerul constitue o componenta de baza a mediului inconjurator care prin proprietatile fizice, chimice si termice intretine viata pe planeta noastra. Prin gazele componente aerul impreuna cu apa stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizeaza lumea vie. O functie esentiala a lumii vii, respiratia prin care se realizeaza schimbul de materie si energie intre invelisul biotic si atmosfera nu ar fii posibila in absenta oxigenului, element de baza al compozitiei aerului.

Deasemenea atmosfera mijloceste schimbul de energie intre radiatia solara si suprafata terestra care sta la baza majoritatii proceselor si fenomenelor fizice si biotice. De accea o problema foarte importanta a ecologiei o reprezinta studierea calitatii aerului.

Datorita activitatilor umane se observa in ultimul timp unele modificari ale compozitiei aerului atmosferic in deosebire in apropierea unor intrepinderi industriale si in orase, modificari care de cele mai multe ori influenteaza negative calitatea lui.

Ansamblul acestor schimbari fizice, chimice si termice ale compozitiei si calitatii aerului au efecte negative asupra invelisului biotic si activitatilor umane ele constitue poluarea aerului.

Deoarece poluarea aerului are efecte negative uneori foarte mari asupra lumii vii si activitatii lor umane si lumii vii dar si intr-o masura mai mica dar care poate avea multiple consecinte asupra fenomenelor meteorologice. Asfel invelisul biotic este influentat de poluarea aerului prin reducerea evapotranspiratiei frunzelor datorita prafului depus pe suprafata cea ce determina diminuarea functiilor fiziologice, distrugerea unor plante cu o rezistenta mai redusa, influentarea asupra unor specii de animale (insecte, pasarai, mamifere).

Comunitatile umane sunt afectate de poluarile atmosferice intense, in deosebi prin afectiuni respiratorii generate de anumite substante toxice. Asfel cresterea concentratie CO₂ din atmosfera poate generea incalzirea suprafetei terestre cu cateva grade cea ce adduce la topirea unei marii mase de gheata.

Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera permite patrunderea in cantitatii mari a radiatiilor ultraviolete pana la suprafata terestra, ceea ce influenteaza negative invelisul biotic. Aceste consecinte ale poloari arata ca pastrarea calitatii aerului reprezinta o cerinta de baza a pastrarii unui mediu de viata favorabil devoltarii societatii omenesti.

CAPITOLUI I : AERUL, COMPONENT AL MEDIULUI

1. 1. Importanta aerului – generalitati

Aerul constitue o componenta de baza a mediului inconjurator, prin gazelle componente aerulul impreuna cu apa stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizeaza lumea viie.

O functie esentiala a lumii vii este respiratia prin care se realizeaza schimbul de materie si energie intre invelisul biotic si atmosfera nu ar fii posibila in absenta oxigenului element de baza al compozitiei aerului.

O problema importatnta a mediului inconjurator o reprezinta studierea calitatii aerului prin prisma rolului pe care il are in intretinerea si dezolvatarea lumii vii.

Datorita activitatii umane se observa in ultimul timp unele modificari ale compozitiei aerului atmosferic, in deosebi in apropierea unor intreprinderi industriale si orase, modificari ce in general influenteaza negative calitatea aerului.

Ansamblul schimbarilor fizice, chimice sau termice ale compozitiei si calitatii aerului au efecte negative asupra invelisului biotic si activitatii umane, aceste schimbari constitue poluarea aerului. Pastrarea calitatii aerului reprezinta o problema a lumii contemporane pentru ca poluarea are efecte negative, uneori chiar foarte marii asupra lumii vii.

Poluarea are o influenta insemnata asupra activitatii umane si lumii vii si intr-o masura mai mica, dar cu multiple consecinte asupra fenomenelor meteorologice.

Invelisul biotic este influentat de poluarea aerului prin :reducerea evapotransipartiei frunzelor, datorita prafului depus pe suprafata lor, cea ce antreneaza diminuarea funcitilor fiziologice distrugerea unor plante cu o rezistenta mai redusa influenta asupra unor specii de animale (insecte, pasarii, mamifere)

Comunitatiile umane sunt afectate de poluarile atmosferice intense, in deosebi prin afectiuni respiratorii generate de anumite substante toxice, influenta poluari asupra fenomenelor meteorologice antreneaza modificari ale acestora care pot avea efecte negative grave la scara intregii planete.

Cresterea concentratiei de CO₂ din atmosfera poate genera incalzirea suprafetei terestre cu cateva grade, ceea ce aduce la topirea unei mari mase de gheata si la ridicarea nivelului oceanelor, la cresteera ariditatii in unele regiuni.

Deteriorarea stratului de ozon (O₃) din stratosfera permite patrunderea in cantitati mare a radiatilor ultraviolete pana la suprafata terestra cea ce influenteaza negative invelisul biotic. Aceste consecinte ale poluarii atmosferice arata ca pastrarea calitatii aerului reprezinta o cerinta de baza a pastrarii unui mediu de viata favorabil dezvoltarii societatii omenesti.

1. 2 Structura atmosferei

Ce este atmosfera ?

Atmosfera, denumita adesea “oceanul aerian” este invelisul compus dintr`un amestec de gaze denumin aer (circa 500 miliarde de tone) care acopera pamantul si care ia parte cu acesta la miscarile de rotatie si revolutie.

Asupra atmosferei actioneaza forta de atractie gravitationala a Pamantului. In urma cercetarilor facute rezulta ca aceasta forta scade in raport cu patrunderea distantei spre deosebire de forta centrifuga datorita miscarii de rotatie care creste proportional cu distanta fata de axa de rotatie a Pamantului.

Dupa ultimele cercetari aerologice se considera ca atmosfera ar avea grosimea de circa 400 Km. Ea nu este omogena pe toata grosimea si este alcatuita din mai multe straturi concentrice care au proprietati diferite. Organizatia Meteorologica Mondiala, tinanad seama de variatia temperaturii cu altitudinea imparte atmosfera in 5 straturi principale si anume : traposfera(0-11 km), stratosfera (11-35 km), mezosfera (35-80 km), termosfera (80-400 km), exosfera (peste 400 km).

Intre aceste straturi are existazone de trecere, cum ar fii :trapopauza(1-2 km) intre traposfera si stratosfera, stratopauza si mezopauza.

