Sisteme integrate de acvacultura

O directie importanta de dezvoltare a acvaculturii o constituie asa numitele sisteme integrate.

Acestea reprezinta rezultatul cuplarii, intr-un ansamblu functional, coerent, a diferitelor domenii de acvacultura.

Astfel, un sistem integrat de acvacultura poate cuprinde urmatoarele elemente constituente:

Sector de crestere intensiva a microalgelor (MI);

Sector de crestere a macrofitelor (MA);

Sector de cultivare a unor nevertebrate consumatoare de alge (NV);

Sector de crestere dirijata a pestilor consumatori de microalge (PA);

Sector de crestere a pestilor consumatori de macrofite (PM);

Sector zootehnic "terestru" - ex. porci consumatori de macrofite (TM), etc.

Schema generala a unui sistem integrat (rural) de acvacultura

(dupa Venkataraman et al., 1980).

(Wind mill - moara de vant /pentru alimentarea cu apa din subteran/; w - circuitul apei; Milk & meat - lapte si carne; House hold - utilitati casnice; Dung and urine - dejectii; Cattle - vite; Grass - iarba; Bio gas plant - statie pentru producerea biogazului; Algal pond - bazin pentru alge; Bio-dynamic garden - gradina "biodinamica"; Fodder - furaj; Vegetables - legume; Algae(wet) - alge (masa proaspata); Solar drier - uscator solar; Poultry - gaini; Egg & meat - oua si carne; Fish pond - bazin cu peste)

Functionalitatea si eficienta unui astfel de sistem ar fi determinata de interrelatiile dintre compartimente: productia neta de la MI sau MA ar fi valorificata direct, fara prelucrare intermediara, pentru asigurarea resureslor trofice din sectoarele NV, PA, PM. Biomasa rezultata din bazinele sectorului MA ar fi utilizata ca resursa trofica pentru compartimentul TM. Pe de alta parte, dejectiile rezultate din sectorul TM ar putea servi, in buna masura ca mediu nutritiv pentru sustinerea cresterii algelor (MI) sau a macrofitelor (MA), acestea din urma asigurand si o anumita purificare a apelor evecuate de la TM.

In functie de situatie, in cadrul sistemului ar putea fi integrat si un compartiment de pasari; ratele, de pilda, pot folosi foarte bine ca hrana biomasa proaspata de  Lemna minor sau de Spirodela polyrhyza (in engleza, de altfel, aceste plante se cunosc sub denumirea de "duckweed" - iarba ratelor), iar utilizarea lor ca furaj de catre locuitorii din zonele unor balti si lacuri este cunoscuta de mult timp.

Dupa cum se poate vedea, un astfel de sistem de acvacultura integrata functioneaza in mod similar unui ecosistem natural, in care exista producatori primari, consumatori primari, secundari etc. Oricum, este un sistem mult simplificat, cu o diversitate biologica redusa; stabilitatea si functionarea sa normala sunt conditionate de interventia continua a omului care, in fapt este si "consumatorul final" al sistemului integrat de acvacultura.

Cai de reducere a pretului de cost al productiei

Analiza: Pancreasul endocrin - capilare si acini serosi Referat: Generalitati despre nucleul celulei

Aspectul economic al acvaculturii in general, si a cresterii dirijate a micro- si macrofitelor acvatice a fost si reprezinta in continuare un factor limitativ pentru dezvoltarea si extinderea acestei activitati.

Principalele cai actualmente previzibile pentru reducerea pretului de cost al produsului final, pentru a face din acvacultura o activitate rentabila economic pot fi considerate urmatoarele.

