Cerul (Quercus cerris)

Cerul (Quercus cerris)

- arbore indigen = 30-35 m inaltime si 1,5 m grosime; tulpina dreapta si inalta; scoarta este groasa, pietroasa si negricioasa; fundul brazdelor are insa culoare caramizie;

- coroana = este rara, strinsa in partea superioara a tulpinii;

- frunzele = 15-18 cm lungime si 6-8 cm latime, cu forma oblong-eliptica si lobi mici, triunghiulari-ascutiti ; fata superioara este aspra, de un luciu inchis, iar cea inferioara mai deschisa si cu peri pe nervuri; poate fi recunoscut si fara frunze, dupa muguri, care au un aspect pufos;

- florile = unisexuat-monoice; cele barbatesti sint grupate in amenti, iar cele femeiesti cite 1-5 la un loc; infloreste in mai;

- fructele (ghinde) = achene foarte mari (4-5 cm) (sint cele mai mari ghinde de la noi), se afla prinse intr-o cupa cu solzi in forma de ghimpi intorsi in jos; pot fi cite 1-5 prinse pe un penduncul (dupa cum au fost 1-5 flori femeiesti la un loc); ajung la maturitate in al doilea an de la formare (prin octombrie).

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Referat: Fuel Cells (Celulele de combustibil)

b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial

Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta

18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta

19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri

Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta

22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor

23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte

Capitolul 7: 1.Pteridophyta

25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice

27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium

Capitolul 7: 2. Spermatophyta

30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme

Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)

31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Creste pe solurile compacte din regiunile sudice si vestice ale tarii. Alcatuieste arborete curate (cerete) sau este amestecat cu alte specii de foioase. Este putin rezistent la ger.

Longevitate, 200-250 de ani; de obicei, pe la virsta de 70 de ani trunchiul incepe sa putrezeasca.

Lemnul sau este greu, tare si putin elastic, din care cauza se lucreaza greu. Se foloseste in constructii, dar mai ales pentru foc.