Din aceaste straturi cea mai activa este traposfera, unde este concentrate cea mai mare cantitate de vapori de apa, deoarece aici se produc toate fenomenele principale ale vietii.

Atmosfera este formata din volume marii de aer cu caracteristici fixe relativ constante. Aceste portiuni mari de atmosfera sunt numite mase de aer si se exting pe mii de Km₂. Facandu-se o clasificare din punct de vedere geografic aceste mase de aer se numec mase de aer artic, polare, tropicale si ecuatoriale. Fiecare din acestea pot fii continentale si maritime.

Din punct de vedere termic se intalnesc mase de aer cald care de obicei se deplaseaza catre latitudinea superioara(spre poli) si mese de aer rece care se deplaseaza spre latitudinea inferioara(spre ecuator)

Aerul atmosferic este un amestec format din “aer curat” (aer fara inpuritati) si vapori de apa si anumite inpuritati.

COMPONENTA “AERULUI CURAT”

CAPITOLUL II : POLUANTII AERULUI

2. 1. Ce sunt poluantii ?

Poluantii aerului sunt substante solide, lichide sau gazoase, naturale sau artificiale ce pot fii aeroportate. In inpuritati sunt incluse substante sub forma de particule, de molecule sau de diferite amestecuri, care in general sunt mai grele decat aerul. Forma lor este foarte neregulata, iar componenta lor in aer este foarte eterogena. Existenta aerosolilor in atmosfera a devenit asa de importanta incat la ora actuala a aparut in nou domeniu al stiintei numit “Aerosologia”.

Poluantii din atmosfera se inpart in doua grupe marii si anume :poluantii primari, care sunt emisi direct de surse identificate.

Poluantii secundari, care sunt produsi in aer prin interactiunea a doua sau mai multor poluanti primari sau chiar prin reactia cu anumiti constituenti ai aerului.

Dupa patrunderea in atmosfera foarte putini poluanti isi mai pastreaza integralitatea, in general ca urmare a reactiilor chimice si influentelor termice acestia isi schimba total identitatea.

Un rol important il au si procesele catalitice, doarece suprafetele particulelor solide sau lichide absorbind gaze chiar din amestecuri foarte diluate intiaza si aceleeraza reactiile creand zone cu o mare concentratie de poluant.

2. 2. Principali poluantii ai aerului

Monoxidul de carbon(CO) este cel mai raspandit poluant al atmosferei, dupa cercetarile facute se pare ca emisiile de monoxid de carbon in aer depasesc emisiile tuturor poluantilor in total. El este un produs incolor si indoor, putin mai usor decat aerul, se prezinta sub forma gazoasa, este este rezultatul arderii incomplete a cumbustibililor cu continut de carbon si al reactiei la temperature inalta dintre dioxidul de carbon (CO₂) si al materialelor ce contin carbon.

Monixidul de azot (NO) ia nastere din arderea combustibililor fosili, gaze, pacura si carbuni la temperatura inalta se desociaza repede, el poate reactiona cu oxigenul dand nastere dioxidului de azot (NO₂). . Monoxidul de azot este un gaz incolor, are miros si este putin solubil in apa. Dioxidul de azot are o culoare rosu-orange-brun, are miros irritant si este caustic. El reactioneaza cu apa formand acid azotic si acid azotos sau monoxid de azotat.

Oxizii de sulf(SOx) cei mai inportanti sunt dioxidul de sulf(SO₂) si trioxidul de sult(SO₃). Dioxidul de sulf este un gaz incolor stabil. Trioxidul de sulf se prezinta sub mai multe modificatii, sub forma lichida, are temperatura de fierbere scazuta, o presiune de vapori mare si fumega puternic in aer.

Hidrogenul sulfurat (H₂S) este un gaz cu densitatea de 1, 1895 in raport cu aerul si la temperature de 0* Celsiussi presiunea 10 atmosfere se lichefiaza, arde cu flacara albastruie formand sulf si apa. Se gaseste in gazele naturale, in titei, in gazelle vulcanice si in izvoarele sulfuroase. Pe baza cercetarilor facute se apreciaza ca pe uscat se dezvolta anual circa 80 de milioane de tone iar din oceane 200 milioane tone, in atmosfera concentratia sa este de 0, 15046 ug/m³, cantitate care este sub limita de sensibilitate a mirosului.

Proprietatile fizice ale unor poluanti :

-poluanti degajati in aerul atmosferic dau nastere la un insemnat numar de reactii chimice, in urma carora apar unele produse care pot devenii la randul lor vatamatoare pentru oamenii si vietuitoare.

-SO₂ reactioneaza cu O₂ sub actiunea razelor ultraviolete solare dand nastere la SO₃.

: Pestera ialomitei : China

-SO₃ se combina cu vaporii de apa din atmosfera si formeaza H₂SO₄(acid sulfuric), care poate atinge in perioada de ceata sau in perioade foarte umede concentrate 15, 7 %.

-NCl si clorurile reactioneaza cu O₃(ozonul) formand clor in stare moleculara

CAPITOLUL III : IMPACTUL POLUANTIILOR ASUPRA MEDIULUI

3. 1. Durata de stationare in atmosfera a poluantiilor

Dupa cum ati vazut atmosfera este supusa unei actiuni dinamice continue, datorita acestei actiuni atat poluantii primarii introdusi in atmosfera cat si cei secundari care iau nastere au o viata limitata. In urma masuratorilor facute s-au putut vedea timpii de stationare in atmosfera :

3. 2. Efectele actiunii poluantilor din atmosfera

Luand in considerare volumul atmosferei, vom vedea ca fata de volumul Pamantului, el reprezinta doar cca 20 %. Rapirand insa acest volum la suprafata totala a Pamantului revin cca 400 Km³ din atmosfera pe fiecare Km² de suprafata pamanteana. Volumul traposferei este insa de cca 194 ori mai mic decat volumul Pamantului, dar raportat la suprafata pamanteana revin, pentru fiecare km2 de suprafata 11 km3 de traposfera susceptibil de a fii poluati de agenti nocivi. Efectele actiuni poluantilor din atmosfera pot fii directe si indirecte, acute sau intarziate, putand produce chiar dezechilibrari in functionarea organismului. Efecetele pot fii deasemenea simple sau complexe cu actiune iritatnta si de scadere a rezistentei generale a organismului.

