Studiul de caz

FOCUS - Aria curriculara Om si societate. Dar nu numai!

     Tema de discutie:

Definiti studiul de caz. Ce atribute trebuie sa aiba cazul pentru a se constitui studiul de caz?

In domenii exterioare scolii, studiul de caz se refera la strangerea si prezentarea de informatii detaliate despre un individ/ grup mic sau grup ca intreg, incluzand adesea rapoarte sau marturii ale subiectilor insisi. O forma de cercetare descriptiva calitativa, studiul de caz arunca o privire temeinica asupra obiectului cercetarii si trage concluzii specifice doar pentru respectivul obiect si numai in contextul studiat. Cercetatorii nu cauta un adevar universal, generalizabil si nici in mod special relatii cauza-efect tipice ; in schimb este manifest interesul pentru explorarea detaliilor si descriere.

Studiile de caz examineaza interrelatiile dintre toate variabilele pentru a permite o cat mai completa intelegere a unui eveniment sau a unei situatii. Acest lucru este posibil prin intermediul unei descrieri de profunzime :

a entitatii ce urmeaza sa fie examinata ;

a circumstantelor in care se gaseste si in cadrul carora entitatea evolueaza ;

a caractersticilor indivizilor si/ sau a comunitatii din care aceasta provine.

Spre deosebire de metodele cantitative de cercetare de tipul sondajului (care adreseaza intrebari de tipul cine, ce, unde, cat sau cati) sau al analizei de arhiva (care situeaza in timp si intr-un context istoric), studiul de caz este de preferat atunci cand se cauta raspunsuri la intrebarile de tip cum sau de ce.  

Un cercetator va recurge de asemenea la studiul de caz atunci cand are putin control asupra evenimentelor sau cand focalizarea este pe un context de viata reala.

De cele mai multe ori, studiul de caz presupune o problema care cauta o intelegere holistica a unui eveniment sau a unei situatii prin folosirea rationamentului inductiv (de la aspecte specifice la termeni mai generali).

Scopul unui studiu de caz este sa ofere noi variabile si intrebari pentru progresul cercetarii.

Data fiind multitudinea de posibile obiecte de cercetat dar si a intentiilor cercetatorilor, studiile de caz sunt foarte diverse. Prezentam mai jos o tipologie a studiilor de caz :

ilustrative (studii de caz descriptive care folosesc 1-2 exemple/ ocurente ale unei entitati avand ca scop familiarizarea cu ceea ce este nefamiliar)

exploratorii (studii de caz pilot, condensate pentru a identifica aspecte de cercetat si a selecta instrumente de masura inainte de demararea unei ample investigatii)

cumulative (studii de caz care combina/ concateneaza rezultate/studii din mai multe spatii efectuate in momente diferite, in ideea obtinerii de generalizari fara a derula o noua examinare si economisand astfel o serie de resurse)

critice (studii de caz care examineaza una sau mai multe locatii fie pentru a studia o situatie unica (evident fara intentii de generalizare) fie pentru a pune in discutie un adevar generalizat sau afirmat ca universal)

Din punct de vedere metodologic, cercetarea are in vedere:

aspectele de studiat/ intrebarile la care se cauta un raspuns

informatiile relevante

informatiile care trebuie stranse

modul de analiza a datelor

Pentru a strange date se folosesc :

observari directe sau observari ale participantilor

interviuri

protocoale

teste

analiza de surse(scrise, orale, artefacte)

Data fiind diversitatea extrema a studiilor de caz, nu exista o reteta universala a cercetarii. Sunt recomandate insa urmatoarele componente de baza pentru conducerea unui studiu de caz

intrebarile

propozitiile de baza

unitatile de analiza

legatura logica intre datele culese si propozitii

criteriile pentru interpretarea rezultatelor

Sunt de asemenea importante :

articularea perspectivei teoretice

determinarea scopurilor studiului

selectarea subiectului/subiectilor

selectarea metodei de culegere a informatiilor

Impactul didactic

Elevii implicati in realizarea unui studiu de caz vor fi confruntati cu:

alegerea entitatii de cercetat

colectarea datelor

analiza datelor

realizarea raportului de cercetare

discutarea validitatii si legitimitatii studiului realizat

Prin parcurgerea acestor etape, elevii deruleaza cercetari similare expertilor din diversele domenii ale realitatii extrascolare. Fiind vorba de activitati exploratorii, participarea la studiul de caz va furniza elevilor oportunitati de invatare eficienta, oferindu-le posibilitatea intelegerii conceptelor, fenomenelor, relatiilor etc. Daca studiul de caz se va raporta la un fapt din viata reala activitatea va fi cu atat mai contextualizata, motivanta si eficace.

Un exemplu de proiectare a unui studiu de caz la istorie

In cercetarile exterioare scolii, subdomenii ale istoriei sau domenii conexe ei (istoria mentalitatilor, antropologia, de exemplu) folosesc metoda studiului de caz ca pivot al cercetarii. Pe de alta parte, didactica istoriei avanseaza studiul de caz ca o abordare predilecta.

