Jugastrul (Acer campestre)

Jugastrul (Acer campestre)

- arbore indigen = scund, nu depaseste 18 m inaltime si 0,70 m diametru; tulpina de obicei Strimba si noduroasa; spre anii de maturitate si batrinete, scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avind culoarea cenusie-galbuie cu pete albe, caracteristice;

- coroana = rotunda si bogata in frunzis; lujerii galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati;

- frunzele = 7-8 cm lungime, palmat-lobate; lobii (3-5) au pe margini lobuli (lobi mai mici) iar scobiturile dintre lobi sint largi si rotunjite; fata superioara a frunzei este pieloasa si de un verde intunecat, iar cea inferioara, paroasa; petiolul contine un suc laptos;

- florile = poligame, galbene-verzui, apar in aprilie-mai, odata cu frunzele;

- fructele = bisamare, cu deschiderea dintre aripioare de 180°.

Principiile active se identifica prin reactii specifice executate pe extractul alcoolic ca atare sau in prealabil hidrolizat.

Reactii efectuate pe extractul metanolic

Identificarea taninurilor

1 ml extract alcoolic adus intr-o eprubeta se dilueaza cu 2 ml apa distilata, apoi se adauga 2-3 picaturi solutie FeCl₃ 1% diluata 1 : 10. Aparitia unei coloratii albastre-negricioase indica prezenta taninului galic, iar o coloratie verde-negricioasa atesta prezenta taninului catehic.

In cazul unui amestec de taninuri galice si catehice se recurge la separarea acestora cu ajutorul reactivului Styassny: 10 ml extract apos se fierbe la reflux cu 3 ml reactiv Styassny, timp de 30 min.

In aceste conditii, taninul catehic se condenseaza si se depun sub forma unui precipitat rosu, care se separa prin filtrare.

In filtrat, dupa neutralizare cu acetat de sodiu in exces, se aduce solutia de FeCl₃ diluata (2-3 picaturi). Aparitia unei coloratii albastre indica prezenta taninului galic.

Identificarea compusilor reducatori

1 ml extract alcoolic se aduce intr-o eprubeta, se dilueaza cu 2 ml apa distilata, se adauga 1 ml reactiv Fehling (I + II) si se incalzeste la fierbere timp de 10 min. Aparitia unui precipitat rosu-caramiziu de oxid cupros indica prezenta compusilor reducatori.

Identificarea alcaloizilor saruri

15 ml extract metanolic se evapora intr-o capsula de portelan, pe baia de apa. Reziduul se dizolva in 5-10 ml solutie HCl 2%, prin amestecare cu o bagheta de sticla, la cald. Solutia acida decantata se aduce intr-o palnie de separare si se adauga NH₃ conc. pana la pH 8-10.

Solutia alcalina se extrage cu eter etilic (3×10 ml). Extractul eteric, spalat cu apa distilata, se separa, se anhidrizeaza (prin trecere pe Na₂SO₄ sicc.) si se evapora intr-o capsula de portelan, pe baia de apa.

Reziduul se dizolva in 1.5 ml solutie HCl 2%, iar portiunea acida decantata se imparte in trei eprubete, la volume egale. Intr-una din probe se adauga 2-3 picaturi reactiv Mayer, in cea de­a doua 2-3 picaturi reactiv Bertrand, a treia proba servind drept martor. Daca probele tratate cu reactivii mentionati dau precipitate evidente, alb-galbui, sunt prezenti alcaloizii.

Identificarea bazelor alcaloidice cuaternare si a amino-oxizilor

Solutia apoasa alcalina ramasa de la extractia alcaloizilor cu eter etilic se aciduleaza cu HCl conc. la pH 3, se filtreaza, dupa care se efectueaza reactiile de precipitare Mayer si Bertrand. Aparitia unui precipitat indica prezenta bazelor alcaloidice cuaternare si a amino-oxizilor.

Identificarea aminoacizilor

5 ml extract metanolic se evapora la sec intr-o capsula de portelan. Reziduul se reia cu 1.5 ml apa distilata, la cald, se filtreaza intr-o eprubeta si se adauga 10 picaturi solutie acetonica de ninhidrina 1%. Se incalzeste pe baia de apa, la fierbere, 20-25 minute Aparitia unei culori violete sau albastre-violete indica prezenta aminoacizilor.

