Rapita
pentru ulei Brassica napus oleifera L
1.Importanta economica - Utilizari
in: alimentatie sub forma de ulei. Uleiul se foloseste ca
materie prima pentru: fabricarea margarinei, fabricarea vopselelor si a
lacurilor, fabricarea sapunului. In industria textila in
combinatie cu sulful da un material elastic care poate inlocui
cauciucul. Este o excelenta planta de asolament. Are o valoare comerciala
mare putand furniza venituri importante pentru producatorii agricoli.
-raspandire - Pe glob se cultiva cca. 30 mil. ha fiind una din
culturile agricole la care se inregistreaza cresteri de
suprafete in ultimii ani.
2. suprafata cultivata si productii obtinute Tari mari
cultivatoare de rapita sunt: China cca. 8 mil. ha; India - 4 mil ha; Canada - 3,8 mil ha; Australia -
1,5 mil ha, Germania, Franta, Polonia cu suprafete semnificative . In prezent, in Romania, se
cultiva cca. 120.000 ha care ajung rar sa fie recoltate in
totalitate, datorita inghetului din timpul iernii, cand rapita
de pe suprafete este compromisa.
-compozitia chimica: Rapita intra in categoria
plantelor oleaginoase a carui ulei acumulat in seminte in proportie de 39-48 % are domenii largi
de utilizare: de la alimentatia umana la industria chimica.
Uleiul de rapita contine acizi grasi: ac. linoleic - 15 %,
ac. palmitic - 4 %, ac.linolenic - 9 %,
ac. stearic - 1 %, ac. erucic - 15 %. Proteinele 19-23%. Compozitia chimica influenteaza factorii genetici, de
conditii de mediu si de tehnologie aplicata.
3. cerinte fata de clima si sol si
zone de cultura - Rapita are cerinte ridicate fata
de factorii pedoclimatici. Germineaza la minim 1-3°C. Vegeteaza bine
in toamna la temperatura de 8-15sC. Stratul gros de zapada
pe sol neinghetat determina sufocarea si putrezirea
rapitei. In primavara creste si se dezvolta bine la
temperaturi de 15-20sC. Constanta
termica la rapita este de: 2100 - 2500°C la formele de
toamna si 1500 - 1800°C la rapita de primavara. Este
pretentioasa fata de umiditate, avand un coeficient de
transpiratie de 740. Are o
rezistenta slaba la seceta de la rasarire. Perioada critica
fata de apa a plantelor este la semanat -
rasarire - formare a rozetei de frunze. Dupa inflorire
cerintele fata de apa ale rapitei se reduc, iar
umiditatea in exces dupa aceasta faza provoaca degradarea
productiei. Este pretentioasa. Se cultiva cu rezultate bune pe soluri
luto-nisipoase, permeabile, profunde,
fertile cu capacitate mare de retinere a apei. Cele mai bune soluri pentru
cultivarea rapitei sunt: cernoziomurile, brun roscat de padure si
aluviunile.
- Zonele de
cultura Rapita se cultiva cu rezultate foarte bune in
zona de cultura a orzului de toamna. Zona I. Foarte favorabila
cuprinde:
partea de
vest si est a tarii, podisul Transilvaniei in zone
adapostite, suprafetele adapostite din zonele colinare. Zona II-a cuprinde: Dobrogea si Campia de sud a
tarii in conditii de irigare.
