SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii sii secretorii. Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator.

Sistemul nervos este impartit dupa functia indeplinita in:

Sistem nervos al vietii de relatie(somatic) care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului.

Sistem nervos al vietii vegetative(vegetativ) care regleaza permanent activitatea organelor interne, aflat sub comanda sistemului nervos central.

Sistemul nervos este impartit dupa localizare in:

Sistem nervos central - S.N.C. - NEVRAX - ax cerebro-spinal, format din maduva si encefal

Sistem nervos periferic  -S.N.P .- EXTRANEVRAX- format din ganglioni si nervi.

Sistemul nervos reprezinta totalitatea organelor formate din tesut nervos.

Tesutul nervos eate alcatuit din :

neuroni(celule nervoase)- care genereaza si conduc impulsuri nervoase

- celule gliale(nevroglii)- care formeaza un tesut suport al sistemului nervos

Neuronul, celula inalt specializata, reprezinta unitatea structurala si functionala a sistemului nervos, si este format din corp celular si prelungiri:

- corpul celular: are membrana =neurilema, citoplasma =neuroplasma si nucleu; diametrul=100 microni; formeaza substanta cenusie din nevrax si din ganglionii somatici si vegetativi extranevraxiali.

- dendritele sunt numeroase prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate, scurte, care ajung la ganglionul spinal , conducand influxul nervos centripet(aferent-celulipet)

- axonul este o prelungire unica, lunga (max. 1m), ce conduce impulsul centrifug(eferent-celulifug). Poate atimge lungimea de 1m. 

Axonul este acoperit de mai multe teci:

-TEACA DE MIELINA este alb-sidefie care inconjura axonii, are rol de protectie si izolator.

-TEACA SCHWANN- intre 2 celule SCHWANN exista STRANGULATIILE RANVIER.

-TEACA  HENLE este o teaca continua, la exterior, care insoteste ramificatiile axonice, ce are rol nutritiv si de protectie.

La capat, axonul prezinta mici ramificatii cu butoni terminali, in care se afla vezicule pline cu mediator chimic (acetilcolina ,adrenalina si noradrenalina).

Tipuri de neuroni

unipolari( nu au dendrite)

pseudounipolari( polaritate falsa, dedrita are forma de T)

bipolari(2 poli, ramificatii la extremitati)

multipolare(multe prelungiri)

Neuronii realizeaza o vasta retea, fiind legati intre ei prin sinapse.(un neuron poate face sinapse cu alti 10000 de neuroni).

Sinapsa se realizeaza intre terminatiile axonului neuronului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic (sinapse axo-dendritice si axo-somatice). Intre cei 2 neuroni nu se stabileste un contact direct, ci sunt separati printr-un mic spatiu sinaptic(fanta sinaptica= 200-300A), in care se elibereaza un mediator chimic(acetilcolina si noradrenalina),astfel ca apare o intarziere sinaptica de 0,3-0,5 ms(uneori mai mult).

Tipuri de sinapse

- axo- dendritice

-axo-somatice

-sinapsa neuro -musculara (placa motorie).

Sensul conducerii impulsului nervos:dendrite- corp celular-axon.

Proiect: Structura si componentele celulei Proiect: Regnul monera (procariota)

Proprietatile neuronilor sunt:

-EXCITABILITATEA, capacitatea de a  raspunde prin manifestari specifice la actiunea unor stimuli(excitanti), din mediul intern sau extern si care produc in neuron anumite modificari fizico-chimice care stau la baza generarii impulsului nervos.

-CONDUCTIBILITATEA, este proprietatea de transmitere a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatiile acestora, unde ele sunt transmise , fie unui alt neuron, printr-o sinapsa interneuronala, fie unui organ efector, producand un raspuns caracteristic (contractie musculara, secretie glandulara) .

-Sunt celule care traiesc mult, putand functiona optim toata viata

-Nu se inmultesc, deci nu pot fi inlocuiti daca au fost distrusi

-Au nevoie de mari cantitati de oxigen si glucoza si nu pot supravietui fara acestea(cateva minute).

Celulele gliale(nevroglii) in numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor, se gasesc printre neuroni. Au urmaroarele roluri: de sustinere, de hranire, de a fagocita resturile neuronilor distrusi si mielina, de a sinteza  mielina, facand legatura intre neuroni si capilare. Spre deosebire de neuroni, nevrogliile se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.

Protectia SNC:

- meninge : 3 membrane- piamater, arahnoida, duramater; intre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg in care se gaseste lichid cefalorahidian;

- lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofic.

- oasele: cutia craniana,coloana vertebrala.

Compozitia chimica:

Substanta nervoasa contine: 70-85% apa si 15-30% substanta uscata, din care 40% sunt proteine, 50% lipide si doar 10% saruri minerale.

sinapsa

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

MADUVA SPINARII

Localizare: in canalul vertebral se intinde de la gaura occipitala C₁ pana la nivelul vertebrei L₂ (cca. 43-45 cm), de unde se continua cu o formatiune foarte subtire -filum terminale- pana la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, impreuna cu filum terminale, constituie coada de cal.

Forma :cilindru usor turtit antero-posterior, cu diametrul de aproximativ 1 cm.

Configuratie externa: Maduva spinarii prezinta 2 umflaturi( ingrosari in dreptul membrelor) : una cervicala, unde isi au originea nervii brahiali, si una lombara, de unde pornesc nervii lombari. Pe fata anterioara se gaseste santul median  anterior, mai larg si mai adanc decat santul median posteior, mai ingust, situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale, anterior si posterior.

