Pielea ca organ de simt

Pielea, ca organ de simt, gazduieste segmentul periferic al analizatorului cutanat, prin care sunt receptionate excitatiile tactile, termice si dureroase din mediul extern. In piele se gasesc terminatii nervoase libere si toate tipurile de corpusculi senzitivi.

Terminatiile nervoase libere ajung la nivelul jonctiunii dermo-epidermice, unde iau contacte stranse cu celulele epitelioide (Merkel), dispersate in stratul bazal al epidermului. Citoplasma celulelor Merkel contine vezicule, cu aspecte ultrastructurale similare cu cele prezente in sinapse, fara a putea fi evidentiati neurotransmitatori. Totodata, diferite plexuri de terminatii nervoase libere amielinice sunt incorporate in foliculii pilosi, servind ca receptori tactili. Exista si terminatii libere amielinice, cu diametru mai mare, care receptioneaza excitatiile tactile si dureroase, distribuindu-se cu precadere la perii tactili (vibrisae) sau formand panere intraepiteliale (Doghiel) in jurul celulelor tactile. Astfel de structuri nervoase se gasesc in epidermul botului la canide si in epidermul ratului la suine.

Corpusculii Meisnner (corpusculum tactus) sunt receptori tactili incapsulati, prezenti in dermul pielii lipsite de par (glabra), de la nivelul degetelor, talpii, buzelor, mameloanelor. Sunt implicati in receptionarea excitatiilor tactile fine, gradul de sensibilitate tactila depinzand de densitatea corpusculilor. Au o forma ovoidala si sunt localizati imediat sub epiderm, in papilele dermice. Sunt delimitati de o fina capsula de tesut conjunctiv ce inconjoara un grup de celule ovale, mari, dispuse transversal fata de axul corpusculului. Capsula se continua cu epinervul filetului aferent. Terminatiile nervoase amielinice se ramifica printre celulele corpusculului.

Corpusculii Vater-Pacini (corpusculum lamellosum) receptioneaza  excitatiile mecanice intense (de tact si presiune), fiind raspanditi in straturile profunde ale pielii, in ligamente articulare, membrane seroase, in unele viscere (pancreas). In pielea animalelor domestice sunt relativ rari.Au fost observati in dermul copitei la cabaline, al ongloanelor la rumegatoare si suine, in pernitele digitale la carnivore si in sacii anali la felide.

Corpusculii Vater-Pacini sunt cei mai voluminosi corpusculi tactili,ajungand la 4 mm lungime si 1 - 2 mm latime si avand o forma ovoida.In structura unui corpuscul intra o capsula si o portiune axiala. Capsula este alcatuita din 20 - 60 lamele concentrice. Fiecare lamela este formata dintr-o matrice extracelulara, in care sunt inglobate fibrile de colagen si elastice, dispuse intr-un strat longitudinal extern si altul circular intern.

Lamelele sunt despartite intre ele prin spatii umplute cu lichid interstitial si sunt tapetate pe una sau ambele fete de un strat de celule epitelioide perineurale. Capsula se continua cu teaca endoneurala a fibrei aferente.

Capsula corpusculului este vascularizata de arteriole care formeaza, in lamelele cele mai externe, o retea capilara. Din reteaua capilara se desprind venule care parasesc corpusculul.

In portiunea axiala este prazenta o terminatie dendritica amielinica, ramificata in unii corpusculi si terminata printr-o dilatatie. Terminatia dendritica este inconjurata de mai multe neurolemnocite turtite.

Deformarea corpusculilor lamelari produce o amplificare a stimulilor mecanici prin portiunea axiala, fapt care determina un potential de actiune in neuronul senzorial.

Corpusculii bulbosi (corpusculum bulboideum), reprezentati de corpusculii Golgi-Mazoni, Krause si corpusculii genitali, variaza ca forma, marime si localizare.

Corpusculii Golgi-Mazoni se gasesc in dermul podofilos al copitei, in pernitele digitale, in cutisul glandului penian, in buze, limba si mucoasa obrazului. Sunt sferoidali, ovoidali, fusiformi sau cilindroizi. Reprezinta o varianta structurala a corpusculilor Vater-Pacini, avand  o capsula mai subtire, cu lamele mai putine si o portiune centrala mai voluminoasa.Receptioneaza presiuni mai slabe decat corpusculii Vater Pacini.

Corpusculii Krause se gasesc in dermul pielii, al mucoasei conjunctivale si bucale. Sunt mai mici decat corpusculul Meissner, sferoidali sau cilindrici si au capsula formata din 1 - 2 lamele conjunctive. Au rolul de receptionare a excitatiilor termice reci.

Corpusculii genitali, sferoidali, reprezinta o varietate a corpusculilor Krause. Sunt prezenti in zona profunda a dermului preputial, clitoridian,vulvar si penian.

Corpusculii Ruffini au o capsula redusa, formata din 4-5 lamele, si sunt prezenti in profuzimea dermului si in hipoderm, in pernitele digitale si in dermul copitei. Receptioneaza excitatiile produse de tractiune, deformare si excitatiile termice calde.

La pasari se intalnesc corpusculii Grandry si corpusculii Herbst, in cioc, limba si in bolta palatina, fiind mai numerosi la pasarile inotatoare.

Inervatia pielii variaza de la o regiune la alta. Filetele nervoase subcutanate formeaza un plex care emite ramuri in derm si hipoderm, ce inerveaza glandele, muschii si parul, cat si fine ramuri care urmeaza un traiect ascendent si formeaza un plex cutanat superficiat. Din plexul cutanat superficial se desprind fibre care se epuizeaza in papilele dermice sau in epiderm.