Tesuturi protectoare secundare

SUBERUL

tesut mort (spre deosebire de epiderma)

celulele au membrana impregnata cu suberina → proprietati speciale:

rau conducatoare de caldura

impermeabila pentru apa si gaze (aer)

flexibila, elastica

CLASIFICARE: - dupa origine

1. Suber primar - in structura primara a unor organe

2. Suber secundar - din functionarea felogenului

1. SUBER PRIMAR

Rar intalnit; ex: cutisul (exoderma) - un strat sau mai multe de celule dispuse imediat sub rizoderma radacinii. Rol: de protectie provizorie pana la formarea suberului secundar

2. SUBER SECUNDAR

cel mai raspandit

apare ca tesut secundar la exteriorul unor organe atunci cand epiderma se exfoliaza

Caracteristic: celule tabelare, fara spatii intercelulare, lipsite de continut; uneori contin aer - culoare alba - ex: Betula alba

grosimea stratului de suber variaza; ex: Quercus suber - 5-20 cm stratul se reface dupa 5-10 ani

CLASIFICARE: dupa natura elementelor ce-l formeaza

a) suber moale - din celule cu peretii subtiri si flexibili (Quercus)

b) suber tare - celule cu peretii grosi adesea impregnati cu taninuri sau rasini (Fagus silvatica)

c) suber de succesiune - alternanta de suber moale cu straturi de suber tare (Betula sp.)

Dispozitia suberului - cerc continuu, de obicei la exteriorul organelor (radacina, tulpina, rizomi, tuberculi de cartof); alteori formeaza muchii longitudinale pe tulpina si ramuri (Evonymus verrucosa, Ulmus campestris, Acer campestre)

Suberul se poate forma in straturi mai adanci ale scoartei primare sau chiar in primele straturi ale cilindrului central - prin dezvoltarea sa => exfolierea tesuturilor externe dand nastere la ritidom

RITIDOMUL

- formatiune heterogena din tesuturi moarte => din exfoliere alcatuind un invelis la suprafata trunchiului unor arbori (popular - coaga arborelui)

Clasificarea ritidomului (caduc, persistent)

inelar (concentric) - se desprinde sub forma de inele (Cerasus avium, C. vulgaris, Eucalyptus globulus, Betula alba)

solzos - placi ce se acopera - Malus, Pirus, Picea

fibros - se desprinde ca fire lungi: Vitis vinifera, Clematis vitalba

LENTICELELE

tot formatiuni suberoase secundare locale

apar pe ramurile unor plante (Sambucus nigra)

verucozitati vizibile cu ochiul liber

formatiuni ce permit schimbul de gaze dintre tesuturile vii, interne si exteriorul

In sectiune transversala - asemanator unui crater de vulcan in miniatura

In deschizatura sunt dispuse grupat celule ce se regenereaza mereu prin functionarea zonei generatoare subero-felodermica situala la baza lenticelei

Diametrul unei lenticele = 10 mm

Raspandire: lipsesc complet la unele plante (Vitis vinifera, Taxus baccata, Yasminum); la altele sunt caracterizante - Sambucus nigra, Betula alba, Populus nigra

Suberul de cicatrizare

- se formeaza in cazul traumatizarii tesuturilor, la caderea frunzelor, fructelor, ramurilor

ROLUL SUBERULUI

De protectie impotriva:

-loviturilor

-infectiilor parazitare (ce ataca celuloza)

- frigului

- pierderii de apa