Laptele cucului

Laptele cucului

Euphorbia cyparissias. Fam. Euphorbiaceae.

Denumiri populare: aior, alior, aribi, buruiana de friguri, buruiana de negi, buruiana de raie magareasca, buruiana magareasca, laptele broastei, laptele cainelui, laptele lupului, leur, liliuar.

Descriere- planta erbacee, perena, intalnita prin pasuni, locuri uscate, nisipoase, pietroase, insorite, locuri ruderale si cultivate, margini de drum de la campie pana in regiunea alpina. Rizom puternic, oblic, oblong, lignificat, ramificat si cu stoloni repenti. Tulpini stufoase, glabre, la inceput ne ramificate, apoi cu ramificatii sterile in partea superioara, galben verzui spre baza de multe ori rosiatice, inalte pana la 50 cm. Frunze ingust liniare, dispuse in spirala. Inflorescenta cu pleiocaziu. Flori unisexuate, grupate in ciatii. Cupa ciatiului adaposteste o singura floare femela, lung pedicelata si numeroase flori mascule reprezentate prin cate o stamina. Gineceu cu ovar tricarpelar, un singur stil si 3 stigmate. In ciatiu se afla glande bicornute galbui sau brune. Inflorire in lunile IV-VII. Fructe capsule. Seminte cenusii, rotund ovate mici 2 mm, cu carnuncula reniforma.

Compozitie chimica: planta contine in latex, euphorbion, cauciuc, guma, rasina, uleiuri grase, uleiuri eterice, amidon, tanin, albumina, alcooli triterpenici, pentaciclici, etc.

Toxicologie- planta este otravitoare. Substanta toxica este euphorbionul. Latexul are proprietati revulsive foarte pronuntate. Aplicat pe piele provoaca iritatie si basici. Ajuns in ochi poate produce orbirea. Intern produce inflamatii gastrointestinale si purgatii drastice. S-au semnalat cazuri de otravire la cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine. Simptomele intoxicatiei constau in salivatie abundenta, colici rebele, diaree, diaree hemoragica, voma, tremuraturi, scaderea temperaturii, ameteli, dispnee. Semnul clinic pentru agravarea sanatatii si survenirea mortii este aparitia enteritei hemoragice exteriorizata prin diaree sangvinolenta. Laptele animalelor care au consumat in furaje aceasta planta este toxic. La om s-au semnalat cazuri mortale prin consum de seminte drept purgativ. Se intervine cu vomitive, purgative si carbune activ.

In traditia populara: latexul plantei se folosea la negi si bataturi.

Actiuni farmacologice- au servit in medicina populara ca eczematos, vomitiv, vermifug si pentru expulzarea negilor. Actiunea vermifuga se bazeaza pe prezenta in latex a enzimelor proteolitice.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi, pecingine.

Mod de folosire

-Se unge locul afectat. Se rupe planta si cu latexul eliminat se unge local (se tamponeaza) de mai multe ori pe zi, pana la disparitie. Se poate aplica la negi si la pecingine.

Vopsitorie: se folosea pentru vopsit in diferite nuante de galben, ca si aliorul pe care-l substituia.