Noul curriculum de istorie propune o serie de studii de caz, ca inovatie didactica majora in raport cu programele analitice traditionale. Recursul sistematic la studiile de caz conform programelor in uz prezinta un triplu avantaj:

abiliteaza elevii cu proceduri de cercetare in domeniu, folosite de istorici

ofera posibilitati de aprofundare a intelegerii faptelor, evenimentelor istorice

dezvolta multiperspectiva, in sensul atitudinii de toleranta fata de diferite puncte de vedere si al abilitatii de a schimba planul de perceptie.

Exemplul de mai jos este ales dintre studiile de caz recomandate la cls. a VIII-a in programa de istorie.

Tema - 11. Romania intre democratie si autoritarism

Studiul de caz - Anul 1940

Obiective de referinta vizate - 2.1, 2.2, 1, 2, 3, 5.1, 5.2- de verificat

Studiul de caz isi propune sa cerceteze cum au reactionat diverse categorii de indivizi la evenimentele anului 1940

Metodologie: interviu cu batrani care au trait la 1940, analiza de surse (documente scrise, harti, fotografii din manuale, enciclopedii, antologii de texte, diverse lucrari de referinta, CD - in acest sens exista un CD foarte interesant care prezinta imagini din Bucurestiul anilor 40, oferind o istorie non-verbala, dar percutant vizuala si graitoare a comportamentelor cotidiene din epoca!)

Cerinte pentru elevi

In afara propunerilor cuprinse in programa de istorie, la aceeasi disciplina se mai pot realiza studii de caz in cadrul unor optionale pe teme de: istoria si traditiile minoritatilor, istorie orala, obiceiuri locale.

     Teme de discutie in grup:

1.            Ce alte discipline pot folosi studiul de caz. Faceti o lista de teme posibil de transformat in subiecte/ entitati de studiat.

2.            Sunt cazuri demne de studiat in viata reala? De exemplu puteti descoperi "cazuri" la TV (filme, documentare, emisiuni muzicale), in presa scrisa, in viata comunitatii?

3.     Sunt cazurile reale mai "palpitante" pentru elevi? De ce?

     Teme de reflectie individuala :

Ce avantaje prezinta studiul de caz din perspectiva formarii elevilor dumneavoastra ?

Alegeti un studiu de caz si proiectati activitatea cu elevii.

Aplicati proiectul didactic la clasa. Notati reactiile elevilor si diverse aspecte care vi se par relevante. Reveniti asupra proiectului si faceti corectii in functie de ceea ce observati ca se intampla la clasa. Ce invataminte trageti ? Discutati cu un coleg si/ sau cu mentorul.

Comparati studiul de caz cu alte metode pe care le-ati folosit din perspectiva achizitiilor - cognitive si atitudinale - ale elevilor. Plasati studiul de caz in topul metodelor folosite de dumneavoastra.

Dezbaterea

FOCUS: Aria curriculara Limba si comunicare. Dar nu numai!

     Teme de discutie!

-Este vreo diferenta intre discutie si dezbatere? Realizati un organizator grafic prin care sa comparati cei doi termeni.

-Ce sunt dezbaterile televizate? Dezbateri, discutii sau dialog al surzilor? Exista experti ai dezbaterilor?

-De ce discuta toata lumea? Despre ce?

Acest subcapitol porneste de la presupozitia ca filologul modern este un expert in ale manuirii limbii intr-o varietate de contexte de comunicare. O alta presupozitie este aceea dupa care spectacolul jalnic al "discutiilor" si al "dezbaterilor" televizate isi are originea intr-o educare defectuoasa a competentelor de comunicare (in scoala traditionala la orele de limba si literatura romana a primat studiul limbii, contand mult mai putin utilizarea ei, iar celelalte materii au fost cu precadere preocupate de reproducerea unui discurs magistral, neacordand decat putina atentie - sau deloc! - aspectelor de producere in interactiune a unor discursuri originale). Din acest motiv exemplul[3] oferit apartine Limbii si comunicarii, ca arie metodologica pivot in aceasta directie.

Metoda dezbaterii propune abordarea unei motiuni (o propozitie care reprezinta tema dezbaterii) din doua perspective opuse. De aceea, in toate tipurile de dezbateri exista doua echipe: una dintre ele (echipa afirmatoare) trebuie sa sustina motiunea, iar cealalta (echipa negatoare) s-o combata. Acest tip de abordare pro - contra le dezvolta participantilor abilitatea de a analiza diverse probleme controversate din multiple perspective, ii stimuleaza sa emita judecati asupra unui fenomen sau fapt pe baza unor criterii obiective, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.

Tehnicile dezbaterii dezvolta:

gandirea critica (examinarea propriei gandiri si pe a celorlalti, cu scopul de a clarifica anumite cunostinte si de a intelege in profunzime un fenomen, o idee etc.; citirea atenta a documentatiei; ascultarea si participarea activa; formularea de argumente pertinente pro sau contra relative la orice motiune);

toleranta fata de opiniile diferite sau adverse;

stilul de prezentare a unei argumentatii in fata unei audiente (abilitati de exprimare orala: corectitudine, coerenta, concizie, folosirea adecvata a mijloacelor verbale, nonverbale si paraverbale);

capacitatea de persuasiune (vorbitorii trebuie sa convinga prin claritatea, structura si validitatea rationamentului prezentat);

abilitatile de lucru in echipa.

