Programa scolara - parte a Curriculumului national - obiectivele cadru urmarite de programa

Programa scolara

Programa scolara este parte a Curriculumului national. Termenul de curriculum deriva din limba latina unde, printre altele, inseamna drum catre. Filosofia contemporana a educatiei a evidentiat diferenta dintre o educatie bazata pe curriculum, adica avand ca element central la toate etajele sale activitatea de proiectare, si programa analitica, document care are in centrul activitatii didactice ideea de programare a traseului elevului catre un tel cunoscut si impus doar de catre adulti.

De aceea, programa analitica era posesoarea in mod absolut si univoc a tuturor componentelor procesului instructiv-educativ stabilit la nivel central. Profesorul si elevul erau doar simpli executanti si pacienti ai unui program de instruire menit sa reproduca social o stare de fapt. Desigur, au existat numeroase exceptii de la aceasta regula, datorita efortului si profesionalismului a numerosi invatatori si profesori, care au stiut sa tina seama de caracteristicile psiho-pedagogice, de interesele si aptitudinile specifice ale elevilor.

Conceptual, programele scolare actuale se diferentiaza de "programele analitice" prin accentul pe care il pun pe interiorizarea unui mod de gandire specific fiecarui domeniu transpus in scoala prin intermediul unui obiect de studiu. Actualele programe scolare subliniaza importanta rolului reglator al obiectivelor pe cele doua niveluri de generalitate: obiective cadru si obiective de referinta. Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de catre elevi. In contextul invatamantului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezinta unica modalitate care face ca sintagma centrarea pe elev sa nu ramana un slogan fara continut.

Programa scolara descrie oferta educationala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar determinat. Noile programe scolare cuprind:

• nota de prezentare;
• obiective-cadru;
• obiective de referinta;
• exemple de activitati de invatare;
• continuturi ale invatarii;
• standarde curriculare de performanta.

Nota de prezentare descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, argumenteaza structura didactica adoptata si sintetizeaza o serie de recomandari considerate semnificative de catre autorii programei.

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul.

Acest mod de a concepe obiectivele mentionate in programa are urmatoarele avantaje: ofera o imagine sintetica asupra domeniului de cunoastere modelat prin intermediul didacticii obiectului de invatamant avut in vedere; asigura evidentierea unei dezvoltari progresive in achizitia de competente de la un an de studiu la altul; reprezinta un instrument conceptual care, utilizat corect la nivelul evaluarii, ofera o harta clara a evolutiei capacitatilor copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi insuficient formate si dezvoltate; creeaza premisele pentru deplasarea accentelor in activitatea didactica de pe transmiterea de informatii pe aspectele formative ale predarii­ invatarii.

Exemplele de activitati de invatare propun modalitati de organizare a activitatii in clasa. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activitati de invatare. Programa ofera cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de referinta in parte. Exemplele de activitati de invatare sunt construite astfel incat sa porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de invatare.

Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de referinta propuse. Unitatile de continut sunt organizate fie tematic, fie in conformitate cu alte domenii constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanta sunt standarde nationale, absolut necesare in conditiile introducerii unei filosofii educationale centrate pe diversitate (standarde concretizate in existenta unor planuri-cadru de invatamant, a unor noi programe scolare si a manualelor alternative). Ele reprezinta, pentru toti elevii, un sistem de referinta comun si echivalent, vizand sfarsitul unei trepte de scolaritate.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatamant. In mod concret, standardele constituie specificari de performanta vizand cunostintele, competentele si comportamentele dobandite de elevi prin studiul unei discipline. Standardele permit evidentierea progresului realizat de elevi de la o treapta de scolaritate la alta. Ele sunt exprimate simplu, sintetic si inteligibil pentru toti agentii educationali si reprezinta baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanta, respectiva criteriilor de notare.

Standardele sunt relevante din punctul de vedere al motivarii elevului pentru invatare, fiind orientate spre profilul de formare al acestuia la finalizarea parcursului scolar si la intrarea in viata sociala. Ele ar trebui de asemenea sa motiveze elevul pentru invatarea continua si sa conduca la structurarea capacitatilor proprii invatarii active.

Dincolo de structura unitara a programelor scolare, curriculumul national actual propune o oferta flexibila, ce permite profesorului adaptarea cadrului formal la personalitatea sa si la specificul clasei de elevi cu care lucreaza. Elementele care asigura acest reglaj sunt: posibilitate a interventiei profesorului in succesiune a elementelor de continut, cu conditia asigurarii coerentei tematice si a respectarii logicii interne a domeniului; lipsa prescrierii de la centru a intervalului de timp alocat elementelor de continut; posibilitatea modificarii, a completarii sau a inlocuirii activitatilor de invatare, astfel incat sa permita un demers didactic personalizat.

