Tipuri de androceu la flori - formule si reprezentarea grafica a florii

6. Pistilul (gineceul), partea femeiasca a florii

n      alcatuit din 3 parti: ovar, stil si stigmat

n      isi are originea in frunze metamorfozate

Ovarul partea bazala a pistilului

n      provine din metamorfoza limbului foliar prin indoirea pe fata superioara a acestuia

n      forma de butelie - inchide un spatiu intern (camera ovariana) in care sunt adapostite ovulele

n      marginile carpelei formeaza placenta, zona de insertie a ovulelor

n      poate fi unilocular (1 loja) sau plurilocular (mai multe loje) - Solanaceae, Liliaceae, Linaceae

Stilul = prelungirea nervurii mediane a limbului carpelar

n      variaza ca lungime T flori longistile sau brevistile (chiar pe aceeasi planta - Primula officinalis)

n      nr. stilelor variaza:

- unul (gineceu monocarpelar)

- mai multe (gineceu pluricarpelar)

n      Insertia stilului pe ovar:

- in prelungirea ovarului

- lateral (Potentilla)

- pe el sau chiar la baza (Lamium)

Exemplu de placentatie axilara la Capsicum sp.

Stigmatul = partea terminala a stilului

n      poate avea forma globoida (Solanaceae), foliacee (Iris), stelata (Papaver)

n      are suprafata papiloasa si lipicioasa, care favorizeaza aderarea si germinarea polenului

n      Gineceul poate avea carpelele libere intre ele (apocarp), sau concrescute (sincarp sau cenocarp):

cu o singura loja ovariana (unilocular)

cu 2, 3 sau mai multe loje (di-, tri- sau plurilocular)

n      Ca pozitie, ovarul ocupa extremitatea terminala a receptaculului, ce e in general convexa si nu concreste cu acesta

Ovar superior, situat in varful receptaculului => floare hipogina

Ovar inferior, afundat complet in receptacul => floare epigina

Ovar semiinferior, afundat pe jumatate in receptacul cu care concreste => floare perigina

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Referat: Inima - structura inimii si aorta

n      Si la gineceu, ca si la androceu, pot fi situatii de carpele sterile

Tipuri sexuale de flori si plante

n      Tinand seama de faptul ca staminele si carpelele sunt elementele esentiale ale florii, iar sepalele si petalele elemente accesorii:

- floarea care are stamine si carpele e o floare completa (perfecta)

- floarea care nu are unul din aceste elemente e o floare incompleta (imperfecta)

n      Cel mai adesea, florile sunt perfercte - contin stamine si carpele in stare de functionare => hermafrodite (bisexuate)

n      Florile ce contin numai stamine sau numai carpele se numesc unisexuate (unisexuate mascule, respectiv unisexuate femele)

n      Florile unisexuate pot fi situate:

- pe acelasi individ (Zea mays, Juglans regia) - plante monoice,

- pe indivizi diferiti (Cannabis sativa, Urtica dioica) - plante dioice

n      Intre aceste tipuri nu e o delimitare neta

n      Mai exista situatii cand pe o planta exista flori mascule, pe alta femele si pe alta hermafrodite - plante trioice

n      Exista variatii chiar si in cazul plantelor monoice, cand pe acelasi individ se gasesc flori mascule, femele si hermafrodite => planta poligama (Aesculus hippocastanum, Veratrum album, Ceratonia siliqua, Sanicula europaea)

n      Se pot crea si artificial, pe cale experimentala, tipuri sexuale de flori si plante

n      In natura sexul unor plante poate fi influentat de factori ca: lumina, hrana, atacul unor paraziti.

Formule si reprezentarea grafica a florii

n      Nr. si dispozitia elementelor florale variaza:

- nr. elementelor de pe un cerc poate fi 2, 3, 4 sau mai multe => floare dimera, trimera, tetramera, polimera

- nr. de cercuri pe care se dispun elementele florale poate sa fie 1, 2, 3 sau mai multe: floare monociclica, diciclica, triciclica, policiclica

n      Floarea poate fi:

- izomera (in toate ciclurile se gaseste acelasi nr. de elemente)

- heteromera (nu are acelasi nr. de elemnete pe cicluri diferite)

n      Totodata exista cazuri cand unul din elemente se dispune pe 2 sau 3 cicluri, nu pe unul, de exemplu:

- stamine situate pe un singur ciclu => floare haplostemona

- stamine situate pe un singur ciclu => floare diplostemona

- stamine situate pe un singur ciclu => floare triplostemona

n      Aceste caracteristici impreuna cu cea de simetrie florala pot fi redate prin diagrame si formule florale

Diagrama florala

Tipuri de inflorescente

n      Cand tulpina sau lastarul unei plante se termina cu o singura floare  => solitara (Tulipa, Galanthus, Papaver, Viola)

n      In majoritatea cazurilor insa florile sunt grupate la extremitatea tulpinii sau a axelor secundare T inflorescente

n      Inflorescenta = notiune ce se refera la dispozitia florilor fata de lastarul plantelor si la pozitia pe care o ocupa acesta

n      Aceasta notiune se supune regulilor de ramificatie caracteristice pentru fiecare grupa de plante in parte

n      Dependent de aceste reguli, inflorescentele sunt de mai multe feluri: racemoase, cimoase si anormale

Inflorescente racemoase (monopodiale)

n      sunt foarte asemanatoare cu tipul de ramificatie monopodiala de la tulpina

- cresterea nedefinita a axului inflorescentei

- florile se dezvolta incepand de la baza spre varf (ascendent) sau de la marginea inflorescentei spre centrul ei (centripet)

n      aceste inflorescente sunt simple (situate pe axe de ordinul I) si compuse (situate pe axe de ordin superior)

Racemul simplu ("strugurele" simplu)

n      flori dispuse altern, cu pediceli proprii, de aceeasi lungime, inserati la nivele diferite pe ax => florile se situeaza si ele la nivele diferite

n      Capsella bursa-pastoris (traista-ciobanului), Berberis vulgaris (dracila), Robinia pseudacacia (salcam), Aconitum napelus (omag), Cytisus laburnum (salcam galben)

n      cand florile sunt dispuse pe aceeasi latura a axului inflorescentei => racem unilateral (Convallaria majalis - lacramioara, Digitalis purpurea - degetel rosu)

Corimbul

n      de-a lungul axului inflorescentei se insera florile pe pediceli din ce in ce mai scurti cu cat ne apropiem de varf T florile situate aproximativ la acelasi nivel

n      Cununita (Spirea vanhouttei), unele specii de par (Prunus sp.)

Spicul simplu

n      flori lipsite de pediceli florali (sesile) si protejate la baza de cate o bractee

n      patlagina (Plantago sp.), unele specii de soparlita (Veronica spicata)