3. 3 Efectele poluantilor asupra oamenilor

a) Poluanti gazosi si vapori. Dupa modul de actiune asupra organismului uman, substantele poluante gazoase se impart in toxice respiratorii, sanguine, hepatice ale sistemului nervos, cu actiune asupra pielii. In cea ce priveste aparatul respirator poluantii pot avea efect toxic asupra cailor respiratorii superioare.

b) Poluantii sub forma de aerosoli. Efectele acestor poluanti sunt mai complexe, fiind de natura iritanta toxica, alergica, infectioasa si de scadere a rezistentei generale   a organismului (plumb, flor, arseniu. magneziu). Se cunosc pana la data actuala numerosi aerosoli cu actiune cancerigena:hidrocarburi aerolotice, policiclice condensate, rezultate ca produsi de arderie incomplete a conbustibililor, substante radioactive care emana radiatii ionizate, raze Rotgen si neuroni, unele metale, nemetale si compusii lor (crom, arseniu, nichel, beriliu).

Aminele aromatice (aniline, benzidrina) substanta fitofarmaceutice (pepironilul, fluorenilul).

Pentru a ilustra pericolul pe care il prezinta actiunea unor poluanti despre care s-a vorbit mai inainte, iar cele ce urmeaza se vor descrie cateva cazuri grave de poluare.

In 1939 s-a produs la o fabrica din Zarnesti din Romania explozia unui rezervor de clor. Accidentul a avut loc in timpul noptii si a surprins in deosebi pe muncitorii din intreprindere si persoanele aflate in casele din apropiere. Desi vantul avea o directie care dirija norii de clor spre zona cea mai putin poluata a fabrici totusi numarul mortiilor a fost destul de mare.

3. 4 Dispersia poluantilor in atmosfera

Din nefericire poluantii nu raman la locurile unde sunt produsi, ce sub actiunea unor factori de obicei naturali ei se departeaza mult. Aflati in concentratii mari la sursa eliminarii lor in atmosfera, pe masura ce se indeparteaza, ei se imprastie si datorita unor fenomene fizice sau chimice, in anumite zone sau regiuni ei cad pe pamant sau se descompun realizandu-se asa numita autopurificare a atmosferei. De cele mai multe ori acesta autopurificare nu este posibila deoarece din cauze naturale, poluantii sunt aglomeratii sau concentrati, creand in toate aceste situatii calamitatii.

Procesele care influenteaza actiunea agentilor poluanti in atmosfera se pot incadra in doua marii categorii : procese fizice si procese chimice. Distanta la care se pot restabili proprietatile naturale ale aerului atmosferic ca urmare a interventiei fenomenului de autopurificare este dependent ape deoparte de gradul de concentratie al poluantiilor iar pe de alta parte de factori meteorologici si te topografia reliefului. Insa nu intodeauna este posibila restabilirea acestor proprietati pe cale naturala intru-cat precipitatiile atmosferice (ploaia, zapada) au influenta asupra particulelor numai in functie de dimensiunile acestora, de viteza lor de cadere si de densitatea lor respective. Eficienta acestor precipitatii scade micsorarea dimensiunilor particulelor si se poate considera neglijabila pentru particulele cu diametrul 2u.

Practica arata ca sursele de emitere a poluantiilor in atmosfera pot fii izolate (punctiforme) sau concentrate pe un anumit teritoriu(multiforme) iar cantitatea de agenti nocivi si felul lor variaza de la o sursa la alta. Inprastierea acestor agenti a fost studiata mult si sa ajuns la anumite concluzii si la o coordonare a rezultatelor obtinute in scopul obtinerii unor linii unice de cercetare. In formulele elaborate unii factori tin seama de anumiti factori altii nu, de accea formulele difera ca aspect si continut.

Se va citi doar un singur exemplu(unii autori pentru determinarea inaltimii optime a unei surse de poluare nu tin seama de temperatura azelor care se elimina.

CAPITOLUL IV :POLUAREA AERULUI

4. 1 Masurarea temperaturii aerului

Temperatura se caracterizeaza prin starea de racire sau de incalzire a unui corp(orice variatie in starea de incalzire a unui corp produce o schimbare a caracteristicilor fizice si geometrice ale acelui corp). Masurarea temperaturii acestuia se face cu termometrul.

Principiul metodei : termometrul introdus in mediul ce se cerceteaza capata temperature acestuia datorita schimbului de caldura si a tendintei de stabilire a echilibrului termic.

Proprietatea ce sta la baza constructiei termometrelor : deformarea pe care o sufera corpurile gazoase, lichide sau solide, sub influenta variatilor de temperature. In cazut termometrelor acesta se traduce printr-o variatie de volum a substantei termometrice. Unitatea de masura a temperaturii este gradul de temperature.

In determinarile meteorologice pentru temperature a aerului se uitilizeaza :

-termometre ordinare, cu citire direct care masoara temperature la orele de observatie climatologica 07-13-19-01

-termometrele speciale (pentru masurarea temperaturilor extreme minime sau maxime)

-aparate pentru inregistrarea variatiei temperaturii numite termografe

Termometrele cu citire directa sunt:

-lipsite de mecanisme inregistrator automat

-citirea termometrului se face de catre operator

-valorile temperaturii sunt valabile numai pentru momentul cand s-a facut determinarea

Termometrul ordinar

Acest termometru este alcatuit din : rezervor, tub capilar, scala termometrica, tub protector.

-Rezervorul este confectionat din sticla speciala, se afla la partea inferioara a termometrului si are de obicei forma cilindrica, sferica sau alungita

-Tubul capilar este inchis la un cap si deschis la cel sudat la rezervor. Acesta face corp comun cu rezervorul, interiorul tubului este vidat, rezervorul si o mica parte din tubul capilar sunt umplute cu lichid termometric, lichidul termometric cel mai utilizat este mercurul(Hg).

