CAIET DE PRACTICA PEDAGOGICA
CUPRINS
- Obiectivele practicii pedagogice
- Continutul si
secventele practicii pedagogice
- Planificarea activitatilor
de practica pedagogica
3.1. Orarul
saptamanal al profesorului mentor
3.2. Planificarea
lectiilor de proba si a
lectiei finale
- Evaluarea practicii pedagogice:
A) Documentele portofoliului de evaluare
4.1. Fisa de
asistenta
4.2. Grila de
observare a lectiei
4.3. Planificare
calendaristica
4.4. Proiectul
unitatii de invatare
4.5. Proiect de
lectie
4.6. Proiect
didactic pentru activitati educative
4.6.1. Proiect
didactic pentru activitate extrascolara
4.6.2. Proiect
didactic pentru dirigentie
4.7.
Fisa de caracterizare psihopedagogica
4.8 Fise
de evaluare a lectiilor
4.8.1.
Fisa de evalua a lectiei de proba nr.1
4.8.2.
Fisa de evalua a lectiei de proba nr.2
4.8.3.
Fisa de evaluare a lectiei finale
B) Proiect didactic-sinteza
- Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogica, parte
integranta a procesului de invatamant, are
urmatoarele obiective
consolidarea
si aprofundarea pregatirii de specialitate, psihopedagogice si
metodice;
invatarea,
exersarea si formarea abilitatilor si competentelor
necesare exercitarii profesiunii didactice;
cunoasterea
documentelor scolare care fundamenteaza organizarea si
conducerea procesului didactic;
aplicarea
particularizata la disciplinele de invatamant a tuturor
componentelor procesului general de predare-invatare-evaluare
(principiile, finalitatile, continutul, metodele, mijloacele,
formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor scolare);
formarea
si dezvoltarea abilitatilor practice de proiectare didactica;
efectuarea
si exersarea unor actiuni specifice procesului de
invatamant pe baza pregatirii teoretice de psihologia
educatiei, pedagogie, didactica a specialitatii;
formarea
capacitatii de cunoastere a elevilor (individual si in
grupul scolar), in vederea tratarii diferentiate a acestora;
cultivarea
abilitatilor si a capacitatilor de autoevaluare
si de integrare a rezultatelor autoevaluarii in proiectia
personala a dezvoltarii profesionale.
- Continutul si
secventele practicii pedagogice
a)
Componentele
de baza ale continutului practicii pedagogice sunt
cunoasterea unitatilor de
invatamant, ca organizatii sociale avand ca misiune
formarea, educarea si socializarea tinerei generatii;
cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor
functionale dintre compartimentele si serviciile componente, a
sistemelor manageriale ale unitatilor scolare;
cunoasterea sistemului de activitati
didactice, educationale, administrative, economico-financiare, etc., a
relatiilor si a interactiunilor reciproce dintre acestea;
intelegerea raporturilor reciproce dintre
scoala-familie-organizatiile sociale si ale
administratiei locale, comunitatile locale si a
schimburilor permanente cu mediul in care actioneaza;
asimilarea principalelor componente, calificari,
responsabilitati, indatoriri si drepturi ale profesiei de cadru
didactic ;
capacitatea de
transpunere a continutului stiintific, de specialitate al
obiectelor de studiu, in continuturi didactice, in masura
sa faca posibila si accesibila insusirea de
catre elevi a valorilor
stiintei, tehnologiei si culturii
construirea
de demersuri si strategii didactice adecvate finalitatilor
si continuturilor disciplinelor de studiu, formarea si
dezvoltarea deprinderilor de apreciere
si sustinere a activitatilor didactice cu elevii;
formarea abilitatilor si a
capacitatii de observare si de studiere a
particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor;
dezvoltarea capacitatii de evaluare si
apreciere a activitatilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale colegilor.
b) Structura practicii
pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine
urmatoarele etape si secvente:
etapa
pregatitoare, de
inceput a practicii, in care se realizeaza primul contact cu
realitatile unitatilor scolare si se asigura
cunoasterea de catre studenti a tuturor elementelor teoretice
si a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea
propriu-zisa a activitatilor practice;
practica
observatorie care
urmareste formarea capacitatilor de identificare a
principalelor componente ale procesului de invatamant,
precizarea etapelor activitatilor didactice in succesiunea lor
si a capacitatii de observare a fiecarui eveniment al
diferitelor forme de activitati didactice (tipuri de lectii,
activitati educative scolare si extrascolare,
dirigentie etc.);
proiectarea
didactica care se
concretizeaza in realizarea urmatoarelor documente scolare:
planificare calendaristica, proiectarea unei unitati de
invatare, proiectarea principalelor tipuri de lectii;
stabilirea, in timp util, a datelor necesare actiunilor de proiectare,
analiza curriculumului scolar, identificarea obiectivelor
cadru/competentelor generale si a obiectivelor de
referinta/competente specifice, diagnoza nivelului de
pregatire a elevilor ca premisa in formularea obiectivelor
operationale ale lectiei;
desfasurarea
lectiilor de proba si a lectiilor finale, care presupune construirea de demersuri
didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate
continuturilor si finalitatilor educationale
urmarite; integrarea actiunilor evaluative in functie de
celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacitatilor
de stimulare a creativitatii, motivatiei, interesului elevilor
prin intermediul interactiunilor
si comunicarii educationale;
integrarea
feed-back-ului in proiectia personala a dezvoltarii profesionale prin analiza si autoanaliza
activitatilor educationale (lectii, activitati
extrascolare, ore de dirigentie) desfasurate.
c) Indrumarea
practicii pedagogice
Practica pedagogica, in ansamblul sau
este coordonata de catre Departamentul pentru Pregatirea
Personalului Didactic
Universitatii
si inspectorate. Indrumarea si realizarea efectiva a practicii
pedagogice este asigurata:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea
Personalului Didactic si al facultatilor de profil care:
b)
de catre profesorii-mentori din scolile pilot (de
aplicatie), care actioneaza ca agenti si garanti
ai realizarii si calitatii practicii pedagogice asigurand:
planificarea
activitatilor instructiv-educative inscrise in programele de
practica;
repartizarea
saptamanala a studentilor la activitatile
didactice pe care le desfasoara profesorii-mentori;
indrumarea
stiintifica de specialitate si didactica a
studentilor pentru toate categoriile si tipurile de
activitati practice ce se realizeaza, pe toata durata
practicii pedagogice;
analizeaza,
apreciaza si evalueaza rezultatele obtinute de
studenti la practica pedagogica.
Desfasurarea optima si realizarea
corespunzatoare a obiectivelor practicii pedagogice implica in mod
necesar participarea efectiva si responsabila a studentilor
la toate actiunile, proiectele si programele inscrise in sistemul
general al practicii pedagogice, componenta organica,
esentiala a pregatirii pentru profesiunea didactica.
