Ereditatea si variabilitatea organismelor

EREDITATEA SI VARIABILITATEA ORGANISMELOR

Ereditatea consta in transmiterea caracterelor de la parinti la descendenti. Transmiterea si mostenirea ereditara se realizeaza prin intermediul genelor, alcatuite din ADN, localizate in principal in nucleu, dar si in unele organite celulare (mitocondrii, cloroplaste).

Datorita acestei proprietati se asigura un flux de informatie de la ascendenti la urmasi. Factorii materiali care asigura acest flux de informatie se numesc factori ereditari sau gene.

Gena este o secventa de nucleotide din macromolecula de ADN (respectiv a unei molecule de ARN la ribovirusuri), care determina sinteza unei catene polipeptidice sau indeplineste o anumita functie in celula.

Deosebirile dintre caracterele unui grup de indivizi inruditi se numesc variatii.

Toate genele unui organism alcatuiesc zestrea ereditara a acestuia sau genotipul organismului.

Variabilitatea constituie proprietatea organismelor inrudite de a se deosebi intre ele apartinand aceleiasi specii.

Pe langa variabilitatea informatiei ereditare la nivelul macromoleculei de ADN, pe parcursul evolutiei organismelor, s-au dezvoltat si alte mecanisme care contribuie la diversitatea permanenta a viului, cum ar fi: la organismele cu inmultire sexuata combinarea absolut intamplatoare a gametilor masculini si feminini in procesul fecundatiei, repartitia intamplatoare a cromozomilor materni si paterni in timpul meiozei, schimbul de informatie intre cromozomii omologi sau chiar multiplicarea setului de cromozomi.

Modificarile informatiei genetice are loc permanent, atat la nivelul celulelor corpului (somatice), cat si la nivelul gametilor (celule sexuale). Modificarile la nivelul celulelor somatice contribuie la unicitatea individului, pe cand modificarile aparute la nivelul gametilor se vor transmite generatiei urmatoare, daca gametul respectiv participa la fecundare.