Dezvoltarea embrionara si anexele embrionare la pasari si pesti

Dezvoltarea embrionara SI anexele embrionare la pasari SI PESTI

La pasari, ca o adaptare la dezvoltarea embrionului in afara organismului, ovulul contine o cantitate foarte mare de vitelus (telolecite).

Fecundarea ovulului are loc in infundibulul oviductului, pe parcursul caruia se ataseaza albusul, membranele cochiliere si coaja calcaroasa care opresc patrunderea substantelor din exterior. Prin coaja calcaroasa trece numai oxigenul, prin difuziune.

Segmentarea la pasari este partiala, discoidala, cuprinde polul animal al zigotului, masa de vitelus nutritiv ramane nesegmentata. Prin afectarea partiala a polului animal, in urma segmentarii rezulta discul germinativ.

Dupa formarea morulei, in masa acestuia apare o cavitate de segmentare, rezultand blastula. Deoarece blastula la pasari are un aspect discoidal, ea a fost numita discoblastula (blastodisc).

Discoblastula este plasata dorsal de galbenus si prezinta central o zona transparenta - aria pelucida, inconjurata de o zona mai opaca, intunecata, dispusa la periferie. Embrionul se va dezvolta in zona ariei pelucide.

Gastrulatia cuprinde doua etape. In prima etapa apar cele doua foite embrionare: endoblastul si ectoblastul, iar in a doua perioada apare si a treia foita embrionara, mezoblastul.

Prin proliferarea celulelor de la marginea blastodiscului se va forma un strat celular care va acoperi intreaga masa de vitelus nutritiv fenomen numit epibolie. Din acest strat se vor constitui foitele extraembrionare.

La polul caudal al ariei opace apare o proliferare ectoblastica, triunghiulara, de culoare intunecata numita nodul posterior. De la marginea anterioara a acestui nodul se produce o proliferare ectoblastica mediana, in directie caudo - craniala numita linia primitiva. Extremitatea craniala a liniei primitive se termina printr-o formatiune dilatata numita nodul anterior care prezinta central o depresiune - foseta primitiva. De la nodulul anterior porneste o prelungire cefalica.

De la partile laterale ale liniei primitive se initiaza proliferari celulare spre periferia discului embrionar, intre ectoblast si endoblast, formatiuni din care se constituie mezoblastul.

Dupa 20 de ore de incubatie, mezoblastul prolifereaza si incepe sa se segmenteze rezultand somitele, care contin trei portiuni:

- dermatom din care se formeaza derma si hipoderma;

- sclerotom, din care se formeaza scheletul;

- miotom, din care se vor constitui muschi.

Odata constituite cele trei foite embrionare, din ele se vor diferentia tesuturile si organele.

In aria extraembrionara vor apare primitive vasculare care vor alcatui circulatia vitelina. Structurile vasculare se initiaza la suprafata veziculei viteline, in apropierea ariei embrionare. In aceasta zona apar pete mai intunecate - insulele lui Wolff si Pander - care se inmultesc realizand aria vasculara extraembrionara, cu vase sanguine si elemente figurante.

Dupa constituirea sistemului vascular extraembrionar de tip vitelin, incepe structurarea sistemului circulator al embrionului si contactul dintre cele doua sisteme prin doua vene si respectiv doua artere viteline.

Anexele embrionare la pasari

Pasarile prezinta urmatoarele anexe embrionare: vezicula vitelina, amnios, alantoida si corionul.

Amniosul la pasari se formeaza prin invaginarea ectodermului la care se adauga o parte a mezodermului extraembrionar si apare inca din a doua zi de incubatie, la patru zile fiind complet inchis. Odata cu formarea cutelor amniotice si a cavitatii amniosului, embrionul se adanceste, fiind cuprins de jur imprejur de sacul amniotic plin cu lichid. Amniosul este separat de corion printr-un spatiu numit celom extraembrionar. Sacul cu albus este inconjurat de seroasa lui Boer si este unit cu amniosul printr-un canal seroamniotic prin care albusul este trecut in amnios, de unde este preluat de embrion. Dupa a 11-a zi de incubatie amniosul incepe sa regreseze treptat.

Vezicula vitelina apare dupa constituirea amniosului si separarea ariei embrionare de aria extraembrionara si care comunica cu intestinul primitiv prin canalul vitelin. In interiorul veziculei viteline este inglobat galbenusul, vitelusul nutritiv, care constituie sursa principala de nutritie a embrionului. De asemenea, vezicula vitelina este si un organ hematopoetic initial si sediul de formare a gonocitelor primordiale. In primele sase zile de incubatie are si rol in respiratie pana la consolidarea functionala a alantoidei. Spre sfarsitul perioadei de incubatie, vezicula ombilicala se reduce si, in apropierea momentului ecloziunii, este retrasa in corpul embrionului.

Alantoida se dezvolta in portiunea caudala a intestinului primitiv, sub forma unei excrescente a peretelui ventral. Prin proliferarea endodermului se formeaza un contact sub forma de deget de manusa care creste si patrunde intre sacul vitelin si corion (seroasa lui Boer). In a patra zi de incubatie, conductul alantoidian depaseste aria embrionara si patrunde in aria extraembrionara ramanand legat de endodermul intestinal printr-un pedicul strabatut de canalul urac. In a saptea zi alantoida va fuziona cu seroasa lui Boer.