3.PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE
PRACTICA PEDAGOGICA
3.1.ORARUL
SAPTAMANAL
AL PROFESORULUI MENTOR
(pentru orele
si activitatile demonstrative)
|
ORA
|
LUNI
|
MARTI
|
MIERCURI
|
JOI
|
VINERI
|
|
Disciplina
|
Clasa
|
Disciplina
|
Clasa
|
Disciplina
|
Clasa
|
Disciplina
|
Clasa
|
Disciplina
|
Clasa
|
|
Psihologie
|
X -A
|
Filosofie
|
XII A
|
Logica
|
IX - A
|
|
|
|
|
|
Drepturile refugiatilor
|
XI - B
|
Psihologie
|
X - B
|
Psihologie
|
X - C
|
Sociologie
|
XI - C
|
|
|
|
Sociologie
|
XI - B
|
Sociologie
|
XI - A
|
Filosofie
|
XII - C
|
Logica
|
IX - B
|
|
|
|
Logica
|
IX - C
|
Drepturile refugiatilor
|
XI - A
|
Filosofie
|
XII - B
|
Drepturile refugiatilor
|
XI - C
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.PLANIFICAREA
LECTIILOR DE PROBA SI A
LECTIEI FINALE
|
Lectia de proba nr.1
|
Lectia de proba nr.2
|
Lectia finala
|
|
Data/Ora
|
Subiectul
|
Clasa
|
Data/Ora
|
Subiectul
|
Clasa
|
Data/Ora
|
Subiectul
|
Clasa
|
|
/ 9.00
|
Imaginatia
|
X-C
|
/ 9.00
|
Vointa
|
X-B
|
/ 8.00
|
Memoria si gandirea
|
X-A
|
4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE
A) Documentele portofoliului de evaluare
Fisa de
asistenta
Data: 17.10.2007
Clasa : X-C
Nr. de elevi
(prezenti/inscrisi) : 23
/ 25
Disciplina : Psihologie
Unitatea de
invatare :
Subiectul lectiei : Imaginatia
Tipul lectiei :
predare-invatare-evaluare
Scopurile
lectiei/O.R./C.S. : cunoasterea
aspectului de unicitate pe care il confera Imaginatia omului.
Obiective informative:
1. Sa cunoasca si sa inteleaga modul in
care functioneaza imaginatia
2. Sa cunoasca potentialul nemaipomenit pe care il poseda omul in
nuce.
3. Sa cunoasca procedeele obisnuite ale imaginatiei.
Obiective formative:
Sa
dezvolte capacitatea de a trasforma informatia de o maniera care sa foloseasca
adaptativ.
Sa
dezvolte abilitati sociale (lucru in echipa, toleranta, respect
reciproc).
Sa
dezvolte imaginatia ca un instrument extrem de eficient in rezolvarea unor situatii -
problema, precum si in
analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare.
Metode si procedee :
expunere (ppt), conversatia,
metoda "Ciorchinele", Analiza comparativa.
Desfasurare:
|
Secventele lectiei
|
Scopul predarii
|
Activitatea profesorului
|
Activitatea elevului
|
Stiluri de invatare
|
Resurse si metode
|
EVALUARE
|
Organizarea
clasei de elevi
|
Dezvoltarea
lucrului in echipa
|
Distribuirea de
FISE de lucru cu obiective de urmarit pentru fiecare grup
|
Isi organizeaza
materialul primit in vederea studierii lui
|
V
X
|
P
X
|
A
X
|
Fise
de lucru
|
|
Reactualizarea
cunostintelor
Dirijarea
invatarii
Feed-back
Dirijarea
invatarii
Feed- back
|
Legarea teoriei
de practica
Analiza
invatarii si evaluarea invatarii
|
Elevii vor anuntati
ca in aceasta lectie vor
asimila noi cunostinte care vor
clarifica si vor imbunatati performantele lor ulterioare si vor
realiza aplicatii care sa le formeze deprinderi de manipulare, organizare,
trasformare a materialului informativ.
Se stabileste specificul
Imaginatiei in raport cu Memoria.
Prin intrebari
frontale se realizeaza se realizeaza reactualizarea cunostintelor privind
memoria si gandirea
Prezentare ppt.
- procedeele imaginatiei:
amplificarea
si diminuarea (exp)
multiplicarea
si omisiunea
diviziunea
schematizare
tipizarea
Prezentarea unui
film scurt care sa puna in evidenta comunicarea pe principii de eficienta ce
exista la nivelul tuturor proceselor psihice.
Distribuie fisa de lucru si da indicatii privind rezolvarea acesteia
:
a) Analizati
setul de fotografii si identificati procedeele imaginatiei implicate in
fiecare dintre cele 8.
b) Incercati sa dati cate un nume lucrarilor
prezentate.
Pentru sporirea
caracterului aplicativ al temei, elevii vor rezolva Activitatea 2.
Profesorul va
incuraja si sustine activitatea elevilor.
Se va distribui
elevilor fisa de autoevaluare
|
Elevii isi vor
nota in caiete planul lectiei:
Imaginatia -
Definire - specific
Procedeele
imaginatiei
Formele
imaginatiei
Elevii vor
raspunde la intrebarea privind "ce inseamna a imagina" - pentru a stabili
specificul acestui proces psihic.
a
produce ceva nou ce inca nu exista
a
aminti ceva ce a existat dar nu mai exista
a
completa elementele care lipsesc dintr-un intreg
a
anticipa, a proiecta in viitor
a
visa
a
combina, a transforma
elevii vor
asculta explicatiile si vor lua notite.
Urmarind Filmul
scurt "Dialog" al lui Jan Svankmajer, https://www.youtube.com/watch?v=LhX1tvTgqC8 )se vor concluziona:
imaginatia
este un proces de reorganizare, reformulare, regandire a unor modele
anterioare, dar prin participarea armonioasa la elaborarea acestora a tuturor
proceselor psihice.
Dezvoltarea
unilaterala a anumitor procese, in dauna altora, saraceste personalitatea de
capacitatea ei de generare constanta si integrala de solutii.
Este
extrem de necesar sa constientizam importanta dezvoltarii integrale a
personalitatii noastre.
Elevii vor
rezolva fisa de lucru in echipa si vor prezenta rezultatele muncii lor
intregii clase.
Cum procedeele
se interfereaza, se va concluziona ca omul este o personalitate unica - ce
interpreteaza informatia care ii parvine - si ofera un model unic de
activitate,de existenta.
Metoda
"Ciorchinele" (anexa 1):
plecand
de la fotografia cu numarul 1, ce a primit din partea autorului ei numele de:
Dialog, elevii vor genera noi interpretari ale termenului de dialog,
realizand diferite reprezentari, obiecte care sa capate aceasta acceptiune.
Purtatorul
de cuvant al grupului va prezenta "dialogul" grupului
Elevii vor
completa raspunsurile lor la intrebarile din fisa de autoevaluare.
|
X
X
X
X
X
X
|
X
X
X
X
X
X
X
|
X
X
X
X
X
X
|
Manual
Caiete de lucru
Dialog frontal
conversatia
dezbatere
Tabla
Creta
colorata
Fisa
de lucru
Conversatie
fisa
de lucru
set
de fotografii
flipchart
Tabla
Dezbatere
dialog
frontal
tabla
Lucru in echipa
Dialog
Tabla si creta
Ciorchinele
Cartoane
colorate
|
Orala
Orala
Observarea
sistematica a comportamentului elevilor
Autoevaluare
Orala
Autoevaluare
Evaluare scrisa
- Originalitatea numelor prezentate
Parciparea la
dezbatere
Observarea
sistematica - atitudine/ comportament.