-Scala termometrica este confectionata din portelan alb(opac) si este legata de tubul capilar prin doua crosete de sarma avand pe ea gradatiile termometrului. Pe scala termometrica gradele sunt inscrise cu cifre din 10 in 10 grade si au sageti din 5 in 5 grade. Cifra care indica numarul scalar se scrie pe partea stanga a scalei iar 0 pe partea dreapta a scali.

Prinipiul de stabilire a scalii termometrice este urmatorul:

-se introduce corpul termometric in gheata, mercurul din el se va contracta, iar un moment nivelul din aceasta va deveni stationar si este notat cu zero

-acelasi corp este introdus cu rezervorul in vaporii de apa care fierb, atunci mercurul se va dilata urcand in tub, astfel incat la un moment dat nivelul mercurului va ramane constant si se va nota cu 100. Intervalul dintre aceste puncte fixe constituie scala termometrica.

Conditiile pentru ca temperature aerului sa fie citita cu precizie sunt :

-raza vizuala sa fie tangenta la capatul coloanei de mercur din tubul capilar

-termometrul trebuie sa fie in pozitie perfect verticala cu rezervorul situate la inaltimea de 2 m deasupra solului

-in timpul citiri coprul observatorului trebuie sa fie cat mai departe de observator

-in timpul noptii sa nu se foloseasca surse de iluminat care produc caldura

-citirea termometrului sa se face in grade si zecimi

Termometrul de minima.

Este utilizat pentru determinarea celei mai scazute temperaturi a aerului avand ca lichid termometric alcool sau toluene avand rezervorul in forma de furca in interiorul tubului capilar al termometrului in coloana de alcool se afla un indice de portelan ingrosat la amble capete(ca gamalia de ac). La inclinarea termometrului indicele se poate deplasa liber in interiorul coloanei de alcool.

Modul de pregatire a termometrului de minima pentru observare : termometrul se intoarce cu rezervorul in sus, asfel incat indicele sa se deplaseze in coloana de lichid pana atinge meniscul alcoolului din tubul capilar, dupa aceea se instaleaza pe suportul psihchometric in pozitie perfect orizontala.

Modul de functionare : o daca cu scaderea temperaturii coloana de alcool se contracta, pelicula superficiala a meniscului de alcool va antrena indicele spre rezervor, acesta deoarece forta de frecare a capatelor indicelui de peretii capilarului este mult mai mica decat forta de rezistenta a pelicolei superficiale.

Reguli de efectuare a observatiei :

-citirile se fac la aceleas ore cu citirea temperaturii aerului a termometrelor ordinare

-se citeste mai intai temperature indica la capatul coloanei de alcool apoi se citeste temperature indicate de capatul indicelui opus rezervorului, ambele valori se inscriu intr-un registru

-termometrul trebuie sa ramana in pozitie orizontala pe suport in timpul citiri

-ochiul observatorului trebuie sa fie in dreptul coloanei de alcool in timpul citiri

Termometrul de maxima.

Se foloseste pentru determinarea celei mai ridicate temperaturi ce se produce in intervalul de timp in orele de observatie climatologica.

Structura si modul de functionare:termometrul de maxima se deosebeste de termometrul ordinar printr-o ingustare a tubului capilar la partea superioara a rezervorului, aceasta ingustare se realizeaza prin intermediul unui dinte (shift)de sticla ce trece prin centrul rezervorului si patrunde in partea inferioara a tubului capilar, in jurul dintelui, pana la peretele inferior al tubului capilar ramane un orificiu inelar, prin care odata cu cresterea temperaturii mercurul din rezervor poate trece sub forma de picaturi foarte fine. Patrunzand in tubul capilar mercurul urca in tub pana la dreptul uneo anumite diviziuni care reprezinta temperature maxima.

Efectuarea observatiilor climatologice se face:

-la cele patru ore climatologice, ochiul observatorului trebuie sa se gaseasca in dreptul meniscului colanei de mercur

-aprecierea zecimilor trebuie facuta vizulal deoarece scala este divizata din 0. 5 in 0. 5, precizia este de 0. 1⁰C

-dupa citire termometrul se scutura si se aseaza inapoi pe stativ

4. 2. Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului sunt:naturale si artificiale

Sursele naturale sunt :

- solul care, sub influenta fiderentelor de temperature, a ploilor si a curentiilor de aer sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberare de particule fine

- plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemnte ca pollen, par, pene, fulgi

- gazele si vaporii naturali, eliminate din sol direct in aerul atmosferic si care se gasesc in anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic

- eruptii vulcanice, care arunca in aer in anumite momente, marii cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide

- praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor in straturi superioare ale atmosferei

Sursele artificiale sunt reprezentate de diverse activitati ale omului din   care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge in atmosfera. Ele constitue principalele surse de poluare si sunt fixe si mobile.

1. Surse fixe- produc o poluare limitata de cele mai multe ori in jurul locului de eliminare in atmosfera a poluantiilor.

In cadrul lor se intalnesc :

-procese de industriale –recunoscute ca fiiind cele mai importante surse de poluare a aerului, chimice, sidelurgice, metalurgice, de materiale si de constructie.

- procese de combustie – produsi de la incalzirea locuintelor pana la combustibilul folosit pentru producerea de energie, cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibilui folosit.

2. Surse mobile – produc o poluare desemnata pe o suprafata uneori foarte mare.

Aici se incadreaza mijloacele de transport :

- transporturi rutiere

- transporturi navale si aeriene

- transporturi feroviare

Din toate aceste cele mai importante sunt autovehicolele pentru ca ele sunt principala sursa de poluare a aerului deoarece elimina mari cantitati de oxid de carbon, oxizi de azot, precum si cantitati mai mici de plumb, etilena, hidrocarburi aromatice cancerigene, dioxid de carbon.

Motoarele pe benzina produc mai mult monoxid de carbon pe unitate de putere decat cele pe motorina, in schimb concentratiile de particule evacuate din motoarele Diesel sunt de zece ori mai mare decat de la motoarele pe benzina.

Acumularea poluarii emisa de autovehicule in spatiul aerial al strazilor urbane depinde nu numai de numarul lor si de modul de functionare, ci si de structura orasului si factorii meteorologici, care pot favoriza fie mentinerea si conctentrarea poluantiilor, fie indepartarea si siluarea lor in spatiu cat mai mare.

