Digestia in intestinul subtire - functii ale intestinului subtire

Intestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala. Are o lungime de cca 3 m la omul viu.La acest nivel are loc:

definitivarea digestiei;

absorbtia produsilor rezultati din digestie;

eliminarea rezidurilor in intestinul gros.

Intestinul subtire este format din 3 parti :

1. duoden;
2. jejun;
3. ileon.

Duodenul este partea fixa a intestinului subtire, cu o lungime de cca 25 cm si diametrul de 5 cm, are forma de potcoava si e situat retroperitoneal.

Partea mobila a intestinului subtire e formata din jejun (2/5) si ileon (3/5), neexistand intre ele o separare distincta.

Peretele este format ca in tot restul tubului digestiv din  mucoasa, submucoasa, 2 straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului.

Suprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei - valvule conivente si a numeroase prelungiri digitiforme - vilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a jejunului.

Vilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale (enterococite), care la suprafata dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie.

In interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine, in centru se gaseste chiliferul central (capilar limfatic).

Glandele din intestinul subtire sunt:

glandele lui Brunner;

glandele (criptele) lui Lieberkuhn

Glandele lui Brunner se gasesc in prima parte a duodenului. Ele secreta mucus.

In tot intestinul subtire, la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui Lieberkuhn care sercreta sucul intestinal.

Functia motorie e reprezentata de:

- contractii de mixare - contractii segmentare

- contractii de propulsie - unde peristaltice.

De fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite.

Contractiile segmentare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce impart intestinul in segmente. Ele se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mijlocul segmentelor anterioare.

Aceste contractii deplaseaza chimul de 8-10 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive.

Frecventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de 12/min in duoden si de 8-9/min in restul intestinului.

Undele intestinului au o directie aborala, se deplaseaza mai repede in intestinul proximal (0,5-2 cm/sec), ele mor dupa 3-5 cm (miscarea reala este de 1 cm/min deci distanta de la pilor la valvula ileo-cecala este parcursa in 3-5 ore).

Activitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali.

SNP stimuleaza, SNS inhiba activitatea motorie intestinala.

Factorii nervosi

reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice stimuleaza peristaltismul;

reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect - stimuleaza peristaltismul.

Distensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe mienterice contractia muschilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal, declansand o unda peristaltica (contractie precedata de relaxare) acest aspect fiind considerat "legea intestinului".

Factorii umorali sunt:

1. gastrina;
2. CCK;
3. Insulina;
4. Serotonina

Cei patru factori umorali stimuleaza peristaltismul.

5. secretina;
6. glucagonul

Factorii 5 si 6 inhiba peristaltismul.

Eseu: Musculatura genunchiului - muschi cu actiune principala si secundara Referat: Olimpiada de Biologie - subiecte

La nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc reflexul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul la acest nivel.

Functia valvulei ileo-cecale

Intre ileon si cec se gaseste o valvula, precedata de o ingrosare a musculaturii circulare - sfincterul ileo-cecal. El ramane usor contractat impiedicand trecerea chimului cu exceptia refluxului gastro-ileal cand se relaxeaza.

Gastrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si relaxeaza sfincterul ileo-cecal.

Asupra eliminarii chimului din ileon actioneaza si stimuli de la nivelul cecului. Destinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si inhiba peristaltismul. Acesti stimuli actioneaza pe cale reflexa prin reflexe ce se inchid in plexurile mienterice dar si in ganglionii prevertebrali simpatici.

In 24 de ore se elimina in cec un volum de 1500 ml chim.

Functia de secretie a intestinului subtire

Glandele Brunner din duoden secreta mucus, secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritativi, stimuli vagali, hormoni mai ales secretina.

Mucusul protejeaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. Simpaticul inhiba secretia de mucus ceea ce explica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres.

Criptele lui Lieberkuhn situate la baza vilozitatilor secreta sucul intestinal intr-un volum de 1800 ml/24 ore care are compozitia lichidului extracelular, cu un pH de 7,5-8. Acest lichid reprezinta vehicolul pentru absorbtia substantelor din chim, fiind rapid reabsorbit la nivelul vilozitatilor.

Secretia se datoreste unor procese active atat pentru clor cat si pentru bicarbonat, care determina si secretia de natriu conform gradientului electric, de asemenea osmoza apei.

Enterocitele contin enzime digestive in marginea in perie, digestia avand loc la contactul cu suprafata luminala a microvilozitatilor (digestia de contact) inainte de absorbtie. Enzimele sunt:

peptidaze - scindeaza peptidele in aminoacizi;

dizaharidaze

zaharaza scindeaza zaharoza in glucoza si fructoza;

maltaza - scindeaza maltoza in 2 molecule de glucoza;

izomaltaza- scindeaza dextrinele in glucoza;

lactaza - scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.