Orala
Orala
Observare
sistematica
Evaluare scrisa
(originalitate, lucrari care se disting prin forma si continut)
Observarea
sistematica
Autoevaluare
|
Tema pentru
acasa
|
|
Realizarea unui
proiect de design
imbunatatirea
unui obiect existent sau inventarea unui obiect care sa aiba o anumita
funtie:
o masina de cules mere
un dispozitiv pentru curatat cartofi
o masina de sapat tunele
Se vor da
elevilor indicatii de realizare (obiective, etape, feedback) a proiectului.
|
Elevii vor
stabili pasii de urmat in realizarea proiectului (analiza si evaluarea
obiectivelor, generarea de alternative,
Desenul
propriu-zis, studiu de fezabilitate - incipient)
|
X
|
X
|
|
X
|
markere
coli
de hartie
conversatie
fisa
de resurse
|
Orala
Orala
|
| | | | | | | | | | | |
4.2. GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI
Data : 12.02.2008
Clasa : X-C
Nr. de elevi
(prezenti/inscrisi) : 22
/ 25
Disciplina : Psihologie
Subiectul lectiei : afectivitatea
Tipul lectiei : dobandirea de noi cunostinte
Resurse
procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a
activitatii elevilor) : conversatia
(frontala, individuala, recapitulativa, dezvoltata si expozitiva) / forme de organizare : pe grupe
Resurse materiale (mijloace de
invatamant): suport de curs (manualul),, fise de lucru, material didactic,
planse.
Indicatori
|
Recunoasterea actiunii
indicatorilor
( se bifeaza)
|
Aspecte semnificative privind etapele
lectiei, in functie de
indicatori, in vederea elaborarii proiectelor de lectie
|
|
1.Aspect informativ
|
|
|
|
- continut stiintific
|
X
|
Profesorul s-a adaptat la nivelul de
cunostinte al clasei
|
|
- adaptarea la nivelul clasei
|
X
|
|
- incadrarea noilor cunostinte
in sistemul cunostintelor anterioare
|
X
|
S-a realizat o legatura inre cunostintele
anterioare si cele noi, respectandu-se cerintele programei scolare.
|
|
|
X
|
|
2.Aspect formativ
|
|
|
|
- utilizarea metodelor
activ-participative (sugerate de programa scolara)
|
X
|
S-au utilizat metode moderne de
predare-invatare sugerate de programa scolara, inclusiv prin uti;lizarea
dezvoltarii de abilitati de comunicare orala.
|
|
- realizarea conexiunii inverse
|
X
|
|
- dezvoltarea capacitatilor
intelectuale
|
X
|
|
- valorificarea valentelor educative
ale temei
|
X
|
|
- dezvoltarea capacitatii de
transfer (realizarea de corelatii intra/inter/transdisciplinare)
|
X
|
|
3. Metodologia didactica
|
|
|
|
- aplic. metodelor si a procedeelor
didactice
|
X
|
S-a folosit conversatia in toate tipurile
ei, realizandu-se un feed-back permanent.
|
|
- utilizarea mijloacelor de
invatamant
|
X
|
|
- incadrarea in timp
|
X
|
|
4. Evaluarea activitatii
elevilor
|
|
|
- initiala
|
X
|
|
- formativa
|
X
|
|
- finala
|
X
|
|
5. Relatia profesor-elev; elev-elev
|
|
|
|
- atmosfera de lucru in clasa
|
X
|
Atmosfera in clasa a fost relaxata, elevi
putand discuta atat intre ei cat si cu profesorul, nedepasand limitele impuse
de aceasta. Lucrul s-a desfasurat atat pe grupe cat si individual, oferind
posbilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lectie.
|
|
- organizarea activitatii pe
grupe sau independent/individual
|
X
|
|
6. Alti indicatori
|
|
|
4.3.
Planificare calendaristica (semestriala/anuala)
In
interiorul planificarii anuale se poate face o demarcatie intre
semestre.
Clasa: X
Disciplina: Psihologie
Nr. de ore /saptamana: 1 ora/ saptamana
Nr. de ore total: 31 ore
SEMESTRUL I
|
UNITATEA DE INVATARE
|
OBIECTIVE DE REFERINTA /
COMPETENTE SPECIFICE
|
CONTINUTURI
|
NR. ORE
|
SAPTAMANA
|
OBSERVATII
|
1. Prezentare
generala
2. Introducere in
psihologie
3. Structura si
dezvoltarea personalitatii
|
-elevul sa identifice procesele psihice si sa
caracterizeze rolul lor in evolutia personalitatii
- sa identifice
legaturile dintre procedeele psihice si corelatia acestora cu diferitele
etape ale dezvoltarii personalitatii
- sa utilizeze
instrumentele specifice psihologiei pentru caracterizarea personalitatii
|
Prezentare
generala
definirea
psihologiei
ce
este personalitatea
psihologia
si viata citidiana
perceptia
- prezentarea
functiile
reprezentarilor
gandirea
- rezolvarea problemelor
limbajul
- functiile si formele limbajului
imaginatia
- procedeele imaginatiei
memoria
- uitarea. Memorarea si invatarea
afectivitatea
|
|
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
|
|
SEMESTRUL II
|
UNITATEA DE INVATARE
|
OBIECTIVE DE REFERINTA /
COMPETENTE SPECIFICE
|
CONTINUTURI
|
NR. ORE
|
SAPTAMANA
|
OBSERVATII
|
1. Recapitulare
2. Structura si
dezvoltarea personalitatii
3. Elemente de
psihologie sociala
4. Recapitulare
finala
|
- sa aplice
unele instrumente de investigare psihologica si prelucrarea datelor obtinute
- sa recunoasca
diferentele individuale in construirea si manifestarea personalitatii
- sa
caracterizeze imaginea de sine in raport cu perceptia sociala a propiei
persoane
- sa recunoasca
unele tipuri de relatii interpersonale a unor comportamente si atitudini
sociale in situatii date
|
recapitulare
motivatia
- varietatea motivelor
vointa
- dezvoltarea vointei
atentia
- calitatiile atentiei si diferentele individuale
temperamentul
- tipuri de temperament
caracterul
- atitudinile si rolul lor in formarea caracterului
imaginea
de sine si perceptia sa sociala
grupurile
sociale si relatiile interpersonale
comportamente
prosociale si antisociale
recapitulare
finala
|
|
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13-14
S15-16
S17
|
|
4.4. Proiectul unitatii de
invatare
Clasa : X
Disciplina : Psihologie
Numar de ore alocate
Data/date corespunzatoare numarului de
ore : Saptamaniile 1 - 10
|
Etapele lectiei
|
Continutul lectiei
|
Metode utilizate
|
Mijloace didactice
|
Observatii
|
1. moment organizatoric
2. captarea atentiei
3. anuntarea continutului
4. realizarea continutului
Fixarea
cunostintelor
Incheierea
lectiei
|
- voi asigura cadrul psihologic adecvat, necesar
desfasurarii lectiei
- voi crea o
atmosfera prin care sa se stimuleze cat mai multe simturi
- voi anunta
titlul lectiei. Senzatiile
- intre oameni
si mediu exista multiple legaturi de divers etipuri. Cea mai simpla legatura
informational ase realizeaza prin intermediul senzatiilor. Dar mai intai sa
vedem ce sunt senzatiile:
Definim
senzatiile:
Senzatiile sunt
procese psihice elementare prin car ese semnalizeaza, separat in form aimaginilor
simple si primare, insusirile concrete ale obiectelor si formelor in
conditiile actiuni directe a stimulilor asupra orgamelor de simt
(analizatori).
