Botanica
Phalaenopsis, orhideea molie
Expunere: lumina difuza Descriere Denumirea generica provine din limba greaca, unde 'phalaina' inseamna 'molie', iar 'opsis' - 'asemanator' si, evident, descrie florile unor specii de Phalaenopsis care seamana cu moliile aflate in zbor. Acesta este si motivul pentru care denumirea populara a plantei este orhideea molie. Phalaenopsis sunt originare din sud-estul Asiei, din zona cuprinsa intre muntii Himalaya pana in insulele Polillo si Palawan din Filipine, si din nordul Austaliei. Insula Orhideelor sin Taiwan a fost numita dupa aceasta orhidee. Se stiu in general putine lucruri despre Phalaenopsis, despre habitatul si ecologia lor. Majoritatea sunt plante epifite, care traiesc la umbra; unele sunt litofite. In habitatul natural se gasesc de obicei sub frunzarisul padurilor umede, la adapost de lumina directa a soarelui, dar si in medii mai uscate sau reci. Speciile de Phalaenopsis s-au adaptat individual la aceste conditii. Phalaenopsis prezinta o dezvoltare monopodiala, adica are o tulpina prindipala bine dezvoltata, care creste continuu prin mugurele sau terminal. Rizomul drept produce anual, din partea superioara, una sau doua frunze eliptice, alternate (dispuse opus in jurul tulpinii), carnoase. Frunzele batrane, bazale, cad in acelasi ritm. In acest mod, planta ramane numai cu 4-5 frunze. Daca este foarte bine ingrijita, deci sanatoasa, orhideea Phalaenopsis poate avea pana la 10 sau chiar mai multe frunze. Phalaenopsis nu are pseudobulb. Racemul creste din tulpina, dintre frunze. Phalaenopsis infloreste din plin timp de cateva saptamani. Daca este tinuta in interior, florile dureaza de obicei 2-3 luni, o perioada destul de lunga.
Speciile
de orhidee Phalaenopsis pot fi impartite in doua grupuri:
In
terminologia de specialitate, orhideea Phalaenopsis mai este definita ca fiind
hemicriptofite sau camerofite (termenii sunt sinonimi): Phalaenopsis nu este numai o orhidee frumoasa, dar si unica prin mecanismul fotosintezei. La fel ca multe alte plante, petalele florii atrag insectele care trebuie sa realizeze polenizarea si protejeaza organele esentiale. Dupa polenizare, petalele intra intr-un proces de senescenta (se ofilesc / dezintegreaza) pentru ca planta nu isi mai permite sa consume din energie pentru a le pastra. La multe specii de Phalaenopsis - un exemplu in acest sens este P. violacea -, petalele si sepalele indeplinesc alt rol dupa ce se realizeaza procesul de polenizare: ele se inverzesc, devin carnoase si particila la fotosinteza.
Ingrijire si cultivare Lumina - Phalaenopsis nu are nevoie de conditii speciale. Creste foarte bine daca este amplasata la o fereastra luminoasa, la care sa primeasca putin sau deloc razele directe ale soarelui. O fereastra orientata spre est este ideala, iar ferestrele umbrite de la sud sau vest sunt locatii acceptabile. De asemenea, daca este cazul, orhideea poate primi si lumina artificiala: sunt necesare 4 tuburi fluorescente cu becuri incandescente prinse de un suport la 15-30 cm deasupra frunzelor; orhideea se expune la aceasta lumina 12-16 ore pe zi, urmand cursul normal al zilei. In sera, Phalaenopsis trebuie asezata la umbra (70-80%); un test simplu: daca tineti mana la 30 d cm deasupra frunzelor, nu trebuie sa se vada nici o umbra pe suprafata acestora. Temperatura - la Phalaenopsis, se recomanda intre 16-18 grade Celsius noaptea si intre 21-29 grade Celsius pe timpul zilei. Desi temperaturile mai ridicate duc la o crestere vegetativa mai rapida, umiditatea crescuta si circulatia aerului sunt absolut necesare daca temperatura este crescuta. Maxim acceptabila este o temperatura de 32-35 grade Celsius. Toamna, pe timpul nopti,i se recomanda mentinerea unor temperaturi de 12 grade pentru mai multe saptamani, pentru a se produse flori. Fluctuatiile de temperatura pot duce la caderea bobocilor, daca acestia sunt pe punctul de a se deschide. Udarea - apa este un factor critic la Phalaenopsis. Deoarece nu are organe specializate pentru a retine lichidele, planta nu trebuie sa se usuce niciodata. Orhideea trebuie udata din abundenta si apoi lasata pana cand se usuca pamantul. Cand este foarte cald iar gradul de umiditate este scazut, pamantul se poate usca de pe o zi pe alta; in sera, intr-un climat rece, acest lucru se poate intampla o data la 10 zile. Phalaenopsis se uda numai dimineata, pentru ca frunzele sa apuce sa se usuce pana la caderea noptii, pentru a preveni putrezirea. Umiditatea - este importanta pentru orhideea Phalaenopsis. Se recomanda ca aceasta sa se afle intre 50-80%. In climatele umede, in sere de exemplu, este obligatoriu sa existe o buna circulatie a aerului.Frunzele trebuie sa fie mai mereu uscate, si, in primul rand, sa nu ramana umede peste noapte. In casa, asezati ghiveciul intr-o tava partial umpluta cu apa, pe un strat de pietris, astfel incat fundul ghiveciului sa nu atinga nivelul apei.
Fertilizarea - se face la perioade regulate, mai ales in perioadele foarte calduroase, cand orhideea nu prea mai creste. Aplicatiile bilunare cu o substanta fertilizatoare bogata in nitrogen (30-10-10) sunt potrivite daca planta este intr-un amestec de scoarta rasa de copac. Unii pasionati aplica fertilizatorul la 1/4 din concentratia normala, la fiecare udare; aceasta practica este buna in conditiile calde, cu umezeala ridicata. Cand atmosfera este mai racoroasa, fertilizatorul trebue aplicat de doua ori pe luna, intr-o concentratie slaba. Plantarea si transplantarea - se fac cel mai bine primavara, imediat dupa ce orhideea a inflorit. Phalaenopsis trebuie plantata intr-un amestec poros. Transplantarea se face de obicei la fiecare 1-3 ani. Orhideele mature se pot dezvolta in acelasi ghiveci pana cnd amestecul de pamant incepe sa se descompuna (acest fenomen se petrece de obicei dupa doi ani). Putrezirea radacinilor are loc, de obicei, daca planta e lasata sa stea in pamant imbibat cu apa. Rasadurile (lastarii tineri) cresc destul de rapid pentru a fi nevoie sa fie transplantati individual in fiecare an, intr-un amestec fin. Orhideele mature pot fi plantate intr-un mediu mai grunjos. Cand transplantati Phalaenopsis, inlaturati pamantul vechi de pe radacini, taiati-le pe cele fine sau putrezite iar pe cele ramase rasfirati-le intr-un amestec de pamant, pe fundul ghiveciului. Adaugati apoi pamant, cu grija in jurul radacinilor, astfel ca punctul in care acestea se unesc sa se afle la suprafata pamantului. Specii
si varietati
|