4. 3 Tipuri de poluari

Poluarea este fenomenul in care se produc procese fizice, chimice, biologice

si antropice care au urmari nocive, toxice asupra florei, faunei si a omului.

Poluarea este de mai multe tipuri :

Poluarea chimica

Principali poluanti chimici ai atmosferei sunt :

-oxizii de carbon - monoxidul de carbon si dioxidul decarbon

-oxizii de sulf –dioxidul de sulf si trioxidul de sulf

-oxizii de azot – monoxidul de azot, dioxidul de azot si oxidul nitros

-compusi organici volatili – metanul, benzenul

-particule in suspensie – particule solide, picaturi lichide

Cantitatea de SO₂ eliminata pe aceasta cale in atmosfera era de 70 milioane de tone in 1950 si ss-a ajuns in 2000 la 100 milioane de tone. Dioxidul de sulf din atmosfera in prezenta oxigenului si a vaporilor de apa, se transforma repede in trioxid de sulf si apoi in acid sulfuric care reactioneaza cu alte substante din atmosfera rezultant sulfati.

Smogul este un produs complex, alcatuit din numerosi compusi chimici: resturi de hidrocarburi imcomplete arse in motoarele autovehicolelor, plumb, brom, bor, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf. Sub influenta razelor solare intre acesti compusi se produc reactii secundare si tertiare din care iau nastere alte substante printre care si ozonul troposferic, care au efecte toxice deosebit de puternice, alti produsi ai smogului sunt cancerigeni:

-benzenul- solvent comun, ce se poate volatiliza in atmosfera, el intra in compozitia unor vopsele, a unor produsi de degresare, a benzinei si a multor altor produse industriale este cancerigen si poate determina malformatii la copii

-clorofluorocarbonii(freoni) –sunt compusi cu clor, fluor si carbon. Sunt produsi industrial artificiali, sintetizati pentru primaoara in 1930, sunt utilizati ca agenti de propulsie in spray-uri, agenti de racire in sistemele de refrigerare si de aer conditionat de expandare, in confectionarea maerialelor de izolare si impachetare de curatire.

-compusi cu brom, fluor si carbon – sunt folosite pentru extinctoarele de foc, freanii si halogeni reprezinta principala cauza a diminuarii stratului de ozon

Poluarea sonora a atmosferei

Poluarea sonora reprezinta un rezultat al industrializarii, urbanizarii, intensificarii circulatiei aeriene, rutiere, a executarii unor constructii de drumuri si locuinte, folosirea intensitatii si cantitatii vibratiilor sonore.

Undele mecanice, reprezentate prin repidatii, infrasunete si vibratii ultrasonore, polueaza mediul urban producand efecte psihologice epuizante zgomotele urbane, chiar egal cu intensitatii cu cele date de fenomenele

naturale sunt mai mult vatamatoare pentru sanatate.

Frecventa sunetelor ce compun zgomotele au de asemenea imortanta in definirea efectului vatamator, asupra populatiei. Exista o corelatie crescanda intre nivelul zgomotolui si efectele generate de acesta asupra organismului. Toate aceste rezultate arata rolul important si complex pe care poluarea sonora il are in lumea contemporana.

Poluarea cu substante radioactive a atmosferei :

Dintre sursele artificiale ale aerului cu substante radioactive amintim:reactorii, nucleari, industria, agricultura, medicina, cercetarea, stiintifica, activitatiile militare.

Elementele radioactive cele mai periculoase sunt acele a caror perioada de infrumatatire este lunga, care produc radiatii intense si penetrante.

Efectele fiziologice ale radiatiilor se manifesta prin diverse tulburari ale indivizilor ce pot merge uneori pana la moartea lor. Alte efecte se manifesta prin modificari de natura genetica. Mai intai rezulta o alterare a cromozomilor, apoi o modificare a codului genetic.

Organismele cele mai rezistente la radiatiile sunt bacteriile iar cele mai putin rezistente par a fii mamiferele superioare si omul, radiosensibilitatea variaza in functie de varsta indivizilor, organismele tinere si embrionii lor sunt mult mai vulnerabili decat adultii.

4. 4. Deteriorarea stratului de ozon

Asa numitul “strat de ozon” este localizat in atmosfera, in stratul cuprins intre 10-15 km deasupra Pamantului adica se afla in stratosfera. El cuprinde aproximativ 90% din intreaga cantitate de ozon atmosferic si are o grosode de cativa milimetri, restul este reprezentat de ozonul troposferic, situate in atmosfera inferioara.

Stratul de ozon absoarbe eficient cea mai mare parte a radioatiilor ultraviolete solare. Aceste radiatii sunt daunatoare organismelor, deci stratul de ozon protejeaza viata pe Pamant.

Din 1969 stratul de ozon s-a diminuat in medie cu 3%, dar cu mari diferente latitudinale si sezonale.

Din 1987 stratul de ozon de deasupra Antarticii s-a subtiat cu mai mult de jumatate. Aceasta reprezinta cazut ester de diminuare a stratului de ozon. Diminuarea este mai evidentiala iarna si primavera timpuriu, in aceste perioade cantitatea de radiatii ultraviolete solare este relativ mica.

Pana in 2050, deasupra regiunilor foarte poluate din SUA, Europa si asia, stratul de ozon poate decreste cu 10-25 %. Mai mult decat oricare alt factor principali responsabili de reducerea stratului de ozon sunt freonii. .

Timp de 3-6 luni dupa eruptia vulcanului Pinatubo concentratia ozonului a fost cu 15-20% mai mica la altitudinea de 24-25Km unde concentratia aerosolilor vulcanici a fost maxima. Pentru a reduce concentratia ozonului cu 10 % se prognozeaza o crestere cu 26 % a incidentei cancerului de piele, cresterea cazurilor de cataracta cu 12-15 milioane si orbirea a 1-1, 5 milioane de oameni.

CAPITOLUL V : METODE DE CERCETARE A FACTORILOR   ATMOSFERICI

5. 1 Controlul surselor de poluare a aerului

Poluarea aerului se reduce prin metode preventive, care trebuie sa asigure curatarea aerului, chiar la sursa de emisie a particulelor:

- particulele solide(pulberi de carbine, cenusa, praf)

- particule lichide(picaturi)

-substante gazoase: dioxid de sulf, oxizi de azot, acid clorhidric, acid fluorhidric.