Va reamintiti ce
inseamna un proces psihic?
Subsistem de
activitate informationala, specializata si dotata cu autoreglaj.
Credeti ca
exista senzatii separate?
Rareori
senzatiile se realizeaza separat, ele fiind integrate in procesele psihice
mai complexe: perceptia, reprezentarea, etc.
O senzatie
reflecta doar o singura insusire a obiectivelor concrete cu care omul intra
in contact direct, nemijlocit.
Spunem ca
senzatia este o imagine simpla deoarece ste rezultatul inedit al actiunii
stimulului asupra analizatorilor.
La ce se refera
imaginea simpla si imaginea primara?
R: Imaginea
simpla = semnalizeaza insusiri separate
Imaginea primara
= se formeaza in condtiile actiunii directe a stimulului.
Voi enumera si
explica insusirile senzatilor:
1. intensitatea
senzatiilor este data de intensitatea stimulului si de starea generala a
subiectului. Asadar , cu cat un stimul este mai puternic cu atat senzatia
este mai puternica. Exemple: un sunet cu intensitate mare genereaza o
senzatie auditiva intensa.
2. calitatea
senzatiei este dat ade tipul semnalului si de felul analizatorului
caracteristic acelei categorii de stimuli. Dati exemple de tipuri d esenzatii
(olfactiv, auditiv, etc.)
3. durata
senzatiilor corespunde in general cu durata de actiune a stimulilor.
4. tonalitatea
afectiva generata de un stimul depinde de experienta anterioara cu stimulul
respectiv
Sunt intotdeauna
insotite de tonalitatea afectiva pozitiva sau negativa.
Dati exemple de
mirosuri care va determina o stare afectiva negativa (miros de gaz).
5. senzatiile
gustatine reflecta calitatile chimice ale substantelor solubile care patrund
in cavitatea bucala.
Cele 4 gusturi
de baza sunt: sarat, amar, dulce si acru.
Spuneti-mi ce
substante chimice sunt caracteristice fiecarui gust? (NaCl) - sarat, chimina
- amar; zahaina - dulce; acid acetic - acru.
6.senzatiile
proprioceptive semnalizeaza starea de postura a corpului, tensiunea musculara
reprezentand excitantul
7. senzatiile
chinestezice informeaza despre durata, directia si intensitatea efortului
desfasurat in cursul miscarii
8. senzatiile de
echilibru semnaleaza schimbarea pozitiei corpului fat ade trunchi si a
corpului in intrgime
9. senzatiile de
durere semnaleaza tulburariile functionale sau distrugeri de tesuturi
organice
10.senzatiile de
durere semnaleaza tulburarile functionale sau distrugeri de tesuturi
organice.
Voi prezenta
legile generale ale sensibilitatii.
1. Legea
intensitatii
Un excitant
produce o anumita intensitate si daca depaseste un anumit prag, denumit
pragul minimal absolut. Pragul minimal absolut se defineste ca: intensitatea
cea mai mica a unui stimul care poate determina o senzatie specifica. Exista
si un prag absolut maxim, definit ca cea mai mica a unui stimul care poate
determina o senzatie specifica. Intre marimea pragului minim si cea a
sensibilitatii exista un raport invers.
Voi intreba
elevii ce se intampla daca se modifica intensitatea stimulului initial.
Vom avea o noua
senzatie? Da. Daca la intensitatea stimulului initial se adauga o cantitate
minima , acest lucru va determina o noua senzatie. Aceasta cantitate minima
adaugata la stimularea initiala se defineste ca prag diferential.
2. Legea
contrastului senzorial
Ce va sugereaza
cuvantul contrast? (opus, diferit) Asadar, contrastul senzorial se refera la
scoaterea reciproca, in evidenta a doi stimuli cu caracteristici opuse.
Exista doua
tipuri de contrast: succesiv si simulta.
3. Legea
adptarii se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunea
repetata a stimulilor. Daca un stimul slab actioneaza mai multa vreme,
adaptarea se realizeaza in sensul cresterii sensibilitatii, iar la actiunea
unui stimul puternic, invers.
Exemplu: cea mai
puternica adaptare este cea vizuala.
Voi cere
elevilor sa exemplifice.
4. Legea
interactiunii analizatorilor exprima faptul ca o senzatie care se produce
intr-un analizator influenteaza producerea senzatiilor in altii analizatori. Ex.
: un sunet puternic duce la diminuarea sensibilitatii vizuale. Sinestezia se
refera la faptul ca stimularea unui analizator produce efecte senzoriale
caracteristice pentru un alt analizator, chiar daca acesta nu a fost special
stimulat.
5. Legea
semnificatiei. Semnificatia mare a unui stimul face sa creasca sensibilitatea
fata de el. Voi intreba elevii daca imi pot da un exemplu de situatie in care
semnificatia crescuta a unui stimul a facilitat discriminarea lui mai rapida.
(astept iubitul in gara) In realizarea oricarei senzatii toate legiile
actioneaza corelat.
Cu participarea
clasei se va completa un rebus pentru a se realiza feed-back-ul
Voi face
aprecieri generale si individuale.
Le voi da tema
pentru acasa.
|
- convorbirea
- invatare prin
descoperire
- convorbire
- expunere
-convorbire
-expunere
- convorbire
-convorbire
-expunere
- convorbire
-Expunere
-convorbirea
-invatarea prin
descoperire
- Exercitiul
- Convorbirea
|
- betisoare
parfumate, caseta audiu, casetofon, lumanari
- folie
retroproiector
Folie
retroproiector
|
|
4.5. Proiect de lectie
Clasa a X a B
Data
Titlul
lectiei: Vointa- proces de reglaj superior ; definitie
etapele actului voluntar, calitatile vointei
Competente
specifice
-. Identificarea procesului psihic si
caracterizarea rolului lui in evolutia personalitatii
- Identificarea legaturilor cu alte procese psihice
- Analizarea procesului psihic
pornind de la exemple concrete
- Evaluarea caracteristicilor unor procese
psihice, prin comparare si prin utilizarea unor instrumente adecvate de
masurare
- Relationarea eficienta/ cooperarea cu ceilalti in
colectarea, interpretarea si evaluarea informatiilor referitoare la
procesul si manifestarile psihice
- Utilizarea
cunostintelor de psihologie in scopul adaptarii conduitei
proprii la situatii concrete de viata
Obiective operationale
O1- Sa defineasca vointa;
O2 - Sa recunoasca calitatile vointei
O3 - Sa cunoasca etapele
actului voluntar;
O4 - Sa argumenteze defectele vointei
TIPUL LECTIEI:lectie de predare
invatare( transmitere si insusire de cunostinte noi)
Metode : conversatia
euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea
Resurse materiale: fise de lucru,
manual de psihologie, tabla, creta,
Bibliografie
Manual de Psihologie pentru clasa a X
a , Adrian Neculau (coord), Luminita Iacob, Stefan Boncu, Dorina Salavastru,
Ovidiu Lungu, Ed.Polirom, Iasi, 2004
Psihologie - sinteze, aplicatii si teste , Elena Lupsa, Daniela Voinea,
Victor Bratu, Alina Bratu, Ed. Corvin,
Deva, 2005
|
Momentul lectiei
|
Ob. operationale
|
Metode
|
Activitatea profesorului
|
Activitatea elevilor
|
Timp
|
Obs.