Analiza structurii costurilor de productie si identificarea elementelor care au ponderea cea mai mare in determinarea pretului de cost, cat si a elementelor la care se poate interveni in vederea scaderii costurilor;

Optimizarea mediilor nutritive, prin introducerea unor nutrienti eficienti si ieftini in acelasi timp, prin sporirea capacitatii de suport a culturilor;

Ameliorarea sistemului tehnologic de algocultura, pentru cresterea randamentului bioproductiv;

Sporirea perioadei de timp in care se deruleaza procesele de crestere dirijata a plantelor acvatice, in deosebi in zonele tropicale;

Utilizarea unor stimulatori de crestere;

Selectarea unor specii/linii de plante de maxima productivitate; identificarea unor specii/linii de interes din flora locala, deja adaptate conditiilor climatice ale zonei;

Reducerea la maximum a pierderilor de biomasa la recoltare/procesare;

Dirijarea biomasei obtinute sau a produselor derivate din aceasta, catre utilizarile cele mai avantajoase din punctul de vedere al preturilor de livrare.

Identificarea unor noi segmente ale pietei de desfacere, pentru diversificarea cererii fata de produsele finale ale cultivarii dirijate ale unor organisme vegetale acvatice;

Participarea la sisteme integrate de acvacultura, in deosebi la cele care folosesc direct biomasa vegetala proaspata, fara prelucrarea sa speciala, uscare, etc.

Factori de risc previzibili

In linii mari, acesti factori de risc au fost prezentati si analizati pe scurt la sectiunea corespunzatoare din prezentul curs.

Luand in considerare dezvoltarea in perspectiva a acvaculturii organismelor vegetale trebuie sa tinem seama de evolutie generala - atat a nevoilor omenirii - fata de noi surse de materii alimentare, furajere, de medicamente sau de energie, cat si dezvoltarea in viitorul apropiat sau mediu, a unor noi tehnologii, de cresterea nivelului tehnologic in ansamblul sau, de sporirea calificarii personalului etc. O importanta speciala va avea dezvoltarea automaticii industriale, a tehnologiilor de reglare/autoreglare a proceselor, care va oferi un caracter mai sigur, mai continuu, proceselor de cultivare dirijata, reducand totodata impactul factorilor de risc.

Raman, ca posibilitate, de evitat - in principal - factorii de risc economic, cei care tin in deosebi de problemele pietii, ale desfacerii produselor, ale confruntarii cu concurenta. Acesti factori - prin tendinta de a obtine produse mai ieftine - pot afecta aplicarea reala a unor

tehnologii de varf, ceea ce poate face posibila incidenta unor factori de risc tehnologic, care ar putea afecta:

productivitatea culturilor,

eficienta si acuratetea proceselor de prelucrare a biomasei,

calitatea produsului final, si chiar nivelul de productie.

In fine, dar nu in ultimul rand, trebuie sa amintim ca tot sisteme specializate de acvacultura stau la baza unor proiecte de dezvoltare a unor calatorii de lunga durata in spatiul cosmic.

In esenta, se are in vedere realizarea in cadrul navei cosmice a unui sistem ecologic propriu (care s-ar incadra intre sistemele de tip "inchis"). Pe baza energiei luminoase furnizate de sistemele de forta proprii ale navei (de natura atomica), plantele acvatice (alge, macrofite) crescute in sistem intensiv in bazine speciale, ar produce nu numai biomasa vegetala cu calitati nutritive superioare, ci si oxigenul necesar respiratiei cosmonautilor. Totodata, in procesul de fotosinteza aceste plante ar asimila dioxidul de carbon din nava, rezultat din respiratia personalului uman, folosind totodata si nutrientii din excrete, dejectii etc. Astfel, in spatiul navei cosmice se realizeaza un sistem ecologic relativ simplu, alcatuit din:

sursa de energie luminoasa;

surse de nutrienti si dioxid de carbon (regenerabile);

producatori primari fotosintetici;

consumatori finali (omul).

Este posibil ca astfel de sisteme sa stea la baza unor viitoare nave de mare capacitate, necesare in posibile actiuni de colonizare a altor corpuri ceresti de catre Homo sapiens.

* *