Grindina - inscrierea datelor rezultate din observatii

GRINDINA - INSCRIEREA DATELOR REZULTATE DIN OBSERVATII

Observatiile asupra depunerilor de gheata, pe conductorii chiciurometrului se inscriu in tabela TM-7. Daca in cursul unei luni nu s-a produs nici un ,,caz de depunere de gheata” tabela TM-7 nu se completeaza, iar in luna urmatoare in rubrica ,,Observatii”, pe pagina din fata a tabelei TM-7, se noteaza ca in luna precedenta nu au avut loc depuneri de gheata pe conductori.

Pe prima pagina a tabelei TM-7 se trec indicatii referitoare la intervalul de timp al observatiilor si informatii generale asupra statiei.

In rubrica ,,Observatii”, pe partea din fata a tabelei TM-7, se inscriu: diametrul conductorilor, data la care – eventual – conductorii au fost ridicati la o alta inaltime, inaltimea conductorilor si starea lor inainte de inceperea observatiilor.

Exemplu: ,,Diametrul conductorilor 5 mm la 2/II, conductorii au fost ridicati la inaltimea de 240 si 270 cm”, ,,la 30/III, conductorii au fost coborati la inaltimea de 190 si 220 cm”, ,,Chiciurometrul a fost verificat la 13/X si gasit in buna stare”.

Pe a doua pagina a tabelei TM-7 se inscriu rezultatele observatiilor asupra depunerilor de gheata.

Fiecare ,,caz de depunere” va primi un numar de ordine. Numerotarea incepe cu ziua de 1 iulie a fiecarui an si se termina la 30 iunie (ora 24) in anul urmator.

Fig . 5 Inscriere a mersului depunerii de gheata in tabela TM-7

In rubrica ,,Datele meteorologice” se trec fenomenele atmosferice cu ajutorul semnelor conventionale.

Aceste date se inscriu in randurile in care s-a inscris timpul inceputului depunerii de gheata si timpul sfarsitului stadiului de crestere a depunerii.

Inscrierea diametrului si grosimii depunerii de pe conductorii ficsi (de jos) ai chiciurometrului se face in randul in care a fost notat timpul masurarii lor.

Daca s-a facut masurarea depunerii de pe conductorii demontabili (de sus) rezultatele se inscriu imediat sub datele corespunzatoare conductorilor ficsi (de jos).

Diametrul si grosimea depunerii se inscriu intotdeauna in milimetri intregi.

In rubrica ,,Observatii”, din pagina a doua a tabelei TM-7 se inscriu prescurtat toate fenomenele care au insotit ,,cazul de depunere a ghetii”. De exemplu: curbarea sau ruperea firelor de telegraf sau de telefon, ruperea stalpilor din imprejurimile statiei, inceputul si sfarsitul depunerilor de gheata pe alte obiecte decat pe conductorii chiciurometrului, cazurile de depuneri numai pe conductorii chiciurometrului nu si pe alte obiecte, depunerea ghetii exclusiv pe una din perechile de conductori (N sau E) etc.

Tot in aceasta rubrica se noteaza si toate abaterile de la regulile indicate in prezentele instructiuni si cauzele care au determinat aceste abateri. De exemplu: determinarea greutatii depunerii de pe o portiune a conductorului mai mica de 25 cm, din cauza distrugerii partiale sau a scuturarii depunerii (indicandu-se lungimea portiunii cantarite), determinarea repetata a greutatii depunerilor din cursul unui singur caz de depunere etc.

Dupa ce s-a terminat inscrierea unui ,,caz de depunere a ghetii” in tabela TM-7, se trage o linie groasa pentru a separa acel caz, de inscrierea celui urmator.

Daca pentru inscrierea observatiilor din cursul lunii nu ajunge numai o tabela, inscrierea datelor continua in a doua tabela. In acest caz, in ultimul rand liber al primei tabele (completate) se inscrie ,,urmeaza”. Pe prima pagina a noii tabele, dupa ce s-au completat rubricile ,,anul”, ,,luna” si ,,statia”, se scrie cuvantul ,,urmare”.