|
|
Moment organizatoric
|
|
|
Creaza conditiile necesare unei bune desfasurari a lectiei;
Se cere elevilor sa se aseze in banci si sa se pregateasca de inceperea
orei de cultura civica. Stabilesc regulile de disciplina
|
Se pregatesc pentru ora
|
1 min
|
|
|
Verificarea cunostintelor
anterioare
|
O1
O2
|
conversatia euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea
|
Adresez intrebari pentru a aprecia modul cum si-au insusit
cunostintele dobandite anterior, din lectia:
Imaginatia
Ce este imaginatia?
Care sunt formele imaginatia( prin ce se concretizeaza ea)?
Care sunt procedeele imaginative?
In functie de
prezenta intentionalitatii in imaginatie, imaginatia poate fi?
|
Elevii formuleaza raspunsurile;
Imagiantia este un proces psihic superior de combinare si recombinare
a experientei anterioare din care resulta idei, proiecte noi.f
Formele prin care se concretizeaza imaginatia sunt: visul,revería,
visul de perspectiva, imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare.
Procedeele imaginative sunt: aglutinarea, amplificarea, multiplicarea
sau omisiunea, adaptarea , analogía, tipizarea, empatía.
In functie de prezenta intentionalitatii in imaginatie, ea poate fi:
imaginatia voluntara, imaginatie involuntara.
|
5 min
|
|
|
Captarea atentiei
|
O3
|
conversatia euristica,
explicatia didactica, expunerea,
problematizarea
|
In viata de zi cu zi ne comportam diferit, de exemplu in curtea
scolii, la iesirea in pauzele dintre ore elevii se dezlantuie. Cata deosebire
poate fi intre ei in pauze si aceleasi persoane din timpul orelor. Exista o
mare diferenta intre elevii din timpul pauzelor si ceea ce se intampla cu el
in timpul unei teze la limba romana. Prin ce credeti ca se deosebesc elevii
din pauza de elevii din timpul tezei?..R. prin autocontrolul intentionat. In
timpul lectiilor, elevii desfasoara acte voluntare, pauze, acte involuntare.
|
Elevii isi dau cu parerea.
|
2 min
|
|
|
Anuntarea titlului noii
lectii si scrierea pe tabla
|
|
|
Scriu
titlul pe tabla
Activitatea voluntara; Vointa proces psihic reglator
|
Elevii noteaza in caiet titlul
|
1 min
|
|
|
Transmiterea
cunostintelor noi
|
O4
|
conversatia euristica,
explicatia didactica,
expunerea,
problematizarea
Conversatia euristica,
explicatia didactica,
expunerea,
problematizarea
Conversatia euristica,
explicatia didactica,
expunerea,
Problematizarea
conversatia euristica,
explicatia didactica,
expunerea,
problematizarea
|
In cazul animalului activitatea este reflexa
sau se vorbeste despre instinct sau tendinta. In cazul omului se poate vorbi
despre deprinderi si despre actiune voluntara.
Din punct de vedere psihologic in structura
activitatii intra: motivul, care raspunde la intrebarea : de ce?
Scopul, care raspunde la intrebarea: ce se
urmareste?
Mijlocul, care raspunde la intrebarea cum?
Dupa gradul de constientizare a
componentelor, exista activitate in totalitate constienta ( ia forma
vointei)si activitate cu componete automatízate ( ia forma deprinderii sau
automatismului.
Actul voluntar este comportamentul in care
exista o intentie constienta si un control constient.
In timp ce desfasurati o activitate la ora
de chimie, urmariti profesorul de chimie in timpul unui experiment, voi
desfasurati un act voluntar. Dar deodata se aude o bubuitura in spatele
laboratorului, toti veti intoarce privirile inspre acolo. Intreruperea
atentiei asupra experimentului si orientarea spre zgomot este un act
involuntar, care are ca mecanism interior reflexul de orientare.
Autocontrolul constient al omului asupra
propriilor sale acte presupune prezenta procesului psihic denumit vointa.
Stiti
voi ce este vointa?
In viata de zi cu zi folosim expresii de
genul "este lipsit de vointa si de aceea un va reusi in viata" sau "are o
vointa puternica si de aceea va invinge obstacolele"
Vointa
consta in alegerea intre doua sau mai multe
motive prezente la un moment dat la persoana respectiva. Prin vointa: - unul
din motívele constientizate devine intentie: "voi face aceasta"; - se renunta
la celelalte motiv, pentru un moment, (sunt amanate) sau se renunta
definitiv.
Vointa se defineste ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat
in mijloace verbale si constand in actiuni de mobilizare si
concentrare a energiei psihonervoase in vederea invingerii obstacolelor
si atingerii scopurilor constient stabilite.
Natura obstacolului poate fi diferita: externa
si interna. In evaluarea obstacolului
poate sa se produca: subaprecierea obstacolului
Ce se intampla daca subapreciem un obstacol? (
esec)
Sau supraaprecioerea obstacolului
Ce se intampla daca supraapreciem un obstacol?
(esec) Sau reflectarea adecvata a obstacolului. Oamenii pentru a trece de un
impediment isi mobilizeaza (fortele) efortul voluntar.
Confruntarea de mai lunga durata cu
obstacole de o anumita natura permite dezvoltarea
capacitatilor de efort voluntar de un fel sau altul. Se poate vorbi
de o specializare a efortului.
Efortul voluntar este innascut?
R . Nu este innascut el este dependent de modul
de apreciere a obstacolului si de nivelul de dezvoltare al limbajului.
Efortul voluntar consta in mobilizarea
resurselor fizice, intelectuale, emotionale, prin intermediul mecanismelor
verbale. Astfel , vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi
interne( comenzi) contituidu-se ca mecanism psihic de autoreglare,
autoguvernare si de dirijare a conduitei.
In structura actului voluntar intra scopul,
adica ceea ce iti propui in mod constient sa faci in viitor.
Etapele
actului voluntar
Cand ne propunem ceva, ce se intampla cum
procedam?
Prefigurarea intentiei sau impulsul.
Constientizarea impulsului si raportarea lui la un anumit obiect.alegerea
scopului presupune a se ajunge la coincidenta intentiei ca motiv cu scopul ca
tinta spre care ne indreptam prin actiunea respectiva.
Deliberarea - analiza si lupta motivelor, presune ca
motivele odata eleborate intra in raporturi de concordanta cau de opozitie,
ceea ce impune aprecierea avantajelor si dezavantajele alegerii unuia sau
altuia.
Luarea hotararii - decizia- inseamna a lua
prin vointa proprie o hotarare. Acum se fixeaza mijloacele prein care se va
realiza scopul.