     Tema de reflectie: Virtutile formative ale dezbaterii enuntate mai sus se pot aplica si discutiei

Dezbaterea de tip Karl Popper[4]

1. Initierea dezbaterii

tema / motiunea este anuntata cu doua - patru saptamani inainte de data desfasurarii dezbaterii in clasa;

recomandarea bibliografiei adecvate temei.

2. Pregatirea dezbaterii

documentarea, care presupune citirea activa a bibliografiei recomandate de catre toti elevii (efectuarea de adnotari pe marginea textului, identificarea de intrebari pe marginea materialelor citite, elaborarea de fise de idei);

identificarea posibilitatilor de interpretare a motiunii prin analiza definitiilor si a termenilor-cheie (clasificarea, analiza si sistematizarea dovezilor in functie de argumentele si contraargumentele pentru care pot fi valorificate).

Desfasurarea dezbaterii

Prima ora

impartirea clasei in echipe de cate 3-5 elevi; fiecare echipa are sarcina de a construi doua sisteme de argumentare: unul care sa sustina motiunea si altul care sa o contrazica;

echipele au la dispozitie 5 minute pentru informarea reciproca privind dovezile si informatiile culese de fiecare membru al echipei;

profesorul stabileste impreuna cu elevii, prin brainstorming, motivele pro (de exemplu: De ce este utila sintaxa propozitiei si a frazei?) si motivele contra (de exemplu: De ce nu este utila sintaxa propozitiei si a frazei?). Aceste motive vor fi scrise pe tabla si in caietele elevilor in formulari sintetice (motive pro: nevoia de exprimare clara, coerenta, adecvata, folosirea corecta a limbii in comunicarea cotidiana etc.; motive contra: invatarea functiilor sintactice ale pronumelui nu conduc automat la folosirea corecta a pronumelui etc.);

fiecare echipa construieste sistemele de argumente atat pentru cazul afirmator, care sustine motiunea, cat si pentru cazul negator, care combate motiunea. In aceasta secventa profesorul are rolul de moderator, indrumand echipele, la solicitarile acestora;

la sfarsitul orei fiecare echipa trebuie sa aiba construit atat cazul afirmator, cat si cazul negator.

A doua ora

alegerea echipelor (2 minute): echipa afirmatoare si echipa negatoare vor fi formate din cate 3 elevi fiecare; echipele de arbitri / judecatori, formate din cate 3-5 elevi fiecare, vor fi alcatuite din restul elevilor din clasa. Echipele de arbitri au sarcina de a analiza si a nota participarea la dezbatere a fiecarui membru al celor doua echipe (in functie de relevanta argumentelor prezentate si de prestatia personala - exprimare clara si convingatoare) si de a decide echipa castigatoare in functie de totalul de puncte obtinut. Fiecare arbitru va judeca individual si-si va completa grila de apreciere, iar apoi vor negocia punctajul propus de echipa. Fisa de arbitraj va cuprinde atat grila de notare a fiecarui vorbitor din cele doua echipe pe baza unor criterii stabilite de profesor, cat si o motivare personala a modului de notare (de exemplu, arbitrul s-a situat la inceput in favoarea motiunii, dar echipa negatoare l-a convins sa-si schimbe parerea prin calitatea argumentelor prezentate; arbitrul formuleaza impresii asupra prestatiilor vorbitorilor sau sugestii care-i pot ajuta pe acestia sa-si imbunatateasca viitoarele prezentari). Profesorul isi va asuma rolul de moderator, avand sarcina de a urmari respectarea algoritmului de formulare a argumentelor de catre fiecare vorbitor si incadrarea in timpul alocat pentru discursurile individuale si pentru pauzele de gandire. Pentru prima dezbatere, alegerea echipelor poate fi facuta prin tragere la sorti. In continuare insa, profesorul va avea grija ca fiecare elev sa fie, pe rand, participant direct la dezbatere sau arbitru, pentru ca scopul acestor lectii este sa-l puna pe fiecare elev atat in situatia de vorbitor, cat si de arbitru;

desfasurarea dezbaterii intre cele doua echipe desemnate (25 de minute):

1.     Etapele in constructia unui argument:

afirmatia: Noi sustinem ca ...........................;

explicatia: bazandu-ne pe urmatoarele argumente (1,2,3).........;

dovezile: In sprijinul argumentelor, prezentam urmatoarele dovezi...... ;

concluzia: Deci ............. (se reia ideea enuntata in afirmatie);

2.     Etapele in constructia unui contraargument:

identificarea argumentului echipei oponente (de exemplu:; Echipa afirmatoare, la primul ( al doilea etc.) argument sustine ca .. (enunta afirmatia respectivului argument). Noi, negatorii, nu suntem de acord cu aceasta afirmatie deoarece consideram ca.. (urmeaza enuntarea contraargumentului, cu aceleasi etape ca si la constructia argumentului: explicatia, dovada si concluzia);

3.     Etapele in reconstructia unui argument contraargumentat anterior:

reenuntarea afirmatiei argumentului initial;

reenuntarea afirmatiei contraargumentului echipei oponente;

intarirea pozitiei echipei cu noi explicatii si noi dovezi.