Reducerea oxizilor de azt din camerele de ardere presupune :

-impiedicarea formarii oxiziilor de azot prin utilizarea unor arzatoare speciale care au nevoie de o cantitate mai mica de aer

- reducerea cantitatii oxiziilor formati prin flolosirea de catalizatori sau de amoniac

Desulfarea gazelor de ardere presupune:

- eliminarea sulfului in timpul arderii combustibilor cu ajutorul unor catalizatori sau reactivi, metoda necesita consum mare de energie

- combustibili solizi si lichizi sunt adusi in stare gazoasa, iar gazelle sunt tratate pentru diminuarea sulfului, cu reactivi, prin procedee uscate sau umede

-absortia pe carbine active-gazele de ardere sunt trecute printr-un strat de cocs care retine oxizii de azot si dioxidul de sulf.

Controlul surselor mobile de poluare :

- producerea si folosirea de benzina care are cu 90% mai putin benzene si mai putin sulf si plumb

- folosirea motoarelor Diesel, la care combustia este mai eficienta decat la cele pe benzina

- utilizarea convertoarelor catalitice

- devierea traficului greu pe soselele de centura a oraselor

- crearea de perdele forestiere de protectie

- introducerea restrictiilor de circulatie pe intervale de timp si zone

5. 2 Determinarea cantitativa a poluantiilor aerului

Analize de aer.

In mod normal, aerul contine 78, 09 % azot, 20, 95 oxigen, 0, 92% argon, 0, 03 % bioxid de carbon si 0, 01% alte gaze. Aerul poate fi poluat cu suspensii sau aerosolo, gaze sau vapori toxici.

Pentru analiza, aerul se colecteaza in flacoane speciale, fie prin golirea apei distillate din flacoane si umplerea lui cu aer, fie prin aspirarea.

Dispozitivele de aspiratie se folosesc mai ales pentru determinarea concentratiilor mici de substante toxice din volume mari de aer.

Analize fizico-chimice

1). Determinarea oxigenului din aer.

Aerul analizat este pus in contact cu o substanta care fixeaza oxigenul, folosindu-se un dispozitiv special si anume aparatul Haldane.

2). Determinarea dioxidului de carbon din aer.

Echilibrul atmosferic al dioxidului de carbon rezulta din raportul dintre procesele de fotosinteza si de respiratie. Se face prin fixarea dioxidului de carbon intr-o solutie de hidroxid sau printr-o metoda asemanatoare celei calorimetrice.

3). Determinarea poluantiilor cu actiune iritanta

Acesti poluanti sunt crecvent intalniti in atmosfera. Ce mai importanti sunt :

- bioxidul de sulf(SO₂) – rezultat din arderea combustibilor sau din industrie, se determina calorimetric

- bioxidul de azot(NO₂) – rezultat din arderi la temperaturi ridicate si din procese industriale, se determina calorimetric

- clorul (Cl₂)rezultat din industrie, formeaza cu vapori din atmosfera acidul clorhidric, foarte toxic, se determina calorimetric

4). Determinarea altor tipuri de poluanti

Aici putem mentiona :

- poluanti ce determina modificari in structura plamanilor

- poluanti cu actiune aspra unor tesuturi sau organe

- poluanti care provoaca discomfort prin mirosul lor neplacut si persistent

- poluanti cancerigeni

* Metoda ganimetrica : procedeu chimic prin care se determina cantitatea unui element dintr-un amestec prin separarea lui cu ajutorul unui reactiv.

* Metoda volumetrica : determinarea volumului unui element dintr-un amestec, printr-o reactie specifica cu un reactive de concentratie cunoascuta.

* Metoda calorimetrica : este o metoda optica bazata pe proprietatiile unor substante in stare lichida dea a absorbi anumite radiatii din spectrul vizibil aparand asfel colorate in culoare complementara.

* Metoda polarografica : substanta de analizat este dusa in stare de solutie intr-o combinatie chimica specifica si apoi supusa electrolizei. Metoda consta in masurarea intensitatii curentului electric in procesul de electroliza, diferenta de potential dintre electrozi fiind variabila.

* Metoda spectrofotometrica cu absortie atomica : consta in inregistrarea absortiei unei radiatii de lungime de unda specifica de catre atomii substantei de analizat pulverizata intr-o flacara.

* Metoda ionometrica : consta in masurarea ionizarii aerului de catre radiatii

CAPITOLUL VI : REGLEMENTARI PRIVIND FACTORUL AER

6. 1 Reglementari importante

Reglementarile privind factori de aer au ca scop :

- introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor inainte ca acesta sa se disperseza in atmosfera

- reducerea emisiilor de poluanti

- protejarea starii de sanatate a populatiei

- perfectionarea sistemului national de monitorizare a calitatii aerului

In Normele Metodologice se prevad urmatoarele categorii de indicatori pentru calitatea aerului :

- cantitatea totala de pulberi

- substante anorganice sub for de pulberi, treci clase de substante contin metale grele si cianuri

- substantele anorganice sub forma de gaze nu vapori in patru clase de substante contin intre ele hidrogen sulfurat, hidrogen fosfat, halogeni

amoniac, compusi clorurati, oxizi de azot

- substante organice sub forma de gaze, vapori sau pulberi, trei clase de substante diferite

- substante cancerigene, trei clase de substante diferite

Exista o serie de reglementari pentru norme tehnice de calitatea aerului:

STAS. 9081/1978 – Poluarea atmosferei

STAS 12574/1987 – Calitatea aerului din zone protejate

STAS 10331/1992 – Puritatea aerului

Prin aceste norme se reglementeaza :

* calitatea aerului si poluantii din atmosfera

* emisiile de poluanti

* limitarea zgomotelor

* metode de analiza a aerului

* supravegherea agentilor economiei care pot polua aerul

* masuri in cazul unor poluanti cu efect transfrontiere

Pentru prevenirea si combaterea poluarii industriale a amtosferei s-au stabilit concentratii maxime admirabile pentru diferitele substante.

Zonele de protectie pot fii :

- parcuri

- rezervatii naturale

- statiuni balneoclimatice

- institutii social-culturale

- institutii medicale

- unitati economice care au procese tehnologice ce necesita factori de mediu nepoluante.

