Numarul, forma, dimensiunile, volumul si durata de viata a celulelor

NUMARUL, FORMA, DIMENSIUNILE, VOLUMUL SI DURATA DE VIATA A CELULELOR

Spre deosebire de organismele unicelulare, numarul celulelor dintr-un organism pluricelular este in general foarte mare. Astfel, de exemplu, in organismul uman adult se gasesc milioane de miliarde de celule. Cele mai numeroase celule din organism sunt celulele sanguine - zeci de mii de miliarde - si celulele nervoase, care ating un numar de cateva sute de miliarde.

Forma celulelor depinde atat de factori externi (presiunea si vascozitatea mediului in care se gasesc), cat si de factori interni (varsta, activitatea specifica, structura interna etc.). Desi se considera ca forma ancestrala a celulelor este cea sferica, pe parcursul diferentierii si maturizarii acestora, forma se adapteaza potrivit functiilor pe care le indeplinesc, adaptabilitatea formei la functie fiind o lege generala a biologiei. De exemplu: celulele care asigura conductibilitatea si transmiterea unor informatii prezinta prelungiri (neuronii), celulele contractile devin fusiforme sau alungite, celulele care sunt supuse unor presiuni externe - celulele din epiderma - sau interne - celulele endoteliale care captusesc vasele sangvine, celulele mezoteliale ale foitelor seroase, celulele alveolelor pulmonare (pneumocitele) - sunt turtite etc.

Dupa forma, celulele au fost grupate in urmatoarele patru categorii:

celule sferice;

celule poliedrice;

celule cu prelungiri;

alte forme celulare.

Celulele sferice pot prezenta mai multe forme nucleare(Plansa I):

celule sferice cu nucleu sferic: ovocitele, limfocitele, neuronii din ganglionii spinali;

celule sferice cu nucleu reniform: monocitele;

celule sferice cu nucleu polilobat: leucocitele polimorfonucleare (neutrofilele, eozinofilele, bazofilele);

celule sferice cu nucleu lenticulat: adipocitele;

celule sferice anucleate: eritrocitele la mamifere.

Adipocite

Eritrocitele la mamifere

Polimorfonucleare

Monocit

Limfocit

	Ovocit

Plansa I. Celule sferice (Mariana Sincai, 2000)           

Celulele poliedrice se clasifica, dupa forma geometrica, in mai multe tipuri (Plansa II):

Proiect: Dezvoltarea prenatala si nasterea - factorii ce influenteaza dezvoltarea Eseu: Bazele moleculare ale apoptozei

celule pavimentoase: celulele din epiderma, celulele endoteliale si mezoteliale, pneumocitele;

celule cubice: nefrocitele, celulele din peretii canalelor excretoare ale glandelor exocrine;

celule prismatice: enterocitele, celulele epiteliului mucoasei uterine si traheale;

celule poligonale: hepatocitul.

 

Plansa II. Celule poliedrice (Mariana Sincai, 2000)

Celulele cu ramificatii prezinta doua sau mai multe prelungiri care, la randul lor, formeaza ramificatii secundare (Plansa III). Astfel de celule se impart in doua categorii.

Prima categorie de celule prezinta doua tipuri de prelungiri, diferentiate functional, cuprinzand aici neuronii si celulele gliale. La neuroni se intalnesc prelungiri dendritice prin care impulsul nervos circula centripet si o prelungire unica, axonul, prin care impulsul nervos circula centrifug. Celulele gliale prezinta numeroase prelungiri subtiri cu rol de sustinere si o prelungire, mai lunga, unica, numita picior vascular, care vine in contact cu un capilar sangvin de unde preia substantele nutritive pe care apoi le transfera neuronilor.

A doua categorie cuprinde celulele cu prelungiri uniforme, nediferentiate, cum sunt: celulele pigmentare, celulele mezenchimale, celulele reticulare, fibroblastele, osteoblaste.