Pasii dezbaterii

(a)   una dintre echipe (fie cea afirmatoare, fie cea negatoare) va incepe dezbaterea. O vom numi in continuare echipa 1. Fiecare membru al echipei va vorbi pe rand. Primii vorbitori din fiecare echipa isi vor prezenta coechipierii si vor enunta pozitia pro sau contra pe care o vor argumenta in cadrul dezbaterii; dupa enuntarea pozitiei, vorbitorul va prezenta sistemul de argumente al echipei (argumentul numarul 1, argumentul numarul 2 etc., fiecare sustinute de explicatii si dovezi); in acest timp, echipa adversa, pe care o vom numi in continuare echipa 2, asculta si noteaza argumentele prezentate de vorbitor. Membrii echipei se gandesc la posibilele cai de contraargumentare;

(b)   lucru in echipa pentru echipa 2 - timp de gandire pentru pregatirea contraargumentelor;

(c)    discursul primului vorbitor din echipa 2: contraargumenteaza fiecare argument al celeilalte echipe, valorificand dovezile proprii;

(d)   lucru in echipa pentru echipa 1 - timp de lucru pentru pregatirea reconstructiei;

(e)   discursul celui de-al doilea vorbitor al echipei 1: reconstruieste argumentul contraargumentat, aducand noi dovezi si noi explicatii; in acest timp echipa 2 asculta si noteaza argumentele prezentate de vorbitorul primei echipe si se gandeste la posibilele cai de contraargumentare;

(f)     lucru in echipa pentru echipa 2 - timp de gandire pentru pregatirea contraargumentarii reconstructiei;

(g)    discursul celui de-al doilea vorbitor din echipa 2: contraargumenteaza reconstructia (noile explicatii, rationamente si dovezi aduse de echipa adversa);

(h)   dezbaterea se desfasoara similar pana cand ajunge la ultimul vorbitor al echipei 1;

(i)     discursul ultimului vorbitor al echipei 1: analizeaza si trage o concluzie privitoare la punctul de vedere al echipei sale; echipa adversa asculta si noteaza argumentele prezentate si se gandeste la modalitati de a trage o concluzie a dezbaterii din punctul de vedere al propriei echipe;

(j)     lucru in echipa pentru echipa 2 - timp de gandire pentru pregatirea analizei dezbaterii din punctul de vedere al celei de a doua echipe;

(k)    discursul ultimului vorbitor din echipa 2: analizeaza si trage o concluzie privitoare la punctul de vedere al echipei sale;

Profesorul va aloca un timp (maximum 3 minute) pentru discursul fiecarui vorbitor si pentru pauzele de gandire (1 minut) in functie de numarul de membri din fiecare echipa, astfel incat sa se incadreze in cele 25 de minute destinate dezbaterii propriu-zise. Profesorul sau un elev va cronometra fiecare interventie si activitatea in echipe, astfel incat elevii sa nu poata depasi timpul dedicat fiecarei secvente.

4.     Analiza / evaluarea dezbaterii

(a)   arbitrii pot pune intrebari echipelor, in scopul de a-i ajuta sa-si clarifice unele aspecte importante ale dezbaterii (5 minute);

(b)   timp de gandire pentru analiza dezbaterii, concluzii si acordarea deciziei in favoarea uneia sau alteia dintre cele doua echipe (5 minute);

(c)    discursuri de justificare a deciziei (8 minute): echipele de arbitri pot sa aleaga un vorbitor care sa prezinte concluziile si decizia echipei, intr-un discurs de maximum 2 minute;

(d)   feed back-ul profesorului.

Grila de evaluare pentru dezbatere [5]

Enunturi pentru autoevaluarea dezbaterii

La aceasta dezbatere rolul meu a fost.............

Am intervenit cu urmatoarele argumente si/ sau contraargumente

Interventiile mele au ajutat/n-au ajutat la dezvoltarea temei dezbaterii

Urmeaza sa.......................

As aprecia interventia mea cu nota.....

     Tema de reflectie

-Identificati posibile teme de dezbatere (motiuni)

-Planificati o dezbatere folosind pasii de mai sus. Nu este necesar sa respectati intocmai timpul si continuturile fiecarei etape.

-Adaptati grila de evaluare la obiectivele de referinta pe care le vizati.

-Aplicati planul. Notati reactiile elevilor. Gasiti solutii de ameliorare.

Proiectul

FOCUS: Aria curriculara Tehnologii. Si nu numai!!!

     Teme de discutie:

- Ati participat la activitati de proiect ? Ce proiecte ati realizat ? Ati initiat proiecte cu elevii ? Daca da, expuneti aspectele cele mai importante ale activitatii de proiect derulate.