Structura(in sectiune transversala):

-in interior, din substanta cenusie (formata din corpii neuronilor), in forma de H sau de fluture, cu 2 coarne anterioare(scurte, rotunjite, cu neuroni somatomotori) si 2 coarne posterioare(lungi, ascutite, cu neuroni somatosenzitivi ), unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar (cu LCR). Intre coarnele anterioare si coarnele posterioare se afla coarnele laterale(cu neuroni vegetativi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara.(In sectiune longitudinala, substanta cenusie apare sub forma de coloane).

-la exterior se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in 3 cordoane: anterior, lateral si posterior. Substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale. Fibrele nervoase se grupeaza in fascicule, unele scurte, facand legatura intre diferite segmente medulare, altele lungi, ascendente(senzitive,) care conduc informatii spre encefal sau descendente (motorii), care conduc comenzi de la encefal spre maduva.

NERVII SPINALI

Se desprind din maduva spinarii.Sunt calcatuiti din fibre nervoase, vase de sange si tesut conjunctiv.

Maduva spinarii este conectata cu receptorii si efectorii prin cele 31 perechi de nervi spinali micsti (8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigian).

Un nerv spinal este format din: 2 radacini(posterioara si anterioara), trunchi si ramuri periferice.

Radacina posterioara are pe traseul ei un ganglion spinal.Ea aduce informatii de la periferie(piele, muschi, tendoane) catre maduva.

Radacina anterioara -prin aceasta radacina pleaca de la maduva spinarii comanda spre periferie(la muschi).

Trunchiul nervilor spinali rezultand din alaturarea celor doua radacini, este mixt.

Ramurile - dorsala, ventrala, meningeala, comunicanta alba si cenusie - rezulta din ramificarea trunchiului.

FUNCTIILE MADUVEI SPINARII

1.     FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI SPINARII

Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.

Actul reflex(reflexul) este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din: receptor, calea senzitiva, centru nervos, calea motorie, efector.

Receptorul preia informatiile din mediu si le transforma in impuls nervos.

Calea senzitiva conduce informatiile de la receptor catre centrul nervos reflex

Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrate informatiile culese de receptori, si elaboreaza comenzi. In centrii nervosi, situati la diferite niveluri, se genereaza impulsuri care ajung in organele efectoare.

Calea motorie este reprezentata de fibrele motorii care conduc comenzile de la centrii nervosi catre organele efectoare.

Efectorul este organul care executa comanda.

Functia reflexa a maduvei spinarii sta la baza activitatii sistemului nervos. Datorita ei se realizeaza legatura dintre diferite parti ale organismului/ si dintre organism si mediul inconjurator. In substanta cenusie a maduvei spinarii se afla centrii unor importante reflexe involuntare (neconditionate) somatice si vegetative.

a.     Reflexe somatice : - reflexul rotulian

- reflexul ahilean

- reflexul bicipital

- reflexul tricipital

- reflexul de flexie

b.Reflexe vegetative: - reflexul de mictiune

- reflexul de defecatie

- reflexele cutanate

- reflexul sudoral

- vasoconstrictia(contractia vaselor de sange)

- accelerarea batailor inimii

- dilatarea pupilei

Reflexele care se inchid la nivelul maduvei spinarii sunt:

involuntare,

neconditionate,

innascute, se mostenesc,

caracterisice speciei umane,

sunt permanente, mentinandu-se toata viata.

Reflexe neconditionate sunt si instinctele: de aparare, alimentar, de reproducere,etc

Reflexele medulare au fost studiate pe o broasca spinalizata(i s-a distrus maduva spinarii), careia i se excita membrana interdigitala de la unul din membrele posterioare, cu un stimul(curent electric,solutie acida, etc), a carei intensitate creste progresiv. Se constata ca, pe masura ce creste intensitatea stimulului, raspunsul reflex antreneaza teritorii musculare din ce in ce mai intinse. Pe baza unor astfel de observatii se pot verifica cele 5 legi ale reflexelor enuntate  de catre fiziologul Pfluger:

1.     Legea localizarii: un excitant foarte slab determina un raspuns reflex limitat la un grup de muschi(se poate obtine miscarea unei singure falange).

2.     Legea unilateralitatii: marind usor intensitatea excitantului, se obtine un raspuns reflex al membrului excitat.

3.     Legea simetriei: la o noua marire a intensitatii excitantului se obtine reflexul bilateral.

4.     Legea iradierii pe masura ce creste intensitatea curentului electric, se instaleaza raspunsuri reflexe, in care sunt mobilizate din ce in ce mai multe grupuri musculare, respectiv membrele anterioare si posterioare.

5.     Legea generalizarii:un excitant foarte puternic provoaca fenomene de iradiere generala, care se exprima prin miscari ale membreleor si corpului.

2. FUNCTIA DE CONDUCERE  A MADUVEI SPINARII

Conducerea impulsurilor nervoase in maduva se face pe cai lungi(de proiectie): ascendente si descendente si cai scurte(de asociatie sau intersegmentare).

Fibrele(fascicule) ascendente, senzitive conduc influxul nervos spre segmentele superioare ale sistemului nervos central(encefal).

Fibrele(fascicule)descendente, motorii aduc comenzile de la segmentele superioare ale sistemului nervos central(encefal) spre maduva.

TRUNCHIUL CEREBRAL