Reactii efectuate pe extractul metanolic hidrolizat

25 ml extract metanolic se fierbe la reflux 30 minute cu 15 ml solutie HCl 10%. Se distila metanolul intr-un rotavapor. Solutia apoasa acida, care uneori devine opalescenta, se aduce intr-o palnie de separare si se supune extractiei cu 3 × 15 ml eter etilic. Prin separare se obtine extractul eteric, care se deshidrateaza pe NaSO₄ sicc. si solutia apoasa acida.

In extractul eteric se pot identifica urmatoarele grupe de principii active: antracenozide, cumarine, heterozide cardiotonice, saponozide sterolice si triterpenice, flavonozide, proantocianidoli. In solutia apoasa acida se pot identifica antocianozidele si taninul catehic (uneori polimerizat la flobafene).

Identificarea antracenozidelor

Se face prin reactia Bornträger, pe 3 ml extract eteric.

Identificarea cumarinelor

Pe baza fluorescentei in UV si prin reactia Feigl-Frehden-Anger.

Identificarea heterozidelor cardiotonice

Are la baza reactii prin care se pun in evidenta nucleul sterolic, lactona penta- sau hexaatomica si ozele specifice. Nucleul sterolic se identifica pe baza reactiei Liebermann-Burchard. Lactona pentaatomica nesaturata din structura cardenolidelor se pune in evidenta cu ajutorul unor reactii de culoare:

▪ reactia Kedde - 10 ml extract eteric se evapora intr-o capsula de portelan, pe baia de apa; reziduul se dizolva in 1-2 ml metanol, se adauga 1-2 ml solutie alcoolica de KOH 1 M si apoi 3-4 picaturi solutie de acid 3,5-dinitrobenzoic 1%; la incalzire se obtine o coloratie violeta fugace.

▪ reactia Legal - cu nitroprusiat de sodiu in mediu alcalin.

▪ reactia Raymond - cu m-dinitrobenzen in mediu alcalin.

Partea glucidica se identifica prin reactia Keller-Kiliani sau Pesez, ultima fiind caracteristica 2-dezoxiozelor (cu solutie de xanthidrol 1%).

Identificarea saponozidelor

Pentru nucleul sterolic sau triterpenic se efectueaza reactia Liebermann-Burchard.

Pentru sterolii nesaturati se efectueaza testul Salkovski, cu H₂SO₄ conc., cand apare o coloratie sau un inel rosu-visiniu la limita celor doua lichide.

Saponozidele se identifica prin proba de spumefiere si prin hemoliza, pe solutia apoasa rezultata prin dizolvarea reziduului obtinut prin concentrarea extractului alcoolic nehidrolizat.

Identificarea flavonozidelor

Pentru flavonozide este caracteristica reactia Shibata (sau a cianidolului): 5 ml extract eteric se evapora la sec intr-o capsula de portelan, pe baia de apa. Reziduul se dizolva in 2 ml metanol 50%, la cald. Solutia de culoare galbena se aduce intr-o eprubeta, se adauga cateva mg de Zn pulbere si 10 picaturi HCl conc.

Aparitia unei coloratii rosii sau portocalii indica prezenta agliconilor flavonozidelor. Culoarea rosie este caracteristica flavonolilor, iar cea portocalie flavonelor.

Identificarea proantocianidolilor

La 5 ml extract alcoolic se adauga 0.5 ml HCl conc. si se incalzeste 5 minute. Daca apare o coloratie rosie-violeta sunt prezenti proantocianidolii.

Identificarea antocianozidelor

Daca solutia apoasa acida are o culoare rosie, care la pH 7 trece in violet, iar in mediu alcalin in albastru sau verde, sunt prezente antocianozidele.

Nu este pretentios fata de conditiile solului; vara are nevoie de temperatura ridicata. Creste in amestec cu alte foioase, in regiunea de deal si de cimpie; rar se intilneste si in regiunea montana.

Longevitate, 100 de ani.

Lemnul sau usor, fin, dens si omogen, se foloseste pentru instrumente de desen, rotarie, cozi de unelte, juguri, lemn de foc, etc. Se cultiva si ca arbore de ornament prin gradini, parcuri.