Indeplinirea planului sau faza executiei -
care are ca finalitate scopul. Aceasta
faza este formata din operatii concrete si uneori operatii automatizate(
deprnderi). Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole si actiunea poate
sa esueze, scopul nefiind realizat. Numai cand scopul a fost indeplinit se
poate spune ca vointa a mers pana la capat.
Faza de evaluare si verificarea rezultatelor partiale si transformarea lor in informatie
inversa pentru comanda si executarea operatiilor viitoare. Daca
rezultatele nu sunt cele scontate atunci sunt sanse ca actiunea sa fie
repetata.
Se da elevilor un text pentru a lucra pe grupe (ANEXA
I): Intr-un abator
se constata un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar
zadarnic. Nimeni nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lipsa.
Un politist a gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara
carne, delegatul, in individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa
sofer la cantarirea tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai
era in cabina langa sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu.
Indicati scopul hotilor si scopul politistului;
Indicati mijloacele folosite de fiecare.
Calitatile
vointei. Vointa se formeaza prin executarea,
in cursul vietii, a nenumaratelor actiuni voluntare, cerute de
imprejurari dar si prin exercitii speciale.
Este vointa ceva cu care ne nastem?
R. Vointa se dezvolta in procesul activitatii, sub influenta educatiei pe
masura acumularii experientei personale.Treptat, se dobandesc anumite
calitati de vointa care caracterizeaza capacitatea
de efort voluntar a unei persoane. Cele mai importante sunt: puterea de vointa,
independenta, perseverenta, promptitudinea luarii
hotararii.
1. Perseverenta
consta in mentinerea timp indelungat a efortului.
Opusul ei este incapatanarea care presupune urmarirea unui scop chiar si
atunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nicio sansa de reusita.
Exemplu:
Un
licean hotaraste ca este bine sa nu se mai lase sustras de la treburile sale;
si-a dat seama ca pierde mult in discutiile cu prietenii. In timp ce invata
ii suna telefonul. Un coleg il invita in oras. "Invat , nu pot sa vin!". Suna
din nou, alt prieten din grup. "Invat , nu pot sa vin!". Daca nu va intrerupe
invatatura in ciuda oricaror insistente, spunem ca a depasit obstacolul si ca
este perseverent.
2. Fermitatea sau
taria vointei este capacitatea de a suporta dificultatile, opiniile contrare,
severitatea criticii , pentru a-ti mentine hotararea luata. Opusul ei este
slabiciunea vointei care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul cerut.
Independenta si initiativa exprima gradul de
autodeterminare si originalitatea liniei proprii de conduita. Opusul ei este sugestibilitatea-
adoptarea necritica a influentelor exterioare.
4. Autocontrolul
presupune constientizarea , aprecierea si adecvarea permanenta a
tendintelor, motivelor proceselor intelectuale, precum si a actiunilor
concrete anumitor exigente, principii, idealuri morale, politice.
5. Promtitudinea
deciziei consta in rapiditatea cu care omul delibereaza. Opusul ei este
nehotararea sau tergiversarea - oscilatie indelungata si nejustificata intre
motive , scopuri, mijloace.
Calitatile
vointei integrate in structuri complexe, devin trasaturi de caracter. Dezvoltarea
vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Dupa tipul de activitate si
de efort exersate, vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un
domeniu decat in altul.
|
Elevii sunt atenti.
Elevii formuleaza raspunsuri.
Elevii raspund
Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.
Elevii primesc fisele de lucru.
|
20 min
5 min
4 min
8 min
|
|
|
Fixarea noilor cunostinte
|
|
|
Despre ce am
discutat astazi?
R. Despre vointa
I: cand vorbim
despre un act voluntar?
R: cand suntem
constienti, ex. Cand suntem atenti la ceva anume.
Care sunt
etapele actului voluntar?
R . Stabilirea
scopului, deliberarea , decizia, executia actiunii, evaluarea actiunii.
Care sunt
calitatile vointei?
R .
perseverenta, fermitatea, promtitudinea, independenta sau initiativa,
autocontrolul.
Calitatile de
vointa a uni om pot deveni trasaturi de carácter?
R. DA, dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii,
pe parcursul vietii vointa se specializeaza intr.-un domeniul sau altul.
Se distribiue elevilor fisele de evaluare Anexa 2.
|
Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.
Elevii primesc fisele de evaluare
|
5 min
|
|
Anexa I.
Lucrati
pe grupe:
Intr-un abator se constata
un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar zadarnic. Nimeni
nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lipsa. Un politist a
gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara carne, delegatul, in
individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa sofer la cantarirea
tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai era in cabina langa
sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu.
Indicati scopul hotilor si scopul politistului;
Indicati mijloacele folosite de fiecare.
Anexa
2
Fisa
de lucru Vointa
Raspundeti la urmatoarea
intrebare:
Este suficient ca un om sa fie in stare de
constienta pentru ca un act al sau sa fie considerat voluntar? 2 puncte
Evaluati corectitudinea
urmatoarelor enunturi utilizand distinctia adevarat(A) sau fals( F). 1,5 puncte
In structura activitatii, din punct de vedere
psihologic, intra motivul, scopul si mijlocul. □
0,5 puncte
Perseverenta este cea mai cu seama o calitate a
gandirii decat a vointei. □ 0.5
puncte
Perseverenta este sinonima cu incapatanarea.
□ 0.5 puncte
Incercuiti raspunsul corect
I.
Nu reprezinta calitate a
vointe:
a)
Independenta
b)
Autocontrolul
c)
Mobilitate
1 punct
d)
Promptitudinea deciziei.
II.
Nu reprezinta o etapa a actului voluntar
a)
Analiza si lupta motivelor
b)
Interesul pentru
activitate 1
punct
c)
Luarea hotararii
d)
Faza executiei.
Comentati urmatoarea
afirmatie potrivit careia " Vointa nu este un agent
obscur, care comanda numai miscarile. El este latura activa a ratiunii si a
simtului moral" 2 puncte
Completati spatiile libere.
Etapele actului voluntar sunt urmatoarele .,
.,..,
..
si
. . 1,5 punct
1
punct din oficiu
Clasa X
C
Data: 14 Decembrie 2007
Tema : Procese psihice cognitive superioare
Subiectul lectiei: (Memoria si Gandirea)
Tipul lectiei: consolidare
cunostinte
Scopul lectiei: consolidarea cunostintelor referitoare la
Memorie si Gandire.
Competente specifice:
1.1. Identificarea
proceselor psihice si caracterizarea rolului lor in evolutia personalitatii
1.2 Identificarea legaturilor intre
procesele psihice
2.1. Analizarea
unor procese psihice pornind de la exemple concrete
2.2. Evaluarea
caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare si prin utilizarea
unor instrumente adecvate de masurare
3.1. Relationarea eficienta/ cooperarea cu ceilalti in
colectarea, interpretarea si evaluarea informatiilor referitoare la
procese si manifestari psihice
Obiective informative:
1. Sa cunoasca si sa inteleaga modul in
care functioneaza si interrelationeaza procesele psihice in definirea omului ca
personalitate.
2. Sa surprinda importanta si necesitatea dezvoltarii tuturor
proceselor psihice.