6. 2 Purificarea emisiilor gazoase

Reducerea emisiilor gazoase evacuate in atmosfera reprezinta una dintre preocuparile majore la nivel mondial pentru reducerea si controlul poluarii.

Masuri de combatere a poluarii prin emisii gazoase

-producerea de energie prin folosirea combustibililor fosile

- imbunatatirea unor tehnologii mai putin poluante

- alegerea adecvata a combustibilului

- utilizarea unor metode cum sunt :

-combustia fluida care elimina in totalitate emisiile de compusi de sulf si azot precum si cele de cenusa

- perfectionarea arzatoarelor si realizarea unora cu circuite multiple, etajate cu reciculare externa a gazului care permit recuperarea gazelor de ardere din procesul de calcinare a elementului

Diminuarea poluarii datorate gazelor de esapament este posibila prin producerea autovehiculelor moderne, cu cunsum scazut de carburanti si dotate cu catalizatoare

Metodele si instalatiile folosite pentru combaterea poluarii cu pulberi sunt similare cu cele folosite pentru combaterea poluarii cu gaze, instalatiile folosite pentru separarea particulelor solide din gazelle de ardere sunt : separatoare mecanice si electrostatice, filter pentru pulburi.

6. 3 Protectia juridicala a atmosferei

Prin atmosfera legea mediului intelege masa de aer care inconjoara suprafata terestra, induzand si statul de ozon. Obiectivul declarat al legii este prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.    

In vederea realizarii acestui obiectiv se institute o pilitica nationala de protectie a atmosferei ce consta in principal in :

- introducerea de tehnica si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantior la sursa

- gestionarea resursei de aer, in sensul reducerii emisiilor de poluanti pana la realizarea celor mai scazute niveluri si care san u depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei

- gestionarea resursei de aer, in sensul asigurari calitatii corespunzatoare securitatii umane

- modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrate a calitatii aerului

Poluarea industriala a atmosferei este cea mai intalnia, printer masurile de prevenire si cimbatere a poluarii se afla instituirea zonelor de protectie sanitara. Aceste se intend de la punctual de emisie a noxelor pana la teritoriul locuit sau obiectivul protejat. Se incearca asfel afectarea in cat mai mica masura a anumitor zone, dar efectul global, poluarea ramane. Cea mai buna solutie este introducerea utilajelor nepoluante, sau care sa se incadreze in limitele concentratiilor maxime de padure admise.

ANEXE

LUCRARE PRACTICA

Determinarea puberilor in suspensie din aer(STAS. 1081-76)

Generalitati

Prezentul standar stabileste metode de determinare a pulberilor in suspensie din atmosfera, constitue din material dispersata sub forma de particule, care au o completare aerodinamica intermediara intre gaze si particule sedimentalule, sensibilitatea metodei este:C. M. A= 0, 15 mg 1c cub de aer

Principiul metodei

Metoda consta in aspirarea unui volum de aer prin filtru de membrane cu dimensiune medie a porilor de 0, 80…0. 85um si cantarirea puberilor depuse pe filtru.

Prelucrarea probelor

Amplasarea punctelor de recoltare, ritmul si durata recoltarii probelor va fi conform STAS 10331-92. Instalatia de recoltare a probelor va fii constituita din urmatoarele piese, legate in serie prin tuburi de material plastic inert sau cauciuc:

- portifiltru cu filtru

- contor de gaze, uscat, sensibil pentru masurarea unui volum de aer cu un debit de 0, 006. . 6 m cubora.

- dispozitiv de aspiratie

Portfiltru cu diametrul idil de 25…50 mm va fii confectionat dintr-un material inert ca : otel inoxidabil, material plastic si va fii prevazut cu un suport filtru, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa sustina filtrul fara pierderi, formate cute sau canale si san u permita deplasarea sau ruperea acestuia

- sa asigure o filtrare uniform ape intreaga suprafata

Filtrul se expune cu fta in jos pentru a-l feri de intemperii si a prevenit depunerea particulelor sedimentabile. Filtrele de membrane, confectionate din acetate sau nitrat de celuloza, vor avea diametrul mediu al perilor de 0, 80. . 0, 85, filtrele se vor manipua cu penseta.

Inaintea recoltarii probelor, filtrele se vor examina cu atentie, pentru ca acestea san u prezinte deteriorari sau neuniformitati pentru trasnportul si identificarea filtrelor se folosesc cutii cu capac, confectionate din material plastic, pe care se monteaza datele necesare.

Recolatarea probelor se face prin aspirarea aerului cu un debit de 15. . . . 40 l minut.

Modul de lucru

Inainte de recoltarea probelor, filtrele se conditioneaza timp de 25 de ore, prin uscare intru-un exicator cu percolat de magneziu sau clorura de calciu. Se cantareste cu precizia de 0, 0001 g si se expun pentru recoltarea probelor. Dupa recoltare, filtrele cu proble se conditioneaza ca mai sus si apoi se cantaresc cu aceasi precizie, operatia de cantarire se efectueaza imediat dupa scoaterea din exicator.

Calculul rezultatelor

Diferenta dintre masa filtrului dupa expunere si masa filtrului inainte de expunere reprezinta cantitatea totala de pulberi in suspensie din proba. Continutul de pulberi in suspensie se calculeaza cu ajutorul relatiei :

pulberi in suspensie – m1-m2/V[mg/mcub]

in care : m1 => masa filtrului dupa expunere, in mg

m2 => masa filtrului inainte de expunere, in mg

V=> volumul de aer aspirat, in m cubi

Diferente admise

In acelasi laborator, ca rezultat se ia media aritmetica a trei determinari, care nu difera intre ele cu mai mult de +/- 0, 015 mg/m cub de aer intre doua laboratoare se admite o diferenta de maximum +/- 0, 20 mg/m cub de aer,

In perioada practicii effectuate la sfarsitul anului IV de studui precuim si pe intreg parcursul strangerii datelor pentru orezentul proiect, am mers alaturi de angajati ai Agentiei de proiectie a mediului sa recoltam asfel de filter si apoi am urmat toate etapele prevazute in acest STAS.