Proiect: Dezvoltarea prenatala si nasterea - factorii ce influenteaza dezvoltarea Eseu: Bazele moleculare ale apoptozei

Alantoida la pasari este o anexa deosebit de importanta, cu multiple functii:

- asigura protectia embrionului prin lichidul alantoidian;

- favorizeaza accesul albusului spre embrion, sporind astfel aportul nutritiv;

- faciliteaza excretia produsilor de catabolism prin canalul urac;

- asigura respiratia embrionului prin intermediul circulatiei alanto - coriale.

Corionul sau seroasa lui Boer

Aceasta anexa embrionara se formeaza foarte timpuriu, odata cu amniosul. Dupa fuziunea cutelor amniotice, din portiunea externa a acestora, se constituie o foita ectodermica si partial mezodermica care, pe masura dezvoltarii alantoidei, este impinsa spre exterior pana sub membranele cochiliere. Seroasa lui Boer stabileste legaturi cu alantoida, formand alanto - corionul cu rol deosebit in respiratia embrionului. La ecloziune este rupta cu ciocul, impreuna cu celelalte membrane.

Anexele embrionare la peSti

Pestii prezinta o singura anexa embrionara - vezicula ombilicala, modul de formare al veziculei ombilicale fiind simplu. Cand zona embrionara a ajuns in stadiul tridermic endodermul prolifereaza si inconjoara complet vitelusul. La limita dintre zona embrionara si teritoriul extraembrionar al foitelor embrionare are loc un proces de gatuire incomplet, care determina impartirea cavitatii primare a blastocitului in doua compartimente care comunica unul cu altul. Compartimentul inferior va forma canalul vitelin iar compartimentul superior va forma intestinul primitiv. Comunicarea intre cele doua compartimente se realizeaza prin intermediul canalului vitelin. La inceputul dezvoltarii embrionare, acesta preia direct substantele nutritive din vitelus prin celulele endoblastului. Odata cu dezvoltarea in stratul mezodermic al sacului vitelin a unei retele vasculare, se dezvolta si reteaua vasculara a embrionului, cele doua retele stabilind cai de comunicare. Reteaua vasculara extraembrionara va furniza elementele figurate circulatiei embrionare precum si substantele nutritive si oxigenul necesar proceselor metabolice intense, caracteristice fenomenelor de diferentiere celulara.

In ansamblu, vezicula ombilicala functioneaza ca organ hematopoetic, de nutritie, de respiratie si de acumulare a deseurilor metabolice. Cand puietii de peste ajung capabili sa se hraneasca singuri, vezicula ombilicala se atrofiaza si dispare.

Bibliografie

Benga, GH., - Biologie celulara si moleculara, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985.

BRENDA, D. DIEBREY., RACK, J. H. - Histological laboratory methods. Ed. E. & S. Livingstone, Edinburgh and London, 1970.

CARP, G. - Cell Biology, Hoffman Press, Florida, 1984.

Cernescu, H. - Ginecologie veterinara, Editura Helicon, Timisoara, 1995

Checiu, I., - Embriologie, Editura Mirton, Timisoara, 2003

CHEVREMONT, M. - Cytologie et histologie, Vol. I, Ed. Desoer, Liege Lib. Maloine, Paris, 1975.

COMAN, T., CORNILA, N. - Structura si ultrastructura tesuturilor la animale, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2002.

COTEA, C. V. - Biologie celulara, embriologie generala, histologie generala, Ed. Tehnopress, Iasi, 2001.

DARNELL, J., LODISH, H., BALTIMORE, D. - Molecular cell biology, Sci. Amer. Books, New York, 1991.

DIACONITA, GH., ESKENASY, AL., HAGI - PARASCHIV, A., ILIESCU, G., MURESANU AUG., NICOLESCU, P., REPCIUC, E., ROSCA VALENTINA, TEITEL, A. - Tehnica histopatologica, Ed. Pentru literatura stiintifica. Bucuresti, 1953.

LOOK, A. J., PETERSON, W. - Cell Biology, W. B. Sauders, New York, 1992.

MANOLESCU, N., ALEXIANU MARILENA, BALACEANU - STOLNICI C., IOSEF, CRISTINA, VOICULESCU, N. - Aspecte de patologie celulara comparata, Vol. I, Ed. Ceres, Bucuresti, 1997.

Marcu, A. - Compendiu de histologie medicala - veterinara Ed.Brumar Timisoara 1996.

SINCAI MARIANA - Biologie celulara, Ed. Mirton, Timisoara, 2000.

SINCAI MARIANA - Histologie veterinara, vol. II: Organe si embriologie, Ed. Mirton, Timisoara, 2000.

SINCAI MARIANA - Citohistologie si tehnici de specialitate, Ed. Mirton, Timisoara, 2003

SINCAI MARIANA - Ghid de tehnici citohistologice, Ed. Mirton, Timisoara, 1999.

WEISS, L. - Cell and Tissue Biology, Elsevier Biomedical, New York, 1983.