- Realizati un ciorchine care sa sintetizeze elementele componente ale proiectului. Paragrafele de mai jos care incearca sa dea un raspuns cat mai adecvat intrebarii "Ce este un proiect ?", va pot ajuta in configurarea ciorchinelui.

Proiectul este mai putin o moda cat o necesitate

Societatea contemporana abunda in proiecte - conceptul se regaseste in toate domeniile de activitate, chiar volumul de fata este un produs in cadrul unui proiect ! Situatia se explica pe de o parte prin impactul masiv al tehnologiei in toate sferele de activitate, inclusiv in sfera privata. A fost astfel infuzata in mentalul colectiv si procedura de baza prin care tehnologia evolueaza. Pe de alta parte, anticiparea proprie proiectului si mai ales orientarea spre tinte precise ancoreaza acest concept in epoca dinamica in care traim. Daca societatea functioneaza intr-o atat de mare masura pe baza de proiecte este deci important ca deprinderile de proiect sa fie parte a invatarii in scoala

Proiectul este o creatie personalizata

Daca este in fapt si nu doar declarativ un proiect, acesta reprezinta o activitate inovativa care permite transferul experientelor de invatare intr-o situatie noua si relevanta, elevii se raporteaza astfel in mod personal si personalizat la continuturile si contextul invatarii. Din pacate, proiectul este adesea "proiectat" ca o compilatie, lucrare scrisa, lipsindu-i astfel orientarea pragmatica asupra invatarii.

Proiectul este un produs finit

Proiectul este ceva, nu este despre ceva. Produsul finit rezultat in urma activitatii de proiect creeaza elevului sentimentul utilitatii a ceea ce produce, directioneaza efortul acestuia catre cineva (publicul-tinta caruia i se adreseaza) sau ceva (tinta semnificativa a invatarii). Prin urmare, proiectul nu trebuie privit ca nume modernist pentru referat .

Proiectul este o procedura cu valente integratoare

Asemeni proiectelor din viata reala, un proiect corect intocmit va permite elevilor sa depaseasca granitele disciplinei fie in privinta documentarii, a comparatiilor sau a produselor realizate. Revedeti in acest sens proiectul de unitate de invatare propus in cap. 2.

Exemplu de proiect la Educatie tehnologica[6]

PROIECTUL este o activitate specifica indispensabila domeniului tehnologic. Conform DEX proiectul reprezinta o lucrare tehnica intocmita pe baza unei teme date care cuprinde calculele tehnico‑economice, desenele, instructiunile etc. necesare executarii unei constructii, unei masini. Chiar daca in zilele noastre proiectul este utilizat in toate domeniile de activitate, el ramane o unealta de baza a tehnologului. Proiectul are diferite nivele de complexitate in functie de tema propusa:

de la executia unui produs simplu, spre exemplu: un suport de lemn pentru servetele realizat intr‑un atelier

pana la realizarea unui produs complex; spre exemplu: un autoturism realizat intr‑o uzina.

Totusi, indiferent de complexitatea activitatii implicate si a rezultatelor obtinute, proiectul ofera o viziune de ansamblu si totodata in detaliu asupra produsului pe care dorim sa‑l realizam

In vederea realizarii unui proiect intr‑o intreprindere sau in scoala sunt de parcurs mai multe etape:

De la obiective de referinta la rezultate palpabile

Am ales din programa scolara pentru Educatie tehnologica modulul Produse alimentare de origine minerala, vegetala si animala, iar pentru exemplul de proiect "Cultivarea de rosii romanesti" am selectat:

• Continutul Cultivarea plantelor de gradina

(semanat, plantat, lucrari de ingrijire, recoltare si valorificare);

factori de mediu; norme de tehnica securitatii muncii.

obiectivele de referinta

OR 2.2 sa execute lucrari de cultivare a plantelor /crestere a animalelor domestice respectand normele ecologice si de protectie a muncii

OR 2.1 sa identifice materiile prime, materialele si principalele unelte, instrumente si echipamente specifice utilizate in obtinerea produselor

OR 2.4 sa analizeze calitatea produselor alimentare in functie de: nevoile pe care le satisfac, proprietatile organoleptice, valoarea nutritiva si energetica, estetica

OR 1.3 sa analizeze influenta factorilor de mediu asupra cultivarii plantelor si cresterii animalelor

OR 2.5 sa coopereze si sa-si asume responsabilitati in activitatile de grup.

Am ales acest proiect care se va derula pe tot parcursul anului scolar pentru a indica flexibilitatea abordarii in raport cu programa. Proiectul depaseste granitele modulului Pentru elevi are semnificatie sa lucreze orientati de scopul obtinerii unei recolte de rosii dincolo de sala de clasa si dincolo de orarul obisnuit.

Fisa tehnologica

I. Operatii pregatitoare

1)       Alegerea produsului - Am propus ca elevii sa cultive rosii pentru ca

- Rosiile se pot cultiva aproape in toate zonele tarii.

- Rosiile romanesti sunt adaptate climei si pamantului romanesc.

- Rosiile sunt produse alimentare cu un gust foarte bun, hranitoare, necesare dezvoltarii sanatoase a copiilor si adultilor.

