Musculatura genunchiului - muschi cu actiune principala si secundara

MUSCHII CARE AU ACTIUNE ASUPRA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI

Muschi cu actiune principala:

muschiul cvadriceps femural

muschiul tensor al fasciei lata

muschiul biceps femural

muschiul semitendinos

muschiul semimembranos

Muschi cu actiune secundara:

muschiul croitor

muschiul gracilis

muschiul popliteu

muschiul plantar subtire

muschii gemeni

muschiul cvadriceps femural:

Este cel mai puternic si cel mai mare muschi din organism. El este alcatuit din patru fascicule musculare care au superior origini distincte, iar inferior se unesc la baza rotulei intr- un tendon unic. Cele patru fascicule sunt:

muschiul drept femural

muschiul vast medial

muschiul vast lateral

muschiul vast intermediar

Muschiul drept femural are originea prin tendonul direct pe spina iliaca antero - inferioara, iar prin tendonul reflectat, superior de acetabul.

Muschiul vast medial are originea pe linia mediala de trifurcatie a liniei aspre si pe fata inferioara a colului femural.

Muschiul vast lateral are originea pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre, pe trohanterul mare, fata anterioara si pe femur, fata sa laterala.

Muschiul vast intermediar are originea pe femur, fata anterioara si pe linia aspra, laterala.

Tendonul unic al muschiului cvadriceps se prinde de baza si marginile rotulei si se continua inferior cu tendonul rotulian ,care se insera pe tuberozitatea tibiala anterioara.

Inervatia:

este data de ramuri din nervul femural.

este realizata de nervul fesier inferior

Actiunea:

extensia gambei pe coapsa ;

flexor al coapsei pe trunchi si usor abductor,actiuni realizate de muschiul drept femural;

stabilizeaza genunchiul in extensie.

muschiul tensor al fasciei lata:

Originea:

este pe creasta iliaca, la extremitatea anterioara si pe spina iliaca

antero -superioara.

Insertia:

se face prin intermediul fibrelor musculare cu directie descendenta ce converg intr-un corp continuat cu tractul iliotibial ce se insera pe condilul lateral al tibiei.

Inervatia:

este data de nervul fesier superior

Actiunea:

fixeaza atriculatia genunchiului in extensie;

este flexor al gambei, cand miscarea a fost initiata de alti muschi;

este abductor si flexor al coapsei ,cu punct fix pe pelvis;

comprima capul femural in acetabul;

are rol in mentinerea echilibrului,in statica si mers.

muschiul biceps femural:

Originea:

este pe tuberozitatea ischiatica, prin capul lung si pe jumatatea inferioara a interstitiului liniei aspre, prin capul scurt.

Insertia:

este pe capul fibulei

Inervatia:

- este data de nervul ischiatic

Actiunea:

flexor al gambei pe coapsa;

rotator lateral al gambei, cand gamba este flectata;

extensor al coapsei,actiune realizata de capul lung.

4. muschiul semitendinos:

Originea:

este pe tuberozitatea ischiatica.

Insertia:

se realizeaza in treime proximala a fetei mediale a tibiei, in

" laba de gasca"

Eseu: Musculatura genunchiului - muschi cu actiune principala si secundara Referat: Olimpiada de Biologie - subiecte

Inervatia:

este data de un ram al nervului ischiatic

Actiunea:

flexor al gambei;

rotator medial al gambei flectate ;

extensor al coapsei.     

5. muschiul semimembranos:

Originea:

este pe tuberozitatea ischiatica

Insertia:

se realizeaza prin trei fascicule divergente pe condilul medial al tibiei

Inervatia:

este data de un ram al nervului ischiatic

Actiunea:

flexor al gambei;

rotator medial al gambei flectate ;

extensor al coapsei.

6. muschiul croitor:

Este cel mai lung muschi din organism.

Originea:

este pe spina iliaca antero - superioara

Insertia:

este pe tibie, fata sa mediala, proximal, la nivelul " labei de gasca", loc ce serveste drept insertie si muschilor gracilis si semitendinos.

Inervatia:

este realizata de ramuri din nervul femural.

Actiunea:

flexor al gambei pe coapsa;

slaba actiune de rotatie mediala a gambei si rotatie laterala a coapsei;

inclina si roteaza pelvisul,actiune ce are loc cand ia punct fix pe tibie;

flexor al coapsei.