Aplicarea programei scolare

Existenta unor programe centrate pe achizitiile elevilor determina un anumit sens al schimbarii in didactica fiecarei discipline. Tabelul care urmeaza prezinta in antiteza caracteristici ale procesului de invatare din didactica traditionala si didactica actuala. Aceste caracteristici sunt exprimate la un nivel teoretic general; ele evidentiaza anumite accente, nu au rolul de a defini activitatea concreta la clasa a invatatorilor/profesorilor, care in mod obisnuit combina trasaturi din ambele tipuri de didactica.

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

De fapt, diferenta dintre didactica traditionala si cea actuala consta in modul de concepere si de organizare a situatiilor de invatare (riguros dirijate in primul caz si avand autonomie de diferite grade si cel de-al doilea). Altfel spus, o strategie este legitima sau ilegitima nu in general, ci potrivit unor circumstante concrete. Profesorul eficace este acela care stie sa selectioneze, sa combine, sa varieze diferitele metode, alegand strategii adecvate.

Curriculumul la decizia scolii (CDS)

CDS devine, prin dreptul de a lua decizii conferit unitatii scolare, emblema puterii reale a acesteia. Aceasta putere, derivata din libertatea - oferita prin planul cadru de invatamant - de a decide asupra unui segment al Curriculumului national este aceea care da posibilitatea definirii unor trasee particulare de invatare ale elevilor.

Libertatea de decizie la nivelul scolii este consonanta cu democratizarea societatii si reprezinta o sansa de adecvare la un sistem deschis, cu optiuni multiple. Din punctul de vedere al implementarii insa, CDS este un segment de mare noutate care a indus o serie de disfunctii. Primele aparute, tin de chiar politica educationala care a redus in fiecare an - de la lansarea proiectului de plan cadru si ulterior a planului cadru - numarul de ore alocat CDS. Aceasta s-a intamplat ca urmare a interventiei diverselor grupuri de presiune care, prin suprimarea plajei orare, au redus posibilitatea unor tipuri de CDS tocmai la disciplinele pe care incercau sa le protejeze si in numele carora au actionat. Alte disfunctii au aparut la nivelul deciziei scolii, in momentul in care procesul de consultare s-a derulat formal, orele de CDS au devenit plase de siguranta pentru norme, iar programele de optional au repetat curriculumul nucleu. Dar dincolo de disfunctii, CDS ramane o realitate a scolii de azi, realitate care si-a castigat o serie de adepti (fapt important este ca printre acestia se numara si majoritatea elevilor) si care presupune starea de normalitate prin acceptarea diferentei. Altfel spus, CDS-ca-putere-a-scolii permite crearea unui etos propriu care confera diferenta in cadrul genului proxim 'scoala romaneasca la inceputul mileniului III'.

Tipuri de CDS in invatamantul obligatoriu.

Aprofundarea reprezinta, pentru invatamantul general, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului-nucleu prin diversificarea activitatilor de invatare in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/ 11 aprilie 2001, aprofundarea se aplica numai in cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu au reusit sa atinga nivelul minimal al obiectivelor prevazute de programa, in anii anteriori.

Curriculum extins reprezinta, pentru invatamantu1 general, acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea programei in intregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).

Optionale:

# Optionalul la nivelul disciplinei consta fie din activitati, module, proiecte care nu sunt incluse in programa scolara avansata de autoritatea centrala, fie dintr-o disciplina care nu este prevazuta ca atare in planul-cadru sau nu care apare la o anumita clasa/ciclu curricular.

# Optionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline dintr-o arie. In acest caz, pornind de la obiectivele-cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinta din perspectiva temei pentru care s-a optat.

Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare implica cel putin doua discipline apartinand unor arii curriculare diferite. Ca si in cazul optionalului integrat la nivel de arie, informatiile cu care elevii vor opera au un caracter complex si, ca atare, permit dobandire a de achizitii cognitive de ordin inalt (de tipul generalizarii, transferului etc.).

Elaborarea programei de optional. Schema de proiectare in acord cu modelul programelor de trunchi comun:

Pentru Argument, se va redacta 1/2 - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitarii locale, formarea unor competente de transfer etc.

