Evolutia RMA-ului pentru populatia judetului

Judetul Mehedinti este situat in partea de sud-vest a Romaniei, pe malul stang al Dunarii; are o suprafata de 4900 kmp si se invecineaza cu urmatoarele judete: Caras-Severin in vest, Gorj in nord, Dolj in sud-est si tarile balcanice (Serbia si Bulgaria) in sud.

Datorita pozitiei sale la frontiera, judetul este considerat poarta de intrare din Europa de sud-vest, fiind strabatut de soseaua europeana E70 si de mai multe drumuri nationale. 

Judetul Mehedinti are o populatie de 331.612 locuitori, (1,5% din populatia tarii), avand o densitate de 67,8 locuitori/kmp, 156.562 cetateni (48,7%) reprezinta populatie urbana si 165050 locuitori (51,3%) reprezinta populatie rurala.

Din punct de vedere al nationalitatii, populatia are urmatoarea structura: 98,3 % romani, 0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sarbi, 0,1 unguri.

Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu Severin si orasele Orsova, Vanju Mare, Strehaia si Baia de arama. Judetul are si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului Mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori.

Marturii ale vietii in judetul Mehedinti dateaza din 12000 IC si judetul a fost primul care a avut contact cu civilizatia romana, adusa la Dunare de Cezar si legiunile sale.

Descoperirile arheologice certifica de asemenea faptul ca teritoriul Mehedintiului a fost locuit si dupa 271 (retragerea aureliana) de catre o populatie daco-romana, care a dat viata poporului roman si limbii romane.

In 1841 cand resedinta judetului Mehedinti s-a mutat la Turnu-Severin noua urbe nu avea mai mult de 200 de locuitori. Odata cu infiintarea santierului naval din 1858 afluenta strainilor sporeste. Astfel in 1859 populatia Severinului ajunge la 2700 de locuitori. In 1867 orasul avea 501 case si peste 3000 de locuitori. In 1887 orasul avea 14000 de locuitori iar in 1894, 8759 de barbati si 7661 de femei. In 1899 populatia va atinge cifra de 18600, in 1920 vor fi 25000 de locuitori, in 1928 numarul scade la 23000.
          In 1956 populatia orasului ajunge la 50806 locuitori iar in 1970 la 54619. In 1980 se desfasoara un recensamant complex populatia fiind de 83170 de locuitori. In 1994 populatia Severinului era de 118367 de locuitori, orasul dispunand de 30000 de apartamente.

Populatia judetului Mehedinti este de 325.344 locuitori, din care:

165.854 femei – 51% :

159.490 barbati.- 49%.

Evolutia populatiei la recensaminte:

Numarul locuitorilor pe orase este:

Eseu: Italia - dezvoltare si istorie Eseu: Raport privin starea factorilor de mediul in judetul Timisoara - pozitia geografica a Judetului Timis

dz

p(z); T(z)

z

Prin integrare =>

Aceasta relatie ne da dependenta temperaturii functie de altitudine. Daca se doreste calculul gradientului de temperatura, atunci folosim formula (1) in care daca se considera o anumita grosime a stratului constanta mai putem scrie ca , iar miscarea stratului de aer pe distanta dz  este cvasiadiabatica (c=0) din ultima formula => care nu arata ca la urcarea adiabatica a aerului uscat, temperatura acestuia scade cu inaltimea.

Marimea  se numeste gradientul de temperatura adiabatic uscat si este egal cu variatia de temperatura a unei mase de aer care urca 1 m.

sC/100m, cum

zims

M₁

ecuatia adiabatei uscate sau curba de stare a

cerului uscat in miscarea pe verticala

M₂

γ_a – cotangenta de panta dreptei

T₁ T₂

4.3.3 Temperatura potentiala

Se stabileste o dependenta intre p si T corespunzatoare aerului uscat. Pentru compararea intre ele a starilor termodinamice in care se afla o maxima diferite intre aer se foloseste o singura marime caracteristica stabilita prin conventiile meteorologice. Se numeste temperatura potentiala si se noteaza cu θ. Ea este prin definit ie temperatura pe care o are masa de aer uscat daca in urma unui proces adiabatic este adusa de la nivelul initial (p_o,T_o) la un nivel  standard unde presiunea este p=1 bar ( 10⁵cm²). Se obtine din . {nlocuind avem , unde presiunea este exprimata in milibari, sau . Folosind gradientul adiabatic uscat gasim o formula aproximativa: .

