Maduva spinarii ocupa canalul rahidian, avand substanta
cenusie dispusa central, inconjurata de substanta alba. Prezinta doua jumatati
simetrice delimitate intre ele de o fisura mediana ventrala si de un sept
median dorsal. In jumatatea caudala a maduvei spinarii septul este inlocuit de
o fisura. Sunstanta cenusie este mai voluminoasa la nivelul segmentelor de
origine a nervilor ce asigura inervatia membrelor. Pe sectiune transversala
substanta cenusie are forma literei H, prezentand 