Relatiile dintre eposul folcloric si pedagogie

Relatiile dintre eposul folcloric si pedagogie se regasesc in valentele folclorului ca material educativ , cat si in normative pedagogice care aduna, selecteaza si coordoneaza conceptia poporului despre procesul educational.

Idealul educativ popular, omenia, se atinge prin evolutia stadiala a personalitatii umane, de la copilul cuminte sau neastamparat la tanarul frumos si curajos, (Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana) cel care se jertfeste (Manole si Ana) sau va ajunge un unchias intelept si sfatos.

Componentele idealului educational popular urmaresc educatia pentru valori morale, estetice, pentru munca de calitate, pentru sanatate, etc.Originea experientei pedagogice colective este un subiect actual in stiintele educatiei. Empirismul si practicismul creatiei pedagogice populare se manifesta stralucit in practica educationala. Continuitatea si consecutivitatea pedagogica realizeaza transmiterea din generatie in generatie a celor mai valoroase conceptii, forme experientiale educationale.

Numind aceste valori "Cuvintele Fundamentale", Nicolae Iorga se ocupa in studiul cu acest titlu de:

Frumosul folcloric (latinescul "formosus" = forma) tine de constructia spiritului, de simtul estetic, de gust: frumosului natural i se integreaza cel uman, subiectiv: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos, ce-mi place mie".

Binele inseamna echilibru, armonie, masura: "Obisnuita intrebare "Ce mai faci?" presupune obligatoriu o actiune, dar si o atitudine, ca in "Fa bine si imprumuta-ma cu.". "In nici o limba din lume nu se gaseste o expresie asemanatoare".

Rostit pe diferite tonuri, "bine" poate sugera o amanare, ironie, amenintare, pedeapsa morala. Regula fireasca a vietii e "sa-ti mearga bine".

Mintea e necesara in toate domeniile vietii.Tot N. Iorga considera ca sintagma "copil cuminte" este introdusa de o anumita pedagogie care a deformat multe generatii, taindu-le indemnul la fapta si citeaza replica populara "Copilul cuminte este care nu face nimic in cursul lectiei" si concluzioneaza : "Mintea s-a asezat acum pe catedra, dar nu are catalog in care sa scrie note, catalogul este insasi viata". Numeroase expresii si paremiologii romanesti se refera la: "tinere de minte ", "a lua aminte", "in minte", mintea cea de pe urma"," cap ai, minte ce-ti ai trebuie?", etc.

Intr-un numar apreciabil de creatii epice populare se afirma necesitatea educatiei, desi cea a educatiei prin instructie este mai dificil de exemplificat, fiind patrunsa in constiinta populara mai recent si in mai mica masura. Chiar daca in eposul folcloric nu intalnim termenul "educatie", aceasta nu inseamna ca nu exista notiunea, desemnata prin sensul initial al latinescului "educatio" - "crestere si invatatura". Din folclor, ca si din pedagogia culta, rezulta doua atitudini fata de posibilitatea educatiei: optimism pedagogic bazat pe afirmarea fortei educatiei si pesimism pedagogic. Fara a fi adeptii "liniei de mijloc", pledam pentru luciditate pedagogica.

Eternitatea "spatiului mioritic" blagian nu exclude transformarile antropologice si psiho-sociologice. Localismul educativ folcloric isi pastreaza integral calitatile in cuprinsul unui spatiu unitar intim si de permanent contact. Eposul folcloric dovedeste cu prisosinta legatura dintre orizontul spatial psihic al poporului si spatiul fizic obiectiv: relieful, fauna, flora, intreaga natura umanizata. Ca si in balada" Toma Alimos", in balada Vidrei culeasa de Alecsandri, Paunasul Codrilor ii cere socoteala lui Stoian Soimul pentru ca i-a calcat poienile si fanetele, dar acesta-i raspunde: "Doar pamantul nu-i al tau / Nici al tau si nici al meu, / Ci-i tot al lui Dumnezeu".