7. muschiul gracilis(muschiul drept intern)

Originea:

este pe ramul inferior al pubisului

Insertia:

se face in treimea proximala a fetei mediale a tibiei prin " laba de gasca"

Inervatia:

este data de un ram anterior de nervul obturator

Actiunea:

continua flexia gambei, cand actiunea a fost initiata de alti muschi ;

pe gamba flectata este rotator medial;

adductor al coapsei.

8. muschiul popliteu:

Originea:

este pe fata laterala a condilului lateral al femurului

Insertia:

este pe fata posterioara a tibiei

Inervatia:

este data de nervul tibial posterior

Actiunea:

consta in flexia gambei.

9. muschiul plantar subtire:

Originea:

- este pe fata superioara a condilului lateral al femurului

Insertia:

- este pe tuberozitatea calcaneara

Inervatia:

- este data de nervul tibial posterior

Actiunea:

flexia genunchiului

10. muschii gemeni:

Originea:

- este pe fata posterioara a condilului medial al femurului, prin capul

medial si pe fata laterala a condilului lateral al femurului, prin capul lateral.

Insertia:

- cele doua capete se unesc si se insera, impreuna cu tendonul

muschiului solear pe tuberozitatea calcaneana.Ele formeaza              "tendonul lui Ahile"

Inervatia:

- este data de nervul tibial posterior

Actiunea:

flexia genunchiului

Biomecanica genunchiului

BIOMECANICA ARTICULATIEI FEMURO - TIBIALA

In articulatia genunchiului se pot efectua cele doua tipuri de miscarii caracteristice unei articulatii trohleare:

flexia

extensia

Pe langa cele doua tipuri fundamentale de miscare, la nivelul genunchiului, se mai pot efectua miscari de rotatie si de inclinare.

Flexia - este miscarea prin care fata posterioara a gambei se apropie de fata posterioara a coapsei.

Muschii flexori sunt reprezenteti de:

- muschi cu actiune principala:

muschiul biceps femural

muschiul semitendinos

muschiul semimembranos

muschi cu actiune secundara:

muschiul gracilis

muschiul popliteu

muschiul croitor

muschii gemeni

muschiul plantar subtire

muschiul tensor al fasciei lata

Extensia - este miscarea in sens invers, in care cele doua suprafete se indeparteaza una de cealalta

Extensia este executata de:

muschiul tensor al fasciei lata

muschiul cvadriceps femural

Flexia si extensia: 1350 activ si 1500 pasiv.

Aceste doua miscari se pot executa prin trei modalitati:

deplasarea femurului fata de tibie

deplasarea tibiei fata de femur

deplasarea simultana a celor doua oase

Pe de alta parte flexia si extensia nu se realizeaza in mod izolat. Astfel, flexia genunchiului este insotita de rotatia interna a tibiei, in timp ce extensia genunchiului este insotita de rotatia externa a tibiei.

Flexia si extensia se realizeaza in jurul unui ax transversal, care trece prin cei doi condili femurali.

Datorita inegalitatii suprafetelor articulare ale femurului si tibiei ( condilii fiind mult mai dezvoltati decat platoul tibial ), miscarea de flexie si de extensie se realizeaza prin "rularea" si " alunecarea" simultana a condililor femurali pe platoul tibial.

Rotula aluneca pe trohleea femurala, coborand in timpul flexiei genunchiului si ridicandu-se in timpul extensiei genunchiului.

Meniscurile, in timpul flexiei genunchiului aluneca pe platoul tibial dinainte inapoi. Meniscul intern se deplaseaza mai putin decat meniscul extern.

Ligamentele colaterale sunt puse in tensiune, in miscare de extensie a genunchiului. In miscarea de flexie, ligamentul colateral extern, se relaxeaza in timp ce ligamentul colateral intern ramane in tensiune. Aceste doua ligamente limiteaza miscarea de varus (ligamentul colateral extern ) si valgus ( ligamentul colateral intern ) al genunchiului.

Ligamentul incrucisat antero - extern este pus in tensiune in flexie.

Ligamentul incrucisat postero - intern este pus in tensiune, atat in flexie cat si in extensie. Ligamentele incrucisate limiteaza miscarea tibiei fata de femur, in plan sagital.

