Compozitia chimica a biomasei

S-au acumulat, in decursul timpului, extrem de multe date referitoare la compozitia chimica a biomasei diferitelor feluri de alge. Aceste informatii au prezentat atat o insemnatate pur stiintifica, teoretica, cat si o valoare aplicativa certa.

Pe baza datelor obtinute s-au putut evalua pe de o parte directiile de utilizare practica a biomasei, iar pe de alta parte s-au determinat efectele diferitelor tehnologii de crestere, a variatelor procedee de uscare si prelucrare a biomasei obtinute prin culturi.

Dintre numeroasele date referitoare la compozitia chimica a biomasei, vom prezenta cateva, pentru a ilustra valoarea nutritiva majora a algelor.

Soeder (1976) publica un tabel in care compara datele generale ale compozitiei chimice a biomasei algale (Scenedesmus  si Spirulina) si ale semintelor de soia (valorile reprezinta procente din biomasa uscata).

Chiar din datele, oarecum sumare, cuprinse in tabelul de mai sus se poate observa compozitia chimica extrem de favorabila, care asigura o valoare nutritiva ridicata a biomasei algale, raportata la compozitia boabelor de soia; remarcam, atat la Scenedesmus, cat si la Spirulina cantitati foarte ridicate de proteine.

In cadul unor cercetari preliminare efectuate la Statiunea "Stejarul" privind cresterea in masa, in bazine sub cerul liber, a algei Scenedesmus quadricauda, folosind diferite medii nutritive (varianta 1, de pilda, continand si o anumita cantitate de ape uzate de la o fabrica de hartie si celuloza), analiza biomasei obtinute a aratat urmatoarea compozitie chimica globala (valorile reprezinta grame/100 g masa algala uscata, aceasta incluzand si partea minerala).

Constituent Proiect: Maduva spinarii - sectiune transversala prin maduva spinarii Eseu: Influenta mediului asupra ereditatii	Varianta 1	Varianta 2	Varianta 3
Substanta organica
Proteina bruta
Lipide
Glucide

Interesante sunt si datele obtinute de cercetatori privitoare la cantitatile de aminoacizi din biomasa algala.

Iata, de exemplu, rezultatele analizelor efectuate de Kosaric et al. (1974) la biomasa de Spirulina maxima obtinuta din culturi pe ape uzate; valorile reprezinta grame/100 grame de proteina.

Analiza biomasei obtinute prin cultivarea algei Spirulina fusiformis in instalatii de tip industrial, in India, a indicat urmatoarele valori (grame aminoacid/100 g proteina, cf. Seshadri et al., 1980)

Studierea compozitiei chimice a biomasei algale a permis, printre altele, si constatarea unui fenomen rar in lumea vegetala. Concret, a fost descoperita proprietatea unei specii de alge, din grupa algelor verzi (Chlorophyceae), respectiv Botryococcus braunii de a produce si de a acumula in biomasa cantitati importante de hidrocarburi.

Analizele au aratat ca la aceasta alga, hidrocarburile constituie 15 - 75 % din greutatea masei uscate, ceea ce reprezinta un record in regnul vegetal. Traind in mod natural in ape dulci sau salmastre din regiuni cu clima temperata sau tropicala, alga se prezinta sub doua forme ce se deosebesc prin pigmentatia caracteristica, care corespunde si unor deosebiri intre hidrocarburile produse.

Forma verde contine hidrocarburi liniare cu numar impar de atomi de carbon (25 - 31) si sarace in duble legaturi; forma rosie contine hidrocarburi cu 31 - 38 atomi de carbon, si bogate in legaturi duble.

Cercetatorii de la Laboratorul de Chimie bioorganica al Scolii Nationale Superioare de Chimie din Paris, care studiaza aceasta alga din 1976, au reusit ca, prin modificarea conditiilor de cultivare, sa obtina o dublare a biomasei intr-un intreval de doua zile in loc de 7, substanta uscata a celulelor rezultate continand 35 % hidrocarburi.  Rezultatul obtinut corespundea unei productii de 0,09 grame hidrocarburi/litru mediu nutritiv, respectiv 60 tone/ha/an.

Mai raman, desigur, multe probleme de rezolvat pentru a se asigura succesul si economicitatea cresterii dirijate a acestei alge, dintre care amintim:

Eliminarea speciilor de alge concurente si a altor oaspeti nedoriti in culturile la scara mare;

Clarificarea rolului bacteriilor ce traiesc asociate cu alga, dintre care unele favorizeaza producerea hidrocarburilor;

Controlul factorilor de crestere pentru obtinerea unei productii optime;

Identificarea punctuala a factorilor de reducere a pretului de cost al biomasei si al produsului finit.

Din cercetarile - foarte aprofundate - efectuate la Institutul de Biologie din Cluj - Napoca asupra biologiei si biochimiei acestei specii (pe un numar mare de linii genetice, izolate din diferite ecosisteme naturale, prioritar din Muntii Apuseni) a rezultat, printre altele, si faptul ca unele linii genetice, selectate din natura, prezinta, de la bun inceput, capacitatea de a produce cantitati mult mai mari, (chiar duble !) fata de alte linii.