Parte a culturii nationale, arta populara este un domeniu fundamental pentru educatia estetica si poate deveni model valoric si iconic in completarea culturii generale.Traditiile pedagogiei populare constituie obiectul de studiu al etnopedagogiei . Potentialul ei educativ il reprezinta principiile integralitatii si independentei, democratismului si umanismului, diferentierii, dezvoltarii istorice.

Din sursele bibliografice studiate , reiese ca mediul educogen social-uman oglindit in folclor este vast si variat. Prin basmele culese de Petre Ispirescu intram in lumea pre si protoistorica a neamului, adusa in timpuri mai apropiate de balade si legende: Roman Grue Grozovanul, Dragos, Mesterul Manole, Constantin Brancoveanu, Cantecul lui Mihai Viteazul, Visul lui Tudor Vladimirescu , multe figurand in manuale sau in lectura suplimentara. Materialul documentar studiat demonstreaza ca familiei taranesti i-au fost dedicate numeroase studii. Copilaria e lumea jocului si a folclorului literar copilaresc. Folclorul satului include folclorul familiei si pe cel al copiilor, caci "vesnicia s-a nascut la sat". (L. Blaga)

Conceptul ruralismului folcloristic bazat pe credinta ca, prin cultura ,poporul isi poate imbunatati conditia de viata a avut un puternic ecou in randul invatatorimii galatene . Ion Popescu , invatator de la Podul Turcului , afirma ca: "In afara de scoala oficiala exista o scoala a traditiei , o scoala a poporului fara carte , fara scriere , scoala orala , a obiceiurilor si folclorului , transmisa din generatie in generatie , ceea ce numim noi claci , sezatori , sfaturi si taclale , vorbe de duh , de glume , de dragoste , povestiri cu talc, fantastice , basme , legende istorico-geografice , igiena , medicina populara "(I. Popescu , 1934 , p.16) . Conceptia despre viata surprinsa permanent in folclor nu uita de "gura lumii", "gura satului".

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

"Cand omul uita sa se intrebe in ce parte sta izvorul mantuirii lui, se ofilesc campurile si se intristeaza pasarile.

Ce admirabil simbol al solidaritatii omului cu intreg Cosmosul!"

(M.,Eliade, 1943, p. 200)

Pentru popor , invatatura e o munca serioasa, caci se poate invata singur, din proprie experienta, si de la sau pe altul: "toata lumea e o scoala". In didactica populara, exista un complex de reguli, principii si metode neconstituite intr-un sistem, in care ideea de educator care "da o lectie" apare alegoric. In popor, copilul invata in familie, de la parinti si apoi din mediul social extrafamilial intentia de a transforma ceva in bine.

Adaptarea la imprejurari presupune, ca metode: aratarea (prezentarea, demonstrarea, sfatul, desi "mai bine o pilda buna decat zece sfaturi") si intrebarea. Aprobarea presupune rasplata, iar dezaprobarea - pedeapsa.

In triada traditie - folclor - educatie, se pot descoperi numeroase interferente ale continuturilor unor reguli :

a)invatatura este munca , efort.

b) ea are in centru pe cel ce trebuie invatat in legatura cu experienta sa de viata.

c) roadele invataturii se obtin treptat.

d) pentru a deveni temeinic,ceea ce se invata trebuie fixat prin repetare.

e) invatatura trebuie sa fie practica .

In conceptia populara, "mestesugul educatiei" priveste educatia prin instructie. Prin intermediul folclorului, educatia este, in buna parte, traditie bine inteleasa.

In pedagogia (folclorica) traditionala regulile de educatie nescrise, care se mostenesc si demonstreaza ca educatia este o functie esentiala a vietii omenesti. Misiunea sociala a pedagogiei (folclorice) traditionale este indeplinita de familie si de scoala, institutii care au aparat spiritul popular: "Pedagogia populara este o ramura a cunostintelor empirice acumulate de popor, in care-si gasesc oglindirea scopurile educatiei precum si totalitatea mijloacelor, procedeelor si deprinderilor folosite de masele largi ale omenirii in scopul educarii generatiilor tinere." (N.Silistraru, 2003, p.174). Chiar traducatorul Mioritei, Jules Michelet , se declara un mare partizan al educatiei in familie.

