 |
|
 |  |
| Biologie | Botanica | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie |
| Gradinita | Literatura | Matematica |
Botanica
|
Qdidactic » didactica & scoala » botanica Stejarul, tufanul - stejarul pendunculat (Quercus robur = Q. pedunculata) |
Stejarul, tufanul - stejarul pendunculat (Quercus robur = Q. pedunculata)
Stejarul, tufanul - stejarul pendunculat (Quercus robur = Q. pedunculata)
- arbore indigen - 40-50 m inaltime; grosime = 2-2,5 m; dupa 15-25 de ani scoarta devine mai putin neteda, mult ingrosata, adinc brazdata cu crapaturi putin transversale si de culoare bruna-negricioasa; bogata in tanin;
- coroana = exemplarele izolate au coroana larga, pornind de la mica inaltime de la sol; la cele care cresc in masiv, aceasta incepe cam de la 20 m, redusa la un numar mic de ramuri puternice;
- frunzele = 20 cm lungime si 10 cm latime, de forma obovata, marginile au lobi rotunjiti, pieloase la pipait; petiolul foarte scurt;
- florile = unisexuat-monoice; florile barbatesti formeaza amenti, iar cele femeiesti sint prinse cite 2-6 pe un penduncul comun; infloreste in aprilie-mai, odata cu in-frunzirea;
- fructele (ghinde) = achene, prinse cite 2-5 pe acelasi penduncul, cu dungi fine in lungul lor; sint de forma alungita (2-4 cm); ajung la maturitate in septembrie. Cind creste izolat, fructifica la 20-30 de ani iar in masiv la 50-60 de ani. Fiind pretentios fata de clima (ii place clima mai calda) creste la cimpie, rar urca spre regiunea montana fara sa depaseasca 700 de m.
|
polidrupe sferice
arbore ornamental, cultivat prin parcuri
6.5
Paulovnia (Paulownia tomentcsa )
da
15 m
cordat-ovate (foarte mari, 15-25 cm)
hermafrodite; violacee-albastre; panicule mari
capsule ovoide
arbore orbnamental cultivat prin parcuri
6.6
Platanul-oriental (Platanus orientalis )
da
25-20 m
palmate, trilobate
uni- sau bisexuate: verzi-galbui
poliachene sferice
arbore ornamental, cultivat prin parcuri
6.7
Salcimul-japonez (Sophora japonica )
da
20 - 25 m
compuse, 17 foliole
hermafrodite: verzui-galbene
pastai carnoase
arbore ornamental cultivat prin gradini si parcuri
6.8
Stejarul rosu (Quercus borealis)
da
30 m
eliptice lobate
unisexuat-dioice: ♂amenti; ♀ grupate cite 2 - 8
achene (ghinde)
arbore ornamental cultivat prin parcuri, bulevarde etc.
6.9
Tuia (Thuja occidentalis )
da
19 m
forma de solzi
unisexuat-monoice: ♂mici; ♀ conuri
seminte aripate
arbore ornamental, cultivat prin parcuri, gradini, cimitire etc.
6.10
Tuia = Biota (Thuja orientalis)
da
Longevitate, 600-2 000 de ani.
Lemnul de stejar este foarte pretuit in constructii, ca stilpi, piloti, grinzi etc; se foloseste chiar si sub apa, unde rezista foarte bine (sute de ani); ocupa un loc principal printre speciile de foioase din tara noastra.
Scoarta (coaja) sa este folosita in tabacarie, iar ghindele ca hrana pentru porci si la extragerea alcoolului.
Ca planta medicinala, de la acest arbore se folosesc coaja si ghindele. Coaja intra in formula ceaiurilor anti-diareice. Sub forma de bai este intrebuintata in tratamentul plagilor, al hemoroizilor, afectiunilor gurii etc. Ghindele, sub forma de "cafea de ghinda', sint folosite impotriva diareei.
In perimetrul orasului Bucuresti, datorita raritatii lor, au fost declarati arbori ocrotiti doi stejari (Quercus robur) aflati in incinta Minastirii Cernica si un altul, din aceeasi specie, pe strada Dreapta nr. 12, arbori care au supravietuit din vechile paduri ale Codrului Vlasiei, ce se intindea cindva pe aici.
Se recomanda ca cel putin bucurestenii sa-i vada.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
Esee pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||