Conservarea biodiversitatii in romania

CONSERVAREA BIODIVERSITATII IN ROMANIA

Conservarea biodiversitatii, deziderat major al umanitatii, a reprezentat si reprezinta un proces amplu, foarte complex, care se desfasoara intr-un cadru legisslativ international si respectiv national, bine definit.

Notiunea de biodiversitate poate fi definita si maia succint, ea incluzand de fapt 2 componente de baza reprezentate de Capitalul Natural si Sistemul social-economic, intre caare exista o relatie dinamica si o evolutie complementara.

Conventia asupra biodiversitatii -1992- semnata pana in prezent de 170 de state, reprezinta structura-cadru care fixeaza obiectivele generale:

conservarea diversitatii biologice;

utilizarea pe termen lung a componentelor diversitatii biologice;

distribuirea echilibrata a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice

si strategia mondiala de conservare a biodiversitatii.

Inca de la sfarsitul secolului ai XIX-lea, incepe sa se faca simtita preocuparea pentru ocrotirea naturii in tara noastra, cand botanistul Dimitrie Grecescu, pictorul Nicolae Grigorescu si balneologul I. Bernath, un grup nedespartit in peregrinarile prin mijlocul naturii, sesizeaza necesitatea pastrarii unor peisaje de mare valoare stiintifica si estetica din natura, neinfluentate de activitatea umana.

Prima asociatie care militeaza pentru ocrotirea naturii este infiintata in anul 1920 de catre scriitoarea Bucura Dumbrava, sub numele de Hanul Drumetilor. Mai tarziu aceasta asociatie s-a transformat in Societatea de Turism si Protectia Naturii, care isi propune imprejmuirea unor rezervatii si infiintarea de parcuri nationale in Romania.

In anul 1922, savantul Emil Racovita intemeiaza Asociatia Fratia Munteana, in al carei statut se prevedea infiintarea unei sectii a frumusetilor naturii, a parcurilor si a rezervatiilor naturale.

Intre anii 1922 si 1923, numerosi biologi, geografi, geologi si silvicultori au facut propaganda pentru ocotirea naturii: Emil Racovita, Al. Borza, A. Popovici-Baznosanu, Ioan Borcea, Grigore Antipa, Emil Pop, Mihai Gusuleac, George Valsan, C. C. Georgescu, Val. Puscariu, I. Romer s.a.

La primul Congres al Naturalistilor din Romania tinut la Cluj in 1928, E. Racovita propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea comorilor naturale. Aceasta lege a fost declarata la 7 iulie 1930, dupa o stradanie meritorie a initiatorilor E. Racovita, Al. Borza, A. Popovici-Baznosanu. Pe baza acestei legi se organizeaza Comisia Monumentelor Naturii - C. M. N., condusa de A. Popovici-Baznosanu, in calitate de presedinte.

Intre anii 1938-1943, au fost declarate 36 rezervatii naturale cu o suprafata de circa 15000 ha, interzicandu-se distrugerea unor plante si animale rare.

Intre rezervatiile naturale declarate atunci, amintim:

Fanetele de la Bosanci;

Zaul de Campie;

Lacul si Paraul Petea;

O parte din rezervatiile principale din zona carpatica: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Balei din Muntii Fagaras, Codrul secular Slatioara, Codrul secular Giumalau, Dosul Laurului, Padurea Letea.

In 1935 a fost infiintat Parcul National Retezat, cu o suprafata de 13000 ha, care cuprinde paduri semivirgine, peisaje alpine, caldari si lacuri glaciare, pasuni si diferite specii valoroase de plante si animale.

In urma numeroselor decrete guvernamentale si regionale aprobate de-a lungul anilor, in prezent s-a ajuns la peste 800 de arii protejate (rezervatii naturale) citate de Ministerul Mediului si Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane.

Ariile protejate, cunoscute si sub denumirea de rezervatii naturale, sunt grupate dupa specificul si importanta lor stiintifica in:

Parcuri nationale si naturale;

Rezervatii complexe;

Rezervatii floristice si forestiere;

Rezervatii faunistice;

Rezervatii geologice si geomorfologice;

Rezervatii speologice;

Rezervatii paleontologice.

Parcurile nationale si naturale sunt zone de o mare valoare stiintifica care cuprind un complex de arii protejate c conserva habitatele naturale si biodiversitatea florei si faunei spontane.

In Romania sunt declarate 14 parcuri nationale:

Parcul National Retezat desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO ,Omul si Biosfera';

Parcul National Delta Dunarii, care detine triplul statut de protectie international - rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul UNESCO ,Omul si Biosfera', zona umeda, de importanta internationala, desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar si Sit al Patrimoniului Natural Universal, recunoscut de UNESCO;

Parcul National Muntii Rodnei, desemat international ca rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO ,Omul si Biosfera';

Parcul National Domogled - Valea Cernei;

Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;

Parcul Natoinal Muntii Apuseni;

Parcul National Muntii Bucegi; Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;

Parcul National Muntii Ceahlau;

Parcul National Muntii Calimani;

Parcul National Muntii Cozia;

Proiect: Fiziologia analizatorului vizual Proiect: Ereditatea - perechi identice, mostenirea unui singur factor, factorul X, gene imperfecte, incrucisarea genetica, penetranta, poligene

Parcul National Piatra Craiului;

Parcul National Muntii Semenic - Cheile Carasului;

Parcul National Muntii Macinului.