Daca ,,un caz de depunere a ghetii” continua dintr-o luna in alta, inscrierea din prima tabela se intrerupe la ora 24 din ultima zi a lunii, iar in randul urmator se inscrie cuvantul ,,Report”. Pe marginea de sus a paginii a doua a noii tabele, se inscrie de asemenea cuvantul ,,Report”, iar in primul rand al acestei pagini se continua inscrierea ,,cazului de depunere”

1. Numarul lunar de zile cu bruma in intervalul 1991-1994 la statia meteorologica SIRIA

2. Numarul lunar de zile cu chiciura moale si chiciura tare in intervalul 1991-1994 la statia meteorologica SIRIA

3. Datele de producere a primei brume toamna si a ultimei brume primavara in anii 1991-1994 la statia meteorologica SIRIA

9. Norme de protectie a muncii

Articolul 8: Giruetele din platformele meteorologice vor fi prevazute cu instalatii de protectie impotriva descarcarilor electrice.

Articolul 9: Lucrul la giruete este permis numai cu centura de siguranta.

Articolul 12: Caile de acces spre platforma meteorologica, cat si cele din interiorul acesteia vor fi mentinute in buna stare pe orice vreme.

Articolul 13: In platforma meteorologica, precum si in alte spatii unde se lucreaza cu hidrogen, se vor planta obligatoriu placute avertizoare. In conditii deosebite se vor utiliza echipamente de protectie si de lucru adecvate.

Articolul 19: Toate defectiunile care pot provoca incendii vor fi inlaturate imediat.

Articolul 23: Toti oamenii de la meteorologie sunt obligati sa asigure o ingrijire corespunzatoare si o buna functionare a intalatiilor, aparatelor, masinilor, uneltelor si sculelor cu care se lucreaza, precum si curatenie si ordine la locul de munca

Articolul 24: Statiile meteorologice care au program de sondaj aerologic trebuie sa fie dotate cu un depozit pentru pastrarea tubutilor de hidrogen conform Deciziei 267/1976 privind regimul materialelor explozive.

10.Concluzii

Din vastul studiu realizat asupra fenomenului de risc grindina ,desprind cateva concluzii mai importante:

Hazardele generate de aparitia grindinii au scazut in ultimi ani , pe teritoriul analizat ,cauza este aceeasi  ca si in cazul orajelor.In vestul tarii,grindina se poate produce in intervalul februarie- noiembrie.Intervalul cu risc maxim de aparitie este aprilie – iunie ,iar luna de risc maxim este mai.

Teritoriile cele mai vulnerabile sunt: Campia Aradului , Campia Ierului si Campia-golf a Holodului.

Mecanismul de formare a ghetii in atmosfera, desi la prima vedere pare simplu, este in realitate mult mai complicat, deoarece in conditiile reale ale atmosferei nu se intalnesc practic procese de sublimare sau cristalizare pure, ci, de cele mai multe ori, se produce o combinare (suprapunere) a doua procese fizice distincte. In final are loc fenomenul complex al depunerilor de gheata.

11. Bibliografia

Bacinschi D., Burciu G.- Meteorologie clasa XI, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1966

Bacinschi d., Milea E. si Ballif S.- Meteorologie –clasa XII, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981

Besleaga N. – Aerologie si Meteorologie sinoptica clasa XII, Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1979 

Doneand A. si Besleaga N. – Meteorologie sinoptica, dinamica si aeronautica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1966

Institutul Meteorologic – Clima R.S.R.- vol II – date climatologice, Bucuresti 1966

Institutul Meteorologic – Instuctiuni pentru statiile si posturile meteorologice . vol I – Observatii meteorologice , Bucuresti 1963

Institutul Meteorologic –Instructiuni pentru statiile si posturile meteorologice vol V – Instrumente meteorologice , Bucuresti 1965

I. N. M. H.. – Codurile sinoptice FM – 12 X SYNOP si FM – 13 X SHIP, Bucuresti 2003

Arhiva Statiei Meteorologice Siria - Cetate