Obiective formative:
Sa
dezvolte capactitatea de a opera cu informatia (analiza, comparatie, sinteza,
abstractizare)
Sa
dezvolte abilitati sociale (lucru in echipa, toleranta, respect
reciproc).
Sa
dezvolte capacitatea de a evalua problemele cu care se confrunta si a
genera solutii.
Sa
utilizeze conceptele specifice stiintelor sociale pentru organizarea
demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente,
procese din viata reala.
Sa
aplice cunostintele in rezolvarea unor situatii -
problema, precum si in
analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare.
Rezultate ale invatarii:
cunoastere, analiza, intelegere, interpretare.
Metode: conversatia, metoda "Floare de lotus",
Analiza comparativa.
|
Secventele
lectiei
|
Scopul predarii
|
Activitatea
profesorului
|
Activitatea
elevului
|
Stiluri de
invatare
|
Resurse si
metode
|
EVALUARE
|
Organizarea
clasei de elevi
|
Dezvoltarea
lucrului in echipa
|
Distribuirea de
FISE de lucru cu obiective de urmarit pentru fiecare grup
|
Isi organizeaza
materialul primit in vederea studierii lui
|
V
X
|
P
X
|
A
X
|
Fise
de lucru
|
|
Reactualizarea
cunostintelor
Dirijarea
invatarii
Feed-back
Dirijarea
invatarii
Feed- back
|
Legarea teoriei
de practica
Analiza
invatarii si evaluarea invatarii
|
Elevii vor
anuntati ca in aceasta lectie vor
consolida cunoastintele referitoare la procesele psihice superioare (Memorie
si Gandire) si vor realiza aplicatii care sa le formeze deprinderi de
analiza si rezolvare de probleme.
Prin intrebari
frontale se realizeaza se realizeaza reactualizarea cunostintelor privind
memoria, notiuni precum: definitia, caracteristici ale memoriei, formele
memoriei, dar si cunostinte privind gandirea: caracteristici (mijlocit,
abstract), operatiile gandirii,
Distribuie fisa de lucru (tabel comparativ) si da indicatii privind rezolvarea acesteia
Prin conversatie
se vor puncta concluziile acestui capitol:
Elevii vor fi
indrumati sa rezolve Fisa de lucru.
SE vor da
indicatii care sa puna in evidenta faptul ca sunt aplicate cunostintele
despre memorie si gandire, respectiv, operatii ale gandirii (analiza,
comparatie, analogie, sinteza) si stucturile operatorii ale memoriei
(organizare, stucturare, etc)
Punctarea
legaturii cunostintelor de psihologie cu celelalte discipline (logica -
definirea, principii logice; Economia - principiile eficientei, stabilirea
regulilor)
|
Elevii isi vor
nota in caiete planul lectiei de recapitulare
Metoda "Floare
de lotus" (anexa 1):
Elevii definesc
notiunile si realizeaza o harta mentala (tabla) privind tematica abordata:
Definitie
Caracteristici
Functii
Tipuri
Rol
Elevii, prin
cooperare, sesizeaza aspectele ce trebuie completate in fisa de lucru si o
completeaza.Lucrand in acest fel ei vor constientiza eventualele lipsuri sau
confuzii pe care le au referitor la subiectul discutat, si le vor completa
sau corecta.
Elevii realizeaza sinteza cunostintelor
asimilate si ofera in sinteza o serie de concluzii ce se desprind pana
acum:
Memoria
si Gandirea sunt doua procese in permanent schimb de informatie si energie.
Sunt
de asemenea interrelationate cu celelalte procese psihice
Participa
integral la realizarea personalitatii individului uman
Sufera
influente din partea mediului (fizic si social), dar este si determinat
biologic.
(vezi anexa 2)
Un elev din
randul celor cu dominanta practica, va distribui colegilor
Fisa - rezolvare de probleme
Activitatea 1: aranjarea unui text in ordinea fireasca
a alcatuirii lui;
Activitatea 2: rezolvarea problemei identificate in
text)
Completarea
fisei de autoevaluare (anexa 3)
|
X
X
X
X
X
X
|
X
X
X
X
X
X
X
|
X
X
X
X
X
X
|
Manual
Caiete de lucru
Dialog frontal
conversatia
dezbatere
Tabla
Creta
colorata
Fisa
de lucru
Conversatie
Tabla
Conversatie
dialog
frontal
manual
tabla
Lucru in echipa
Dialog
Tabla si creta
Mindmap
|
Orala
Orala
Observarea
sistematica a comportamentului elevilor
Autoevaluare
Orala
Autoevaluare
Orala
Orala
Observare
sistematica
Observarea
sistematica
Autoevaluare
|
Tema pentru
acasa
|
|
Realizarea unei investigatii privind modalitatile de
optimizare a memoriei, pornind de la un studiu de caz (anexa 3), cazul genialei sahiste Susan Polgar - rezultatul unui
experiment si al unei credinte - a tatalui ei (psihologul Lazlo Polgar), care
a dorit sa demonstreze ca orice copil obisnuit, poate sa devina prin
antrenament si daruire, un geniu. Si el a reusit asta nu numai cu Suzan dar
si cu celelalte doua fiice ale lui.
Se vor da
elevilor indicatii de realizare (obiective, etape, feedback) a investigatiei si va oferi posibile
resurse de studiu:
|
Elevii vor
stabili pasii de urmat in realizarea investigatiei (documentare, evaluarea si
selectarea informatiilor relevante pentru subiectul nostru, concluzii)
In urma
documentarii sistematice vor stabili anumite concluzii ce vor sta la baza
incercarilor de descoperire a unor noi metode de optimizare a memorarii si
gandirii.
|
X
X
|
X
X
|
X
X
|
problematizare
markere
coli
de hartie
conversatie
fisa
de resurse
|
Orala
Orala
|
Evaluarea
activitatii:
Ce a decurs
bine:
Ce trebuie
modificat:
Elevii cu
dominanta vizuala:
Elevii cu
dominanta auditiva:
Elevii cu
dominanta practica:
|
Anexa 3 Fisa de
autoevaluare
contine raspunsuri la urmatoarele intrebari:
Sunt multumit de ceea ce am realizat?
Am rezolvat sarcinile destul de bine?
Ce anume m-a impiedicat sa obtin rezultate mai
bune?
Exista si alte moduri/strategii de a rezolva
sarcinile?
Prin ce anume se deosebesc rezultatele mele de
cele obtinute de colegii mei?
Ar fi bine sa-mi fixez un termen pana la care sa
reusesc sa obtin rezultate mai bune? De ce?
Ce anume ma nemultumeste cel mai mult in
activitatea mea?
Fisa - resurse
Investigatie
https://en.wikipedia.org/wiki/Susan_Polgar
https://susanpolgar.blogspot.com/
https://www.susanpolgar.com/indexone.html
Fisa de lucru : Tabel comparativ
|
|
MEMORIA
|
GANDIREA
|
|
DEOSEBIRI
|
Ce este?
Cum este?
(caracteristici)
Cum functioneaza?
|
Ce este?
Cum este?