Desi pedagogia orala traditionala nu s-a putut fixa, trasaturile ei se pastreaza si pot fi studiate: scopurile, principiile, tehnicile si procedeele procesului educativ. Ele se regasesc in materialul paremiologic si in speciile eposului folcloric. Hasdeu considera ca proverbele sunt concluzii, idei de baza ce se desprind din analiza basmelor sau a legendelor, iar Ov. Papadima (1968, p. 598) aprecia ca "Proverbele - si alaturi de ele zicatorile - distileaza intelept situatii de viata. Ca atare, nu sunt invataturi, dar pot duce foarte bine la intelepciune".

Constatam ca si manualele scolare de la sfarsitul sec. al XIX lea, in special cele pentru cursul primar, s-au inspirat din folclor.

Pedagogi si folcloristi au studiat valoarea educativa a folclorului, in general si viziunea populara asupra educatiei. Profesorul de pedagogie Petru Span (1905 p. 10) a fost interesat de utilizarea folclorului in actiunea educativa, prin povestiri populare : "Povestile au fost factorul cel mai insemnat, daca nu unic in educatia estetica, practica si nationala pentru toate generatiile poporului roman .. . O buna povestire este o comoara pedagogica". Si, ca exemplu, selecteaza sase creatii romanesti, arata cum ar trebui predate, incadrate in "treptele formale" ale didacticii herbartiene : analiza (pregatirea), sinteza (predarea si aprofundarea) asociatia, sistematizarea, aplicarea.

Invatatorul galatean Apostol D. Culea, in lucrarea "Literatura copiilor si sezatorile cu copii" (1923, p. 7)  preciza: "Scoala noastra, de 50-60 de ani de zile de cand e, n-a facut aproape nimic pentru acea foame a sufletului ce se simte la sezatori. In loc sa capteze spiritul acestei scoli seculare de cultura, adaptandu-l, ea l-a ucis cu uscaturile noastre de prin carti didactice".

Lucrarea teologului Atanasie Paunescu (1914, p. 7-8)  "Basmul in cultura integrala. Continutul graiului" avertizeaza ca "Basmul nu e numai o podoaba a vremurilor trecute .. Pentru pedagog, mai ales, studiul basmului va fi de un interes capital. Intr-adevar, nu pot sa cunoasca sufletul copilului acei care nu cerceteaza aceasta productiune".

Invatatorul Ion Pop-Reteganul a incercat chiar o clasificare (in optsprezece volume!) a folclorului: a) cantece batranesti, voinicesti si ostasesti, b) cantece de bucurie, de jale, de dor, de urat, de manie si necaz, c) cantece satirice si chiuituri, d) diverse (Gh. Vrabie, Op. cit. p. 204)

Daca Hasdeu aprecia mult caracterul de "enciclopedie stiintifica" al folclorului drept o programa a unui invatamant popular, un remarcabil folclorist (Ov. Papadima p. 22-23) concluziona "cea mai complexa oglindire a felului cum vede poporul nostru rolul educatiei si normele pedagogice legate de ea se afla in proverbe si zicatori. . Desigur nu vom gasi in aceste caracterizari ale intelepciunii populare un sistem inchegat de idei, asemanator unui tratat de pedagogie in nucleu.

Este eposul folcloric si o pedagogie a imaginarului arhetipal , bazat pe modele de comportament? Raspunsul partial ni-l da proverbul "Ca sa cunosti ceea ce esti, trebuie mai intai sa cunosti ceea ce trebuie sa fii". (I. Zanne , 1959, p. 509) El a constituit tema multor activitati (dezbateri, eseuri) completat cu exemple alese de elevi din culegeri, dar si din propria experienta.