Obiectivele de referinta vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluari ale acestora. Daca optionalul ar repeta obiectivele de referinta ale programei scolare a disciplinei, atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii (ar aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, abilitatile care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa nationala).

Un obiectiv de referinta este corect formulat daca, prin enuntul sau, raspunde la intrebarea "ce poate sa faca elevul?". Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat), atunci obiectivul este prea general definit. Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 5-6 obiective de referinta - pe care elevii urmeaza sa le realizeze pana la sfarsitul anului.

Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea capacitatilor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi introduse, combinate si recombinate intre ele dar si cu altele invatate anterior, intr-un cuvant, acele informatii care vor fi vehiculate in cadrul optiona1ului.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii (ale disciplinelor de trunchi comun), informatiile din lista optionalului nu vor fi considerate ca un scop in sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectuala.

Activitatile de invatare descriu modul in care elevul va dobandi abilitatile vizate prin obiective de referinta. in urma unui demers de invatare.

Ca modalitati de evaluare, vor fi mentionate tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). Nu vor fi incluse in programa de optional probele ca atare.

In cazul in care optionalul este prevazut pentru un nivel de scolaritate sau un ciclu curricular, este necesar sa fie definite si obiective cadru din care se deduc obiectivele de referinta pentru fiecare an de studiu. Altfel spus, daca oferta cuprinde un optional pentru mai multi ani de studiu, se redacteaza cate o programa pentru fiecare an, avand grija sa apara explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul.

Este recomandabil ca programa de optional sa contina si bibliografie.

In cursul elaborarii proiectului de programa sugeram consultarea urmatoarei liste de intrebari ajutatoare.

Obiectivele cadru (pentru optionale care se studiaza in mai multi ani):

se reflecta in obiective de referinta?

Obiectivele de referinta sunt:

masurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci sunt adaptate pentru anumite continuturi)?

in numar corespunzator?

corelate cu tema optionalului?

adecvate nivelului de cunostinte si varstei elevului?

deriva din obiective cadru (daca acestea sunt formulate)?

unice (sau se repeta sub diferite forme)?

altele decat in programa de trunchi comun?

Continuturile sunt:

corelate cu obiectivele de referinta?

altele decat in programa de trunchi comun?

resursa cuprinzatoare pentru obiectivele de referinta?

organizate articulat, sistemic?

organizate astfel incat sa se cumuleze si sa permita progresul?

entitati esentiale, fara contradictii?

posibil de invatat, adaptate la experienta elevului?

adecvate intereselor, nevoilor prezente si viitoare ale elevului?

Activitatile de invatare

duc la dezvoltarea capacitatilor propuse?

pot fi derulate efectiv in clasa?

presupun activitatea nemijlocita a elevului?

permit invatarea in cooperare?

Curriculum la decizia scolii in invatamantul obligatoriu

- tabel sintetic -

Conform OMEC nr. 3638/2001, in schema orara a fiecarui elev din invatamantul obligatoriu trebuie sa existe minimum o ora de optional.

In cazul disciplinelor scolare care nu dispun de plaja orara: - Limba si literatura romana si Limba si literatura materna (clasele a V-a - a VIII-a), Limba moderna 2 (clasele a V-a - a VIII-a), Limba latina, Matematica (clasele a V-a - a VID-a), Fizica (clasele a VI-a - a VIII-a), Chimie (clasele a VII-a - a VIII-a), Biologie (clasele a VI -a - a VII -a), Istoria romanilor si Geografia Romaniei (clasa a VID-a), Istoria si traditiile minoritatilor (clasele a VI-a - a VII-a) - curriculumul la decizia scolii poate cuprinde numai ore de optional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice si notarea in rubrica noua in catalog.

FISA DE AVIZARE A PROIECIULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL

AVIZAT,

Inspector de specialitate

**Avizul scolii:

Denumirea optionalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tipul . . . . . . . . . . .

Clasa . . . . . . . . . .

Durata . . . . . . . . . ..

Numar de ore pe saptamana .

Autorul . . . . . . . . . . . Abilitarea pentru sustinerea cursului . . . . . . . . . . .

Institutia de invatamant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

NOTE:

* Pentru obtinerea avizului inspectorului de specialitate este necesar, in prima instanta, avizul conducerii si al Consiliului pentru curriculum al unitatii de invatamant.

** Pentru a fi acceptat, proiectul de programa trebuie sa intruneasca "DA" la punctele I si II si cel putin 5 "DA" / "DA cu recomandari" la punctul III.