Initiatorul proiectului va decide asupra produsului in functie de posibilitati si nevoi. In cazul de fata initiatori ai proiectului de cultivare a rosiilor pot fi:

1. Elevii - care hotarasc cultivarea diferitelor plante in functie de posibilitatile oferite de scoala, in functie de dorintele lor.
2. Bunicul - care  stabileste necesitatile familiei.
3. Proprietarul unei ferme - care face un studiu de piata.

2)       Procurarea semintelor de rosii

Putem alege: rosii mari de Timisoara, rosii move inima de bou, rosii galbene , rosii lungi

3)       Alegerea locului, a straturilor unde se vor cultiva rosiile. Propunem 5‑6 straturi in curtea/ gradina scolii.

4)       Formarea grupelor de elevi. Propunem ca elevii sa se grupeze in functie de dorintele lor. Este de dorit ca intr‑o grupa sa fie 4 elevi si sa‑si imparta sarcinile inca de la inceputul activitatii. De asemenea este bine sa existe un jurnal de lucru pentru fiecare grupa tinut de un elev in colaborare cu ceilalti.

Atentie! Chiar daca in grupe, elevii au unele sarcini distincte, reusita , tradusa prin calitatea si cantitatea de rosii culese depinde in mare masura de colaborarea dintre membrii echipei. De exemplu, daca elevii dintr‑o echipa nu colaboreaza, ei pot uda in aceeasi zi de 2 ori rosiile si le pot ineca - rosiile putrezesc.

5)       Intocmirea unor dosare, intr-un biblioraft, care sa cuprinda: tehnologia de executie, impreuna cu fisa tehnologica. repartizarea sarcinilor, unelte necesare. diferite observatii notate pe parcurs, inregistrari financiare: cheltuieli, incasari, beneficii

II. Tehnologia de executie

III. Operatii efectuate dupa recoltare:

- depozitarea

- transportul si valorificarea

Cultivarea rosiilor in gradina in imagini - indiferent de initiatorul proiectului, operatiile tehnologice sunt aceleasi

Rasaduri in ghiveci

Am pregatit ingrasamantul de grajd, l-am maruntit

Am trasat locul fiecarei plante Am facut cu harletul gropi adanci pentru ca rosiile sa aiba apa suficienta, pentru ca sa nu le ud tot timpul, daca est e seceta. Am tras furtunul si am inceput sa umplu gropile cu apa

Cand s-a scurs apa am scos planta cu pamant cu tot din ghiveci si am asezat-o in groapa, facandu-i loc acolo in mocirla.

Iata rosia imediat dupa ce a fost asezata in groapa		Am tras putin pamant in jurul radacinii. Am pus ingrasamant cat am luat cu ambele maini.
Rosia plantata   Rosiile coapte, numai bune de cules. Le aleg pe cele coapte. Maine mai culeg si altele.	Asa arata in final

Deosebirile dintre gradina si ferma sunt generate de marimea suprafetei cultivate Suprafata gradinii este mai mica decat a fermei. Acest fapt are mai multe implicatii: In ferma aratul, chiar si plantatul se pot face mecanizat. Irigatul se poate face prin programarea sistemelor de irigat, fie ca este prin aspersiune sau prin picurare. Numarul muncitorilor dintr-o ferma este mai mare decat a celor care lucreaza in gradina.

Imagini dintr-o ferma:

Asemanarile dintre gradina si ferma sunt esentiale: Tehnologia aplicata pentru cultivarea rosiilor este aceeasi. Organizarea muncitorilor/elevilor/nepotilor este bazata pe aceleasi principii.

Intre rosiile cultivate in gradina scolii sau a bunicului nu este nici o deosebire.

Concluzie: In scoala se aplica aceeasi metoda de lucru, de organizare ca si in viata reala.

 

Pentru ca in manualele de Educatie tehnologica nu exista fise tehnologice, propunem ca acestea sa fie intocmite de elev lucrand in echipa cu alti colegi sub supravegherea profesorului. In cele ce urmeaza oferim un format pentru o Fisa tehnologica

Fisa tehnologica

1.     Denumirea produsului

2.     Caracterizarea produsului

3.     Fotografia sau desenul

4.     Utilitate practica

5.     Materiale folosite.

6.     Instrumente, scule, dispozitive si masini utilizate

I.     Operatii pregatitore

II.     Operatii de executie propriu-zisa

7.     Tehnologie de executie

8. Loc de desfasurare.

9. Verificarea calitatii produsului

Verificarea se face dupa unele operatii si la final.

In timpul muncii desfasurate trebuie respectate normele de protectia muncii

(conform legii 319/14.07.2006 - Securitate si sanatate in munca).

III.     Operatii efectuate dupa executie (recoltare)

10. Depozitarea produselor

11. Transportul produselor

12. valorificarea produselor

Beneficiile elevului

In cadrul unui asemenea proiect elevii invata prin descoperire o serie de concepte si operatii specifice domeniului tehnologic. Totodata ei se antreneaza in activitatile de proiect a caror importanta sociala si economica o mentionam mai sus. Iata, foarte concis care sunt aceste beneficii

finalizarea lucrului inceput

derularea de activitati pe termen lung si asumarea de responsabilitati

indeplinirea sarcinilor

cooperarea in echipa.