Parcurile Naturale din Romania sunt:

Parcul Natural Portile de Fier;

Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;

Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca zona umeda de impotanta internationala de catre Secretariatul Conventiei Ramsar;

Parcul Natural Vanatori - Neamt.

Rezervatiile complexe sunt uone care protejeaza peisajele naturale, feenomenele ecologice, urmele glaciare, plantele si animalele rare, declarate monumente ale naturii, cum ar fi:

Iezerul Surianul;

Masivul Iezer - Papusa;

Defileul Crisului Repede;

Muntii Siriu;

Muntii Ciucas;

Cheile Turzii;

Lacul Sfanta Ana;

Lacul Calcescu;

Golul alpin Balea;

Muntii Rarau - Pietrele Doamnei.

Rezervatiile floristice si forestiere sunt zone care protejeaza codri seculari, fanete, chei, lacuri si zone pitoresti in care supravietuiesc numeroase plante rare, relicte si endemisme vegetale:

padurea de larice de la Vidolm;

Molhasurile Capatanii;

Dosul Laurului de la Zambru;

Lacul Petea - Baile 1 Mai, Oradea;

Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului;

Mlastinile de la Stupini si Prejmer;

Padurea Spataru si Frasinul;

Fanetele Clujului;

Fanetele de la Sovata;

Padurea Hagieni;

Tinovul Poiana Stampei;

Mestecanisul de la Reci;

Padurea Comana;

Tinovul Mohos;

Parcul dendrologic Simeria;

Codrul Secular Slatioara;

Fanetele Seculare de la Bosanci - Ponoare.

Rezervatiile faunistice sunt zone in care sunt protejate specii rare, ocrotite sau pe cale de disparitie din fauna Romaniei:

Valea Valsanului;

Lacul Stiucii;

Canaraua Fetii;

Izvoarele de la Corbii Ciungi;

Rezervatia de dropii de la Boianu;

Rezervatia de cocosi de mesteacan de la Cornedei - Ciungii Balasinii;

Mlastinile de la Satchinez.

Rezervatiile geologice si geomorfologice sunt zone care protejeaza formatiuni geologice si geomorfologice deosebite, adevarate ,opere de arta' ale naturii:

Detunata;

Piatra Corbului;

Calcarele de la Ampoita;

Rapa Rosie;

Vulcanii Noroiosi;

Paclele Mari si Paclele Mici;

Bazaltele de la Racosul de Jos;

Blocurile de calcar de la Badila si Sarea lui Buzau;

Podul natural de la Ponoare;

Lacul Ursu;

Muntele de sare de la Slanic Prahova;

Lacul fara fund de la Ocna Sibiului;

Focul viu de la Andreiasu de Jos.

Rezervatiile speologice constituie zone care protejeaza cele mai frumoase fenomene carstice din Romania, in care vietuiesc numeroase animale cavernicole studiate la inceput de E. Racovita, fondatorul biospeologiei mondiale si nationale:

Pestera Ursilor;

Pestera Vantului;

Pestera Izvorul Tausoarelor;

Pestera Muierii;

Pestera Closani;

Pestera de la Tecuci;

Pestera Topolnita.

Rezervatiile paleontologice sunt zone care protejeaza marturii ale trecutului indepartat, reprezentat prin ramasitele fosile ale florei si faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului romanesc. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii grupelor de plante si animale care au trait pe teritoriul tarii noastre:

Dealul cu melci;

Punctul fosilifer Sluslanesti;

Punctul fosilifer Pestis;

Punctul fosilifer Purcareni;

Punctul fosilifer Armenis;

Punctul fosilifer Plaiul Domnesc;

Punctul fosilifer Dealul Repedea;

Punctul fosilifer Chiuzbaia;

Punctul fosilifer Radamanesti.

Plante si animale ocrotite in Romania

Pe teritoriul Romaniei traiesc numeroase plante si animale rare, endemisme si relicte glaciare, declarate monumente ale naturii.

Plante ocrotite in Romania: tisa - Tisa baccata, garofita Pietrei Craiului - Dianthus callizonus, floarea de colt - Leontopodium alpinum, papucul doamnei - Cypripedium calceolus, bujorul romanesc - Paeonia peregrina, laleaua pestrita - Fritillaria meleagris, lotusul termal sau dretele - Nymphaea lotus var. thermalis, smardarul - Rhododendron kotschyi, narcisa - Narcissus stellaris, angelica - Angelica archangelica, bulbuci - Trollus europaeus, strugurii ursului - Arctostaphylos uva-ursi, iedera alba - Daphne blagayana, ghimpele - Ruscus aculeatus.

Animale ocrotite in Romania: pastravul - Salmo trutta fario, broasca testoasa dobrogeana - Testudo graeca ibera, broasca testoasa de Oltenia - Testudo hermanni hermanni, pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus, cocosul de munte - Tetrao urogallus, piciorongul - Himantopus himantopus, dropia - Otis tarda, lebada cucuiata - Cygnus olor, sorecarul comun - Buteo buteo, buha - Bubo bubo, rasul - Lynx lynx, capra neagra - Rupicapra rupicapra, ursul - Ursus arctos.