Globalizare si migratie internationala

Cum putem descrie procesul de globalizare?

Roland Robertson: globalizarea ca “o compresiune a lumii si intensificarea constiintei lumii ca un intreg” (1992: 8).

Posibilitatea de a viziualiza globul terestru din cosmos, de a dezvolta un imaginar al globalului a avut un rol fundamental in dezvoltarea unei “costiinte globale”.

Introducerea termenului de “glocalizare” pentru a desemna interactiunea local-global.

“Think globally, act locally!” – a devenit un fel de truism cotidian.

Dimensiuni ale globalizarii

Tehnologie: evolutia tehnologiilor de productie industriala, telecomunicatii, Internet

Economie:

-conventiile de comert liber (free trade agreements)

-cresterea volumului investitiilor straine directe

-cresterea intensitatii migratiei fortei de munca

-dezvoltarea firmelor transnationale sau multinationale

-crearea unor zone preferentiale, unde firmelele pot opera beneficiind de scutiri sau reduceri de taxe (export processings zones)

-Rolul crescand al unor actori economici mondiali: Banca Mondiala (WB), Fondul Monetar International (IMF), Organizatia Mondiala a Comertului (WTO)

-utilizarea dolarului american in locul sau in paralel cu moneda nationale pentru anumite tranzactii la nivel national (de ex. achizitionarea unui imobil)

-problema introducerii unei “taxe globale” care poate fi utilizata pentru a reduce deprivarea economica a unor regiuni (de ex. o taxa pe biletul de avion)

Politica

Juridica

Culturala

Dimensiuni ale globalizarii

Tehnologie

Document online: Test de evaluare intiala Geografie - clasa a VI-a Referat: Europa - regiuni si tari - relieful, clima, hidrografia, vegetatia

Economie

Politica

-Organizatii non-guvernamentale internationale (ex. Greenpeace, OxFAM, Transperancy International);

-Uniunea Europeana ca un raspuns regional la globalizare?

-Formarea unui societati civile globale? (ex: activismul on-line, petitii, “Cauze” la care putem adera pe retele virtuale populare precum Facebook, flash-mobs simultan in mai multe locatii)

Juridica

-Curtea Suprema a Drepturilor Omului, Tribunalul International pt. Crime de Razboi

Culturala

-McDonaldizare (teza lui George Ritzer)? English-izare?

-Hibridizare culturala?

-Dominarea “culturii de masa”?

-Re-inventarea localului prin participarea in fluxul global?

-Diviziunea “digitala” (the Digital Divide)

Globalizare si denationalizare

Nationalismul metodologic (analiza proceselor sociale utilizand ca nivel de raportare natiunea sau statul national), ca abordare analitica, este contraproductiva:

-Procesele pot avea loc pe scala globala sau in stransa conexiune cu ceea ce se petrece pe scala globala;

-Exista structurari multiple si specifice ale globalului in interiorul a ceea ce denumim ca fiind nivelul national sau al statului-national;

-Structurarea globalului in cadrul nationalului este posibila prin denationalizarea unor componente nationalului.

Este important sa avem in vedere ca formarea sistemelor globale se realizeaza cu participarea necesara a statelor nationale. ADICA: statele nationale nu doar suporta efectele globalizarii, ci participa in procesele de globalizare.

“Deep democracy” – efortul de a reconstitui cetatenia in metropolele urbane unde inegalitatile sunt foarte adanci; acesta poate fi facilitate de “grassroots globalization”;

Populatia din slum-urile urbane furnizeaza o parte semnificativa a fortei de munca, dar ramane o categorie de “citizens without a city” (Appadurai, 2000: 3).

Cum intervine globalizarea?

1.Globalizarea produce noi forme de guvernamentalitate;

2.Statul-national, ca sistem, trece printr-o criza profunda si transformatoare. Aceasta nu este insa o “criza de legitimitate”, ci mai degraba o “criza a redundantei”;

3.Activismul transfrontalier si retele de consultanta si militantism transnational. Acestea pot fi de doua tipuri: (a) tematice (“issue-based”): de ex. protectia mediului, inlaturarea muncii copiilor etc. sau (b) identitare (“identity-based”): de ex. organizatii ale populatiilor bastinase, ale persoanelor cu dizabilitati etc