Atasamentul fata de munca

Respectarea termenelor

aprecierea produselor ecologice: ingrasamant natural, seminte de la bunica, fara stropire cu substante chimice

respectarea mediului: cultiva in curtea scolii si astfel foloseste productiv pamantul, pregateste lotul pentru la anul (intai il curata)

aprecierea produselor romanesti nu numai din patriotism, dar si pentru ca sunt verificate de bunicii si strabunicii nostri si dau roade bune.

legatura cu scoala si in vacanta, pentru a recolta rosiile!

Exemple de proiecte integrate - invatamant primar[7]

1. Planul proiectului   "Personaje dragi, din carti la fel de dragi"[8]

Clasa a IV-a (l. romana, ed. civica, ed.plastica, abil. practice, ed.muzicala)

Durata - ultimele 4 saptamani ale anului scolar

Obiective de referinta vizate:

-l. romana- 1.5; 1.6; 2.1; 2.5; 2.7;

-educatie civica- 2

-ed. plastica- 1.1

-abil. practice- 1.2; 1; 4.1;

-ed. muzicala- 4

Etape:

stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului (I) - 1 ora (prima sapt.)

lecturi din cele mai indragite opere literare scrise pentru copii; selectarea fragmentelor care pot fi dramatizate; impartirea pe grupuri; impartirea rolurilor si a sarcinilor in grup (II) - 5 ore (prima saptamana a proiectului)

vizionarea unui spectacol de teatru pentru copii (live sau pe caseta video; ideal ar fi ca acesta sa aiba la baza o opera literara studiata)(III) -1,5 ore (la sfarsitul primei saptamani)

dramatizarea fragmentelor literare selectate (IV) - 8 ore (sapt. II si III)

realizarea invitatiilor si afiselor pentru serbare- (V) - 3 ore (saptamana a III-a)

prezentarea proiectului in cadrul serbarii de sfarsit de an scolar (VI)- 2 ore (ultima saptamana)

Cerinte pentru elevi:

I.         Am hotarat impreuna ca, la sfarsitul ultimei unitati tematice din acest an scolar - Copilarie- scoala, joacafantezie, sa realizam o serbare, prin dramatizarea fragmentelor literare, care va sunt foarte dragi.

Pentru a aprecia daca vom reusi sa punem in scena ceea ce ne propunem, trebuie sa stabilim niste criterii, in functie de care vom discuta la sfarsitul proiectului. Care ar trebui sa fie acestea?

II.         a) Realizati o lista cu autorii si titlurile operelor literare studiate in ultima perioada (I. L. Caragiale- D-l Goe, Un pedagog de scoala noua, Bubico; Anton Pann- Negustorul si nerodul; O. Pancu-Iasi- Nu numai la scoala; Mircea Santimbreanu- Un baiat citit, Un smecher la lectie, O poveste plicticoasa, Portretul colegei de banca; Petre Dulfu- Pacala si Tandala).

b) Recititi fragmentele literare care v-au impresionat cel mai mult.

c) Selectati "piesa" in care doriti sa jucati si personajul pe care doriti sa-l interpretati (ganditi-va sa argumentati alegerea facuta). Poate fi vorba despre un monolog, un dialog intre doua persoane sau un dialog intre mai multe persoane.

d) Formati grupurile necesare, in urma conversatiilor cu colegii.

e)     Vom citi impreuna textele alese, vom discuta si vom negocia, pentru a fixa

grupurile finale si pentru a face distributia potrivita in fiecare grup; trebuie sa demonstrati ca va cunoasteti bine colegii si ca veti tine seama de posibilitatile si dorinta fiecaruia de a interpreta personajul ales.

III.        a) In timp ce vizionati piesa de teatru, sa observati:

modul in care actorii reusesc "sa intre in pielea personajelor" pe care le interpreteaza; daca redau calitatile sau defectele sugerate de autor;

cat de "adevarat" pare totul, daca legatura dintre personaje te duce cu gandul la viata reala sau totul pare fals;

ritmul in care se desfasoara spectacolul (o reprezentatie lenta plictiseste);

legatura dintre text si costume;

decorul;

alte elemente care ajuta la transmiterea emotiei artistice (fondul muzical).

b) La sfarsitul piesei, comentati cu colegii mesajul si aspectele observate; evidentiati lucrurile ce va vor fi utile in montarea propriului spectacol.