Deci dizaharidele sunt scindate in monozaharide.

lipaza (exista in cantitati mici) - ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi.

Celulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze, celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale.

Ciclul lor de viata dureaza 5 zile.

In sucul intestinal propriuzis nu exista enzime.

Reglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe locale declansate de stimuli tactili sau de iritare, deci depinde de sosirea chimului si de cantitatea lui.

Secretina si CCK stimuleaza si ele secretia, dar rol dominant il au enzimele.

DIGESTIA IN COLON

Intestinul gros (colonul) are un diametru mai mare decat cel subtire, are o lungime de cca 1,5 m si e format din:

cec - o prima portiune largita la care este atasat apendicele;

o portiune ascendenta - colon ascendent ce se termina cu flexura hepatica;

colon transvers - ce se intinde intre flexura hepatica si cea splenica;

colon descendent, sigmoid, rect, ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care se deschide la exterior prin anus prevazut cu 2 sfinctere:

intern - din musculatura neteda, involuntar;

extern - din musculatura striata, supus vointei

Peretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digestiv cu unele modificari:

mucoasa nu prezinta nici valvule, nici vilozitati;

stratul muscular longitudinal e discontinuu, format din 3 benzi numite tenii. Din cauza tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand haustre .

Functia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din chim. Aceasta absorbtie are loc in prima jumatate a colonului si se refera la 90% din apa si electroliti, principalul mecanism fiind cel de absorbtie activa a Na⁺.

In colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare ajunse aici (inclusiv celuloza). Ea sintetizeaza vitamine: K, B12, complex B absorbite de mucoasa colonului.

Functia motorie

Si aici exista :

contractii de mixare;

contractii de propulsie.

Contractiile de mixare sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta de cca 2,5 cm. Contractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de haustre, aceste contractii numindu-se haustrale.

Ele mixeaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala. Se intalnesc mai frecvent in cec si in colonul ascendent favorizand absorbtia apei si a electrolitilor (din cei 1500 ml apa patrunsa in cec raman 80-200 ml).

In 8-15 ore chimul e transportat de la valvula ileo cecala la colonul transvers devenind semisolid (bol fecal).

Miscarile de propulsie sunt "miscari in massa".

Ele apar de cateva ori pe zi, mai frecvent in prima ora dupa dejun. Constau in formarea unui inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca 20 cm.

Contractia dureaza cca 30 de secunde, urmeaza o relaxare   2-3 minute, apoi o noua contractie in massa (acest fel de contractie dureaza 10-30 minute) continutul fiind impins in sens anal.

Cand materiile fecale au ajuns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de necesitate.

Aparitia contractiei in massa e facilitata prin reflexe gastro si duodenocolice.

SNP le creste intensitatea, SNS o reduce

Iritarea colonului (colita ulceroasa) poate initia contractiile in massa, deasemenea distensia unui segment de colon.

Defecatia

In cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un sfincter functional la 20 cm de anus, la jonctiunea dintre rect colonul sigmoid.

Aici exista si un unghi ce opune rezistenta la umplerarea rectului.

Cand contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar:

senatia de necesitate;

distensia peretelui, prin reflexe locale scurte initiaza o unda peristaltica in colonul descendent.

Aceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli inhibitori din SNE.

Reflexul e slab, e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inchide in maduva sacrala, caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din nervii pelvici.

Ca urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din colonul descendent si se relaxeaza sfincterul intern.

Simultan sunt declansate si alte reflexe:

inspiratie profunda;

expiratie cu glota inchisa.

Prin contractia muschilor abdominali creste presiunea in abdomen deci si in colon.

Daca sfincterul extern voluntar se relaxeaza defecatia are loc.

Defecatia e oprita de contractia voluntara a sfincterului extern striat. In acest caz reflexul moare in cateva secunde si reapare cand o noua cantitate de materii fecale ajung in rect.

La noii nascuti si la cei cu maduva sectionata reflexul de defecare provoaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului extern.

Functia secretorie a intestinului gros

Functia secretorie a intestinului gros consta in principal in secretia de mucus de celulele mucoase de pe suprafata mucoasei colonului. Aici se secreta se bicarbonat (HCO₃ ^- ) prin transfer activ. Secretia de mucus si bicarbonat e stimulata mecanic direct si prin reflexe scurte. Si aici se gasesc criptele Liebrkuhn care secreta numai mucus. Stimularea parasimpaticului (nerv vag, nervi pelvici) stimuleaza secretia.

Mucusul are rolul de a proteja mucoasa si fiind aderent favorizeaza formarea bolului fecal.

In caz de iritare intensa la nivelul intestinului se secreta cantitati mari de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree.