Amenajarea locala sl regionala

Problematica amenajarii teritoriale este foarte larga si depinde foarte mult de intinderea teritoriului la care se refera.

Astfel se individualizeaza o amenajare regionala care se refera la unitati regionale mari (o tara sau o regiune a acesteia) si o amenajare locala, care se realizeaza la nivelul celor mai mici unitati administrative sau de grupari ale acestora.

A. Factorii amenajarii teritoriale

Amenajarea teritoriala este un proces care se desfasoara atat spontan, cat si organizat. Daca in decursul timpului a predominat amenajarea spontana, in ultima perioada aceasta tinde sa aiba un caracter coerent.

Factorii (agentii) elementari care intervin in amenajarea teritoriului sunt indivizii si grupurile sociale. Actiunea lor ia forma unor initiative subordonate unor politici de dezvoltare urbana.

Evolutia si amenajarea teritoriala sunt influentate de situatia spatiala si functionala la un anumit moment.

Intreprinderile, prin dezvoltarea lor, pot schimba sensibil functiile unui anumit teritoriu; de exemplu, amplasarea unor tehnopoli la marginile unor orase mari schimba aspectul peisajului, functiile teritoriului si fac din orasul respectiv un centru cu o insemnatate mai mare.

Frontierele intervin in procesul de amenajare, acestea putand fi uneori bariere, alteori spatii de comunicare deschise.

Amenajarea spatiului rural si a terenurilor agricole influenteaza sensurile amenajarii teritoriale; de altfel, chiar fondul funciar este supus permanent unei evolutii a modului sau de utilizare (DOC 1).

Transporturile au un rol activ in amenajarea teritoriului; ele conecteaza asezarile la teritoriu, asezarile intre ele si creeaza, in unele situatii, avantaje in dinamica amenajarii teritoriului. Absenta unor sisteme moderne de transport incetineste aceasta amenajare.

B. Politici de amenajare teritoriala

La nivelul tarilor sunt mai multe "trepte" (niveluri) ale amenajarii teritoriale: nivelul national (proiecte sau intentii de amenajare a spatiului geografic al unei tari in intregul ei), nivelul unor teritorii mai mult sau mai putin omogene (regiuni si unitati geografice sau unitati administrative), precum si amenajarea unor tipuri diferite de spatii (spatiul agricol, urban, silvic, turistic etc).

Nivelul de decizie trece de la autoritatea guvernamentala centrala spre autoritatile locale, in raport cu marimea teritoriului. Interventia statului, sub forma unor adevarate "politici" de amenajare teritoriala difera foarte mult de la o tara la alta.

C. Exemple de amenajare: China si Brazilia

China se caracterizeaza printr-o serie de caracteristici geografice care influenteaza sensibil intentia de amenajare a teritoriului. Aceste caracteristici se refera la dimensiunea demografica, diversitatea fizico-geografica, repartitia resurselor naturale, dimensiunile modeste ale acestora, traditiile amenajarii teritoriului, intentiile geopolitice. Datorita acestor elemente, exista trei spatii identificabile (Fig. 1). Fatada litorala reprezinta "motorul" dezvoltarii sale economice, comerciale si urbane (Fig. 2).

Particularitatile geografice ale Braziliei care influenteaza amenajarea sa teritoriala de ansamblu sunt: teritoriul foarte intins si relativ subpopulat; concentrarea populatiei pe litoralul sud-estic; resurse diversificate, dar diferentiate cantitativ (exces de minereuri si deficit de hidrocarburi); existenta unei suprafete slab utilizata (Amazonia).

Amenajarea spatiului brazilian (Fig. 3) porneste din partea lui sud-estica si in special de la nucleul acesteia, format din orasele Sao Paulo, Rio de Janeiro - Fig. 4 si Belo Hori-zonte spre interior.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Dictionar

Amenajare teritoriala - activitate voluntara, asumata, de modificare a caracteristicilor unui anumit teritoriu in vederea cresterii valorii economice, sociale, functionale sau estetice a acestuia.