(caracteristici) Cum functioneaza?
|
|
ASEMANARI
|
CE relatie exista intre?
|
Fisa - Rezolvare de probleme ( optional - pentru cei care doresc un
antrenament suplimentar)
- Andrei are de doua ori varsta lui Ion. Impreuna, cei doi au 84
de ani. Cati ani are fiecare ?
- Daca patru persoane isi spun « salut » cate o data fiecare
celeilalte, de cate ori va fi rostit cuvantul « salut » ?
- Numarati de cate ori apare litera "e" in aceasta propozitie. Care este
totalul?
- Daca cuvantul SPIN este scris sub cuvantul OLAN, cuvantul TRON este
scris sub cuvantul SPIN si cuvantul
PONT este scris deasupra cuvantului OLAN, ce cuvant poate fi citit pe
diagonala?
- OBOSIT este pentru MUNCA la fel cum este FERICIT pentru .(somn, ,
odihna, succes, odihna, exercitiu, mancat).
- Ce numar ar trebui sa inlocuiasca semnul de
intrebare?

- In cate moduri puteti imparti un patrat in patru parti egale?
Fisa - Rezolvare de probleme:
Activitatea 1: aranjati cuvintele din lista de mai jos astfel incat sa
obtineti un text cu sens.
l Miliardarul american,
co-fondatorul companiei Bill Gates Microsoft, a inaugurat 1 februarie, la Bucuresti, Microsoft joi, Suport Center.
Centrul servicii si suport tehnic va oferi clientilor Orientul
Mijlociu si Africa. Microsoft din Europa,
l Compania in primul an
de activitate estimeaza ca vor fi 100 de profesionisti angajati IT,
care va creste numar in anii urmatori,
l In acest sens, Bill
Gates de recrutare personal calificat, a participat chiar la o sesiune
interviul unei singure intrebari: fiind centrat in jurul Ce la Casa Alba ai
face ai locui daca?
(rezolvare)
l Miliardarul american
Bill Gates, co-fondatorul companiei Microsoft, a inaugurat joi, 1
februarie, la Bucuresti, Microsoft
Suport Center. Centrul va oferi servicii si suport tehnic clientilor
Microsoft din Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
l Compania
estimeaza ca in primul an de activitate vor fi angajati 100 de
profesionisti IT, numar care va creste in anii urmatori,
l In acest sens, Bill
Gates a participat chiar la o sesiune de recrutare personal calificat,
interviul fiind centrat in jurul unei singure intrebari: Ce ai face daca ai
locui la Casa Alba?
Activitatea 2: Rezolvati problema identificata in activitatea anterioara.
Anexa 1: Floarea de lotus
Obiectiv:
stabilirea de relatii intre notiuni pe baza temei generale din care se deriva
alte 5 teme si abordarea acestora.
Anexa
2 - Mindmap - Inter-relationarea proceselor psihice si determinatiile acestora
MEDIU


4.6. Proiect didactic pentru
activitati educative
4.6.1. Proiect didactic pentru activitate
extrascolara
Data : 22.02.2007
Clasa : X B
Nr. de elevi
(prezenti/inscrisi) :30/32
Disciplina : Consiliere si orientare scolara
Subiectul lectiei :
SPRING DAY
Tipul lectiei :
MIXTA
Obiectivele
activitatii:
La sfarsitul acestei
lectii elevii vor fi capabili sa :
explice semnificatia zilei
SPRIND DAY
cunoasca tarile
Uniunii Europene
cunoasca numeroase date
despre tara pe care si-au ales sa o reprezinte in concurs
dezvolte abilitati de
comunicare atat in clasa cat si in cadrul unei competitii
Strategia
didactica :
Resurse procedurale (metode, procedee,
interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor) :
Metode si procedee :
conversatia:
frontala, individuala, recapitulativa dezvoltata si
expozitiva, explicatia, descoperirea
competitia
atat la nivelul clasei cat si al scolii
Resurse materiale (mijloace de
invatamant):
material didactic
CD-uri cu informatii despre U.E. si
tarile din componenta ei
Internetul
Scenariul propriu-zis (organizarea clasei,
motivarea elevilor, conduita didactica, oportunitatea alegerii temei,
activitatea didactica, gradul de implicare si participare a elevului,
asigurarea feed-backului - aprecieri, evidentieri, situatii conflictuale,
elevi problema, impasuri, observatii):
In cadrul acestei
lectii, care se va desfasura pe parcursul a mai multor
saptamani, se vor culege
informatii referitoare la tara ce i-a fost repartizata clasei a
X-a B , se vor cauta elemente de traditie specifice tarii
ce vor putea fi folosite la impodobirea salii de clasa in vederea
desfasurarii unui concurs final la nivelul intregii scoli.
Elevii sunt motivati sa participe la acest gen de activitate deoarece in
acest fel pot invata multe lucruri despre tarile vecine,
tari ce fac parte din U.E., de asemenea invata despre U.E.
si normele ei, si, nu in ultimul rand, pot primi un premiu prin participarea
si castigarea concursului cu care se finalizeaza aceasta
activitate.
Dirigintele, impreuna cu elevii, stabileste sarcini pentru
fiecare elev ce participa la competitie. Desi conflictele sunt
inerente, se urmareste o rezolvare a acestora, pe cale amiabila,
prin redistribuirea sarcinilor celor nemultumiti. Unii elevi se
ocupa de culegerea si sortarea datelor de pe Internet sau din alte
surse, referitoare la tara respectiva, in timp ce altii sunt
preocupati cu procurarea hainelor specifice tarii respective,
precum si cu prepararea bucatelor reprezentative. Daca apar elevi
recalcitranti, acestia vor fi redistribuiti, oferindu-li-se
posibilitatea de a face ceva util si care sa le si placa.
Acestora li se explica, totodata, ca lucrul in echipa
presupune indeplinirea sarcinilor ce le revin, chiar daca, uneori, aceste sarcini
nu sunt tocmai ceea ce si-au dorit. Pentru a fi stimulati, elevilor
li se propune un premiu de "buna purtare" , precum si unul de " cel
mai bun documentarist".
Dupa culegerea datelor referitoare la tara respectiva,
un elev cu inclinatii artistice va realiza un eseu referitor la tema
primita. In final are loc concursul la nivelul scolii, concurs
finalizat cu premii si surprize.
Desi pare o activitate usoara si la indemana
oricui, organizarea unei activitati care sa-i implice pe
toti elevii clasei, este uneori dificila, deoarece fiecare elev are propria
personalitate, si , aproape fiecare, vrea sa fie lider, desi
acest lucru nu se poate. Dirigintele trebuie sa dea dovada de o
buna cunoastere a Managementului conflictelor, si mai ales a
Managementulu clasei de elevi, pentru a rezolva toate, sau aproape toate
divergentele ce apar intre elevi.
4.6.2.Proiect didactic pentru dirigentie
Data: 25.04.2007
Subiectul activitatii:HEXAGONUL
INTERESELOR
Strategii de realizare (metode, procedee,
mijloace, forme de organizare):
-
metode si procedee: conversatia, aprobarea,
problematizarea, exemplul;
-
forme de organizare: frontal, individual.
- resurse
materiale: fisa
de lucru, carti, reviste, internet.
Scenariul desfasurarii
activitatii:
Organizarea
clasei in vederea desfasurarii activitatii