Ni se pare semnificativ faptul ca omul este atras de modelul eroului , este un potential ce trebuie recuperat de educatie prin implicarea elevilor intr-un proces global interactiv, corelat cu experienta lor de viata: "Modelul este norma perena aflata in sufletul si in mintea celui care canta: este singura cale de explicare a proceselor creatoare in folclor, aduse dupa o << ars combinatoria>> in desavarsirea fie a basmului, a baladei, sau a cimiliturii, etc" (Gh.Vrabie, 1984, p. 7)

Intre speciile epice, basmul este la fel de veche ca si specia umana, si nascocitorul sau este omul matur, care se intoarce in sine pentru a redobandi viziunea "varstei de aur" a copilariei dornice de cunoastere a evenimentelor imaginare ce prefateaza destinul real al unei vieti pline de evenimente care, oricat de nefericita ar fi, ramane un spatiu al fascinatiei linistite, capata energiile imaginatiei, transformandu-le in traseu al purificarii, al catharsisului. Deschizand o carte de povesti , orice om se opreste la titlu, la text, la ilustratii, fiecare facandu-l sa-si aminteasca nostalgic de versul eminescian: "Unde esti, copilarie, cu padurea ta cu tot.?". Dornica de evenimente, copilaria isi satisface cu adevarat impulsul in faptele imaginare ale basmului, prefatand in acest fel destinul real al unei vieti pline de evenimente." Repovestind sau inventand, naratorul sau cititorul de basme isi reviseaza copilaria, inoculand ascultatorului-copil reveria primordiala a basmului. Ca reverie a reveriei, basmul este trait de fiecare ca un vis al eternitatii (V. Filimon, 1982, P. XVII )

Metoda anchetei

Din cei 30 de profesori de gimnaziu si 70 de elevi de clasa a VIII-a supusi sondajului , la intrebarea : "Ce personaj de balada populara vi se pare potrivit in cazul in care subiectul de la testarea nationala ar propune o astfel de caracterizare ?" Au raspuns : "baciul moldovean - 23 de profesori si 37 de elevi; Toma Alimos, Pintea Viteazul, etc.-7 profesori si 33 de elevi".

Am sugerat ca la simularea testului national sa propunem, ca subiect, aceasta compunere-caracterizare. Rezultatele au dovedit ca 72% din numarul elevilor care au ales sa caracterizeze eroul baladei studiate in clasa a VI-a au obtinut note peste 8 si numai 47% din cei care au ales caracterizarea "mandrului ciobanel" s-au situat la acelasi nivel, in conditiile in care balada Miorita se studiase cu putin timp inaintea testarii. Rezultate asemanatoare am obtinut intr-un sondaj similar in 1975, in perioada manualului unic, la specia "basm popular". Neavand posibilitatea sa aleaga, tuturor elevilor claselor a V a li se cerea sa caracterizeze personajul principal sau sa interpreteze semnificatiile basmului "Tinerete fara batranete". Depasind capacitatea de intelegere a elevului, acesta refuza sa priceapa de ce Fat -Frumos "a fost neascultator".

Aprecierea activitatii colectivelor martor si experimental ale claselor a IX a

in urma probei de evaluare initiala

Grafic nr.1 Basmul popular - (pretest)

C.M. C.E.

-elevi intre 70-75 puncte (nota7 - 7,50)     6 5

-elevi intre 75-80 puncte( nota7,50 - 8)      5 4

- elevi intre 80 - 85 puncte (nota (8 - 8,5)    6 5

-elevi intre 85-90puncte (nota 8,50 - 9) 7 9

-elevi peste 90 puncte (nota 9 -10) 6 7

70-75       75-80 80-85 85-90 90-100

Aprecierea activitatii colectivelor martor si experimental ale claselor a IX a in        urma probei de evaluare sumativa (posttest)

C.M. 30 C.E. 30

• elevi intre 65-70 puncte (nota 6,50-7)                  5 0
• elevi intre 70-80 puncte (nota 7-8) 7 8
• elevi intre 80-85 puncte (nota 8-8,50) 7 6
• elevi intre 85-90 puncte (nota 8,50-9) 6 9
• elevi  peste 90 puncte 5 7

Grafic nr.2 -posttest

65-70 70-80 80-85 85-90 90-100

v    .