IV.        Cerinte pentru grupuri:

a)     Adaptati textul ales (replicile foarte lungi vor fi aduse la esenta, pentru a fi mai usor memorate). In functie de mesajul pe care doriti sa-l transmiteti, puteti modifica si interventiile anumitor personaje, pastrand insa coerenta si frumusetea textului.

b)     Transcrieti pe coli (pentru fiecare membru al grupului) textul modificat, astfel incat sa puteti urmari derularea intregului fragment; marcati ceea ce aveti personal de memorat. Puteti folosi scrisul de mana sau va puteti ajuta de un PC.

c)      Cititi pe roluri, de mai multe ori, folosind intonatia potrivita.

d)     Memorati replicile in ordinea acestora (se lucreaza individual/in grup, atunci cand este posibil- in clasa sau acasa).

e)     Repetati in grup, in spatiul in care se va desfasura serbarea. Insotiti replicile de miscarea scenica si gesturile adecvate.

f)      Luati hotarari asupra decorului in care se va monta piesa, asupra costumelor si eventual asupra fondului muzical.

g)     Confectionati (cu ajutorul familiei sau cu colegii, in grup) costumul necesar.

h)     Realizati in clasa, in timpul orelor de educatie plastica si abilitati practice, decorul necesar, lucrand individual sau in echipa.

V. Cerinte pentru elevi:

a)     Dintr-o coala de desen, realizati partea exterioara a invitatiei-program pentru serbare; puteti folosi orice instrument de lucru doriti (creioane colorate, pixuri colorate, carioca, acuarele, tempera, carbune, foarfeca si lipici etc.) precum si orice tehnica deprinsa in cadrul disciplinelor educatie plastica si abilitati practice.

Dupa ce criterii ar trebui sa va ghidati in rezolvarea acestei sarcini?

-legatura cu continutul serbarii

-originalitatea subiectului ales si a tehnicilor folosite

-armonia culorilor/materialelor

-acuratetea lucrarii

b)     In interior veti scrie intr-o formulare originala, atractiva (lucruri care se stabilesc de comun acord, prin dezbatere):

-data

-locul desfasurarii

-ora de incepere

-ordinea desfasurarii/ timpul orientativ, prevazut pentru fiecare piesa

c)      Veti inmana invitatiile familiei voastre. Realizati mai multe invitatii, daca doriti sa-i aveti alaturi pe bunici, prieteni, colegi de la alte clase etc. Puteti face schimb de invitatii intre voi.

d)     Fiecare grup va realiza pe o coala mare (A 0) un afis, folosind instrumente de

lucru si tehnici variate. Lucrarile obtinute vor fi expuse la intrarile din scoala, pe exteriorul usii clasei, la panoul cu stiri destinate parintilor etc. Se va tine seama de aceleasi criterii prezentate la punctul a.

VI.        Se prezinta proiectul in public, in ultima saptamana a semestrului al II-lea. In timpul serbarii, pe perioada pauzelor necesare schimbarii decorurilor, se va asigura un fond muzical adecvat.

Dupa serbare, va fi primit feed-back:

- de la public;

- de la invatator;

- autoevaluare;

- de la colegi.

2. Planul proiectului "O, brad frumos!"[9]

Clasa a II-a (l.romana, cunoasterea mediului, ed. muzicala, ed.plastica, abil. practice)

Durata- ultimele 3 saptamani ale primului semestru

Obiective de referinta vizate:

-l. romana- 1.1; 1.4; 2.5; 4; 5

-cunoasterea mediului- 1.2; 1.3; 1

-educatie muzicala- 1.3; 1.4; 2.1;

- educatie plastica- 1.1; 2

-abilitati practice- 1.2; 2.2; 2; 4.1

Etape:

stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului (I) - 1 ora (prima saptamana)

excursie la pepiniera, in padure sau in oricare alta zona unde poate fi observat bradul (II)- (prima saptamana, activitate desfasurata in afara clasei)

stabilirea asemanarilor si deosebirilor dintre brad si alti arbori- din familia coniferelor sau din familia foioaselor; observarea modificarilor ce au loc in viata arborilor, in functie de succesiunea anotimpurilor; actiuni concrete de protejare a padurii (III)- (prima saptamana)

lecturi reprezentative privind legenda bradului/ semnificatia acestuia la romani dar si la alte popoare (IV) - 2,3 ore (a doua saptamana a proiectului, act. desfasurata in clasa)

intalnire cu unul dintre batranii satului/ comunei/orasului; conversatii despre obiceiurile locale care insotesc momentul impodobirii bradului (V)- 1,2 ore (a doua saptamana a proiectului, activitate desfasurata in clasa sau in afara clasei)

invatarea dupa auz a cantecului "O, brad frumos!" (VI)- 1 ora (a doua sapt.)

realizarea podoabelor pentru brad (VII)- 4 ore (in a doua si a treia saptamana )

impodobirea bradului scolii (VIII)- in ultima saptamana a proiectului, inaintea serbarii de Craciun, activitate desfasurata in scoala.

     Teme de reflectie:

Urmarind exemplele anterioare, formulati cerinte cat mai clare pentru elevi, in fiecare etapa a proiectului "O, brad frumos!"

Elaborati planul unui proiect, pornind de la urmatoarele repere:

Clasa ?

Unitatea de invatare pe tema ?

Durata ?

Obiective de referinta vizate ?

Etape ?

Organizarea clasei ?

     Tema de lucru in grup:

Participati la un brainstorming pentru a lista teme de proiect utile scolii si/ sau comunitatii.

Decideti asupra unor teme pe care le-ati putea transforma in proiecte realizabile de catre elevii scolii. Configurati planul proiectului.