Se observa ca durata  depinde de raportul . in cazul miscarii adiabatice a masei de aer pe verticala temperatura potentiala a masei de aer ram@ne constanta in timp ce temperatura absoluta a ei creste c@nd presiunea creste (la miscarea descendenta) si se micsoreaza c@nd presiunea scade (la miscarea ascendenta).

Cap. 5    Procese termodinamice in atmosfera

Transformarea adiabatica a aerului umed nesaturat

Temperatura unei mase de aer umed nesaturat ce se misca adiabatic si cvazistatic pe verticala variaza dupa legea: . Variatia adiabatica a temperaturii aerului umed difera foarte putin de variatia adiabatica a temperaturii aerului uscat.

Procese adiabatice umede. Gradientul adiabatic umed

Temperatura unei mase de aer umed in miscare ascendenta pe verticala, scade odata cu cresterea altitudinii ca in formula de la 5.1. La un moment dat temperatura aerului poate deveni egala cu τ (temperatura punctului de roua, adica temperatura la care apare fenomenul de condensare a vaporilor). P@na in acest moment au fost calculate formule ce dau variatia temperaturii aerului cu altitudinea pentru aerul uscat si umed. in acest paragraf se discuta cazul mai apropiat de realitate in care in interiorul aerului umed au loc si procese de condensare a vaporilor. Se considera doua cazuri:

produsele rezultate din condensare ram@n in interiorul volumului de aer si se misca impreuna

produsele rezultate in urma condensarii parasesc partial sau total volumul de aer considerat

{n cazul 1) procesele sunt reversibile si se numesc procese adiabatice umede, in cazul 2) procese pseudoadiabatice.Fie dq masa in grame a vaporilor ce se condenseaza. Atunci pri

117.882 in Drobeta-Turnu Severin,

15.254 in Orsova,

12.442 in Strehaia,

7.248 in Vanju Mare

5.802 in Baia de Arama.

Pentru a observa regimul de crestere al populatiei din judetul Mehedinti vom detalia in continuare evolutia ritmului de crestere din aceasta zona,un ritm de crestere discontinuu, cu doua perioade de regres asa cum se va observa si pe graficul realizat

Metoda utilizata pentru construirea graficului R.M.A.-ului pentru judetul Mehedinti este metoda cronogramei,care reprezinta valori ale numarului populatiei cuprinse intre anumite intervale,incepand cu anul 1930 si urmand cu anii 1948,1956,1966,1977 si anul 1992.

In intreaga perioada 1930-1992 populatia judetului a crescut cu doar 50 000 de locuitori,in anul 1930 numarul de persoane fiind de aproximativ 282 500 de locuitori pentru ca in 1992 sa atinga 332 100.

In prima perioada analizata 1930-1948 populatia judetului inregistreaza cea mai mare crestere de 0.43% insemnand 22 348 locuitori. Desi pe parcursul acestei perioada are loc cel de-al doilea razboi mondial acest lucru nu a influentat negativ situatia demografica a judetului Salaj.Evolutia medicinei ce a determinat scaderea mortalitatii si o rata a natalitatii pozitive ar putea fi o explicatie a cresterii populatiei.

In cea de-a doua perioada 1948-1956, populatia judetelui inregistreaza o scadere brusca pana in anul 1952 apoi o crestere, generand o scadere totala  de 697 locuitori reprezentand un ritm mediu de -0.02%.

Al treilea interval analizat: 1956-1966,care reprezinta o perioada de crestere progresiva in ceea ce priveste populatia judetului Mehedinti. Asa cum se observa pe grafic ritmul anual inregistreaza o crestere de 0.19% aceasta insemnand cresterea numarului populatiei cu 5930 locuitori.

In perioada 1966-1977, cea de-a patra analizata remarcam o crestere pana in anii 1972-1973, apoi o scadere continua nu foarte accentuata. Ritmul mediu are o valoare de 0.36%,acest lucru insemnand o crestere cu 12350 persoane.

Ultima perioada analizata 1977 – 1992 inregistreaza deasemenea un ritm de scadere, dar de aceasta data semnificativ, ridicandu – se la -20%,  adica un numar de 9720 de persoane.

Judetul Mehedinti are astazi o populatie scazuta incadrandu-se in categoria judetelor slab populate, remarcam deasemenea o natalitate scazuta caracteristica de altfel intregii tari, datorata situatiei economice actuale si conditiilor oferite de catre stat.