Miscarile de rotatie:

Miscarile de rotatie nu sunt posibile cand genunchiul este intins, intrucat el este blocat de muschi si ligamente. Rotatia devine posibila numai dupa ce flexia a strans circa 60 de grade si se executa prin pivotarea condililor femurali pe platoul tibial, prin intermediul muschilor.

Exista doua tipuri de rotatie a tibiei, la nivelul articulatiei genunchiului:

rotatia interna, cand varful piciorului priveste inauntru

rotatia externa, cand varful piciorului priveste inafara.

Aceste doua miscari se efectueaza in jurul unui ax longitudinal (vertical), care trece prin tuberculul intern al eminentei intercondiliene si mijlocul epifizei distale a tibiei.

Rotatia interna si externa sunt de 15 - 25 grade ( activ ) si de 35 - 40 grade pasiv ). Exista insa mari variatii individuale. De asemenea, rotatia interna si externa sunt legate si de pozitia genunchiului.

Rotatia externa este executata de:

- muschiul biceps femural.

Rotatia interna este executata de:

- muschiul croitor,

- muschiul gracilis, - muschiul semitendinos

- muschiul semimembranos.

Inclinatia externa - interna:

Cand genunchiul este semiflectat, tibia poate executa fata de femur miscari de inclinare externa ( valgus ) sau interna ( varus ).

Aceste miscari dispar cand genunchiul este in extensie, fiind impiedicate de ligamentele colaterale. Aceste miscari se fac intr-un plan frontal si in jurul unui ax antero - posterior care trece prin mijlocul epifizei proximale a tibiei.

BIOMECANICA ARTICULATIEI FEMURO-ROTULIENE

Datorita grosimii sale, rotula are rolul ca in timpul miscarii de extensie sa mentina tendonul la distanta de trohleea femurala. Deplasand tendonul cvadricipital fata de axa de rotatie a genunchiului, prezenta rotulei mareste bratul de parghie al cvadricepsului cu aproximativ 50 %.

Rotula este considerata ca un os sesamoid dezvoltat in grosimea tendonului cvadricipital. Solidarizata la tibie, printr-un tendon practic inextensibil, ea aluneca pe trohleea femurala ca o coarda pe un mosor si deci este necesar sa se adapteze acestuia din urma.

Cand genunchiul este in hiperextensie si cvadricepsul contractat, rotula ocupa pozitia sa cea mai inalta, deasupra suprafetei articulare a trohleei si putin in afara scobiturii supratrohleare. Suprafata sa articulara se gaseste in acest moment in raport direct cu plica sinoviala a fundului de sac cvadricipital. Daca cvadricepsul nu este contractat, iar genunchiul se mentine in extensie, suprafata articulara a rotulei in jumatatea ei inferioara ia contact cu suprafata articulara a trohleei. In timpul miscarii de flexie, fiind trasa de tendonul rotulian, rotula ia contact progresiv cu intreaga suprafata articulara a trohleei si se inscrie in santul trohlean. Traiectul urmat de rotula in timpul miscarii de flexie nu este rectiliniu ,ci concav in afara. Pornind de sus si usor din afara, unde este mentinuta de contractia cvadricepsului, rotula coboara spre linia mediana, trece peste linia verticala a trohleei, apoi, odata cu intrarea in santul dintre cei doi condili, se indreapta din nou in afara, pentru ca la sfarsitul miscarii de flexie sa acopere aproape exclusiv condilul extern. Acest traiect se datoreste formei deosebite a condilului femural extern, care la partea lui superioara este mai proeminent inainte decat cel intern si, dimpotriva, mai putin dezvoltat la partea lui inferioara.

La inceputul miscarii de flexie rotula ia contact cu trohleea prin treimea sa inferioara astfel:

cand flexia ajunge la 45 de grade, contactul cu trohleea este facut de treimea medie a rotulei;

cand flexia depaseste 60 de grade contactul este facut de treimea superioara a rotulei.

Contractia cvadricepsului in totalitate deplaseaza rotula in mod diferit de la individ la individ:

in 49 % din cazuri rotula este retrasa in sus si usor in afara, dupa directia axei lungi a diafizei femurale;

in 36 % din cazuri este trasa strict vertical;

15 % din cazuri este trasa dupa un traiect vertical sau usor oblic, la inceput, si odata ajunsa deasupra trohleei, se indreapta in afara si se plaseaza deasupra condilului extern.