Celula gliala

	Neuron

Plansa III. Celule cu prelungiri (Mariana Sincai, 2000)

Alte forme celulare cuprind o serie de celule a caror forma nu se incadreaza in primele trei categorii, dupa cum urmeaza (Plansa IV):

celulele caliciforme, considerate si glande unicelulare, se intalnesc in epiteliul mucoasei intestinale si traheale;

celule cu aspect de racheta de tennis: celulele din epiteliul vezicii urinare;

celulele umbeliforme: celulele din epiteliul vezicii urinare;

celule elipsoidale: eritrocitele de pasare;

celule cilindroconice: celulele care formeaza acinii glandulari;

celulele de forma neregulata: mastocitele;

celule fusiforme: celulele musculare (miocite) netede;

sincitiul este celula multinucleata rezultata prin fuzionarea mai multor celule, urmata de disparitia peretilor despartitori: celula musculara striata;

plasmodiul este celula multinucleata la care multiplicarea nucleului nu a mai fost urmata de fragmentarea celulei: osteoclastul, megacariocitul, celula tumorala.

Celule cilindroconice

Miocitul neted

Eritrocitele la pasari

Celule umbeliforme

Celule in racheta

Celula caliciforma

Celula tumorala

Osteoclast

Miocitul striat

 

Plansa IV. Alte forme celulare (Mariana Sincai, 2000)

Dimensiunile celulelor. Majoritatea celulelor au un diametru cuprins intre 20 si 30 μm. Exista insa si celule de dimensiuni mult mai mici, cum sunt celulele gliale (3 - 4μm), limfocitele (5 - 7 μm), spermatozoizi (4 - 6 μm), dar si celule de dimensiuni mult mai mari, respectiv pericarionul sau corpul celular al neuronilor motori din coarnele ventrale ale maduvei spinarii (150 μm), prelungirea acestora - axonul - atingand dimensiunea de 1 - 1,5 m sau mai mult, ovulul la mamifere (200 μm) si ovulul la pasari (la gaina - 2 cm, iar la strut - 10 cm). Tot in categoria celulelor de talie mare se incadreaza si celulele musculare striate, care pot ajunge de la cativa mm la cativa cm (celulele din muschiul sartorius, de pe fata mediala a coapsei, pot sa ajunga pana la dimensiunea de 37 cm).

Volumul celulelor variaza de la un tip de celula la altul, fiind cuprins intre 200 si l5000 μm³. In general, volumul este constant pentru un anumit tip de celula, indiferent de specie si de marimea organismului, aceasta constituind legea constantei volumului. De exemplu, hepatocitule, nefrocitele, celulele musculare cardiace au acelasi volum la soarece, caine, cal si om. Pentru aceleasi organe, diferentele de masa, in cadrul speciilor, constau in numarul de celule din care sunt alcatuite si nu in volumul acestora.

Durata de viata a celulelor

Celule din organismul animal prezinta o anumita durata de viata, care poate cuprinde un interval de la cateva zile pana la cativa ani sau pot trai pe toata durata vietii organismului.

Astfel se cunosc tipuri de celule care au o viata relativ scurta. De exemplu celulele epiteliale pot trai de la 72 ore (enterocitele) pana la 30 de zile (celulele epiteliale din epiderma). Tot o viata scurta o prezinta si celulele stem, celulele liniei seminale si celulele sangvine (pot trai de la 180 de zile - eritrocitele - pana la un an sau mai mult - leucocitele).

Un alt grup de celule sunt cele care pot trai mai multi ani, dar care in anumite conditii impuse de organism, cand au loc dezechilibre numerice in anumite tesuturi, se pot multiplica. In aceasta categorie intra hepatocitele, fibroblastele din piele, celulele endoteliale ale vaselor sangvine, celulele endocrine.

O a treia categorie de celule sunt acelea care, dupa diferentierea in cursul dezvoltarii embrionare, practic nu se multiplica, mentinandu-se pe toata durata vietii. Din aceasta categorie se considera ca fac parte miocitele, adipocitele, neuronii, celulele cristalinului.