LUCRARE PRACTICA

Determinarea pulberilor sedimentabile din aer(STAS. 10195-75)

Prezentul standard stabileste metoda de determinare a pulberilor sedimentabile din atmosfera, constituite din pulberile care se depun sub actiunea gravitatiei, precum si din cele antrenate de precipitatii.         

* Principiul metodei – metoda consta in colectarea pulberilor din atmosfera in mase cu suprafta cunoscuta, intr-un interval de timp stabilit si determinarea gravimetrica a acestora.

* Prelucrarea probelor

Pentru colectarea probelor se recomanda un dispozitiv special, el va fi realizat in cadrul fiecarui Oficiu de Gospodarire a Apelor, el este alcatuit dintr-un suport, ceas de colectare, un inel metalic.

Suportul are o inaltime de 1, 5 m pana la 2 m se confectioneaza din teava de metal cu diametrul de 20 mm sau din lemn.

Vasul de colecatare se confectioneaza din sticla, material plastic sau otel inoxidabil si va avea diametrul interior de 250-300 mm si inaltimea de 1-3 ori mai mare decat diametrul. Vasul de colectare va fii prevazut cu un inel metallic pentru a evita asezarea pasarilor pe marginea acestora.

Dispozitivul de colectare se amplaseaza in statii deschise, ferite de interferenta altor surse de impurificare. Suportul se aseaza pe sol sau pe alte suprafete de sprijin la un nivel maxim 10 m de sol.

Distanta de la ceasul de colectare pana la diferite obiecte din tocean va fii minimum dublu inaltimii dispozitivului. Inainte de folosire, vasele de colectare se vor spala bine, mai intai cu un amestec sulfocomic sau cu detergent, api se vor clati cu ulta apa si la sfarsit cu apa distilata.

Dupa introducerea vaselor de colectare in suport, in fiecare vas se va introduce apa distilata, asfel incat nivelul ei sa fie de la 3…. 4 cm de la fundul vasului. Inperioada rece a anului, pentru a preveni inghetarea in vasele de colectare se va introduce in locul apei distilate un amestec de apa distilata si alcool etilic, in proportie de 3+1 volum.

In perioada calda a anului, pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor in apa distilata din vasele de colectare se va adauga o cantitate de sulfat de cupru, cantarita cu precizia de 0, 0002 g dupa cum urmeaza :

m = 0, 0159 x V(g), in cazul CuSO4 sau

m = 0, 0249 x V(g), in cazul CuSO4x5H2O, unde :

V=> volumul vasului de colectare, in litri

Observatie :In cazul in care urmareste analiza chimica a pulberilor, ionii de cupru si de sulfat nu mai pot fi determinati daca nu s-a adaugat in apa distiliata, sulfat de cupru.

In timpul expunerii, vasele de colectare vor fi de treizeci de zile, numai in cazuri speciale v-a fi mai scurta, in cazul in care apa de ploaie sau zapada au depasit, volumjul vasului de colectare, probele respective nu se mai i-au in consideratie.

Mod de lucru vasele contin pulbere sedimentabile, se acopera si se duc la laborator, avand grija sa nu se impurifice sau sa se verse partial in timpul transportului. Vasele se trec la exterior cu un tifon umed.

Aerul constitue o componenta de baza a mediului inconjurator care prin proprietatile fizice, chimice si termice intretine viata pe planeta noastra. Prin gazele componente aerul impreuna cu apa stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizeaza lumea vie. O functie esentiala a lumii vii, respiratia prin care se realizeaza schimbul de materie si energie intre invelisul biotic si atmosfera nu ar fii posibila in absenta oxigenului, element de baza al compozitiei aerului.

Deasemenea atmosfera mijloceste schimbul de energie intre radiatia solara si suprafata terestra care sta la baza majoritatii proceselor si fenomenelor fizice si biotice. De accea o problema foarte importanta a ecologiei o reprezinta studierea calitatii aerului.

Datorita activitatilor umane se observa in ultimul timp unele modificari ale compozitiei aerului atmosferic in deosebire in apropierea unor intrepinderi industriale si in orase, modificari care de cele mai multe ori influenteaza negative calitatea lui.

Ansamblul acestor schimbari fizice, chimice si termice ale compozitiei si calitatii aerului au efecte negative asupra invelisului biotic si activitatilor umane, ele constitue poluarea aerului.

Deoarece poluarea aerului are efecte negative uneori foarte mari asupra lumii vii si activitatii lor umane si lumii vii dar si intr-o masura mai mica dar care poate avea multiple consecinte asupra fenomenelor meteorologice. Asfel invelisul biotic este influentat de poluarea aerului prin reducerea evapotranspiratiei frunzelor datorita prafului depus pe suprafata cea ce determina diminuarea functiilor fiziologice, distrugerea unor plante cu o rezistenta mai redusa, influentarea asupra unor specii de animale (insecte, pasarai, mamifere).

Comunitatile umane sunt afectate de poluarile atmosferice intense, in deosebi prin afectiuni respiratorii generate de anumite substante toxice. Asfel cresterea concentratie CO₂ din atmosfera poate generea incalzirea suprafetei terestre cu cateva grade cea ce adduce la topirea unei marii mase de gheata.

Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera permite patrunderea in cantitatii mari a radiatiilor ultraviolete pana la suprafata terestra, ceea ce influenteaza negative invelisul biotic. Aceste consecinte ale poluari arata ca pastrarea calitatii aerului reprezinta o cerinta de baza a pastrarii unui mediu de viata favorabil devoltarii societatii omenesti.

BIBLIOGRAFIE

Geografia mediului inconjurator :

* Aurel Ardelean

* Grigore Posea

* Victor Tulfescu

2. Ecologia si protectia juridical a mediului:

* Edmond Olteanu

* Ion Olteanu

* Petre Neacsu

* editura : Universitatea Craiova

3. Ecologie si protectia mediului; clasa XI :

* Gabriela Staicu

* Nicolae Galdean

* editura : Economica Preuniversitaria

4. Ecologie si protectia mediului, clasa X :

* Aurelia Buchman

* Floarea Stan

* Mihaela Marinescu

* Marcela Giurgiuman

* Maria Bud

* Rodica Ciarnau(coordinator)

* editura: Econimica Preuniversitaria