Doc 1. Amenajarea spatiului rural

Amenajarea teritoriului rural reprezinta una dintre cele mai vechi practici umane de transformare a mediului natural in folosul oamenilor: Campia Mesopotamiei, Valea si Delta Nilului, Campia Ind-Gange, Campia Chinei de Est sunt exemple de unitati de relief in care amenajarea agricola isi are o indepartata origine istorica.

In prezent, spatiile de cultura a orezului, plantatiile de tip industrial, marile ferme nod-americane, spatiile de culturi specializate (viticultura, horticultura) sunt exemple care arata o mare diversitate teritoriala a amenajarii spatiului agrar.

Agricultura de tip socialist a incercat sa omogenizeze mult practicile agricole datorita tipului de proprietate si a politicii agricole ce decurge din acesta.

Principala constatare legata de raportul dintre suprafata agricola a Terrei (in mod esential limitata) si populatie (in crestere continua) este aceea ca actualele terenuri destinate agriculturii, printr-o organizare si amenajare rationala, pot asigura produse agroalimentare unei populatii mult mai numeroase.

Fig. 1 - Organizarea spatiului in China

Fig. 2 - Imagine din Shanghai

Aplicatie:

Comparati modul de organizare a spatiului geografic din China si Brazilia si identificati cateva asemanari si cateva deosebiri intre aceste doua situatii.

Fig. 3 - Organizarea spatiului in Brazilia

Fig. 4 - Imagine din Rio de Janeiro

Scrieti pe o foaie alaturata raspunsul corect pentru fiecare dintre cerintele urmatoare.

Urmariti cu atentie harta de mai jos.

I. Explicati, pe scurt, ce reprezinta aceasta harta si ce elemente pot fi identificate in cadrul ei.

10 puncte

II. Identificati pe aceasta harta numele statelor reprezentate prin cifre (1 - 11) si ale oraselor reprezentate prin litere (A - F) si scrieti numele corespunzatoare fiecarei cifre sau litere.

17 puncte

III. Explicati ordinea statelor (1 -11).

6 puncte

IV. Identificati orasele cu peste 10 milioane de locuitori reprezentate pe harta, din urmatoarele tari:

a. Japonia;

b. Brazilia;

c. India;

d. China;

e. S.U.A.

5x3 puncte = 15 puncte

V. Specificati, in ordinea descrescatoare a numarului de locuitori, 5 dintre orasele identificate la exercitiul anterior.

10 puncte

VI. Descrieti, pe scurt, o metropola, la alegere, aratand: pozitia si localizarea geografica, dimensiunea demografica, functiile urbane, rolul ei in teritoriu, elemente ale fizionomiei, structurii si aspectului urban.

20 puncte

VI. Identificati raspunsul corect si notati pe foaia de test litera corespunzatoare a acestuia:

1. Cea mai populata aglomeratie urbana a Terrei este:

a. Ciudad de Mexico;

b. Tokyo;

c. New York;

d. Sao Paolo.

2. Oras - stat este:

a. Hong - Kong;

b. Singapore;

c. Panama;

d. Luxemburg.

3. Cel mai sudic oras cu peste 10 mil. locuitori este:

a. Rio de Janeiro;

b. Buenos Aires;

c. Lagos;

d. Calcutta.

4. Harta de mai jos, pe care sunt reprezentate cele mai mari orase ale lumii contemporane, se afla in stransa legatura cu:

a. harta densitatii populatiei;

b. harta repartitiei sporului natural;

c. harta tipurilor de mediu;

d. harta fluxurilor migratorii actuale;

5. Cel mai populat oras situat in cea mai nordica pozitie este:

a. Boston;

b. Londra;

c. St. Petersburg;

d. Sydney.

6. In orasul notat cu F pe harta de mai jos se vorbeste predominant limba:

a. franceza;

b. engleza;

c. spaniola;

d. portugheza.

6x2 puncte = 12 puncte

Total (I-VII) = 90 puncte

Din oficiu = 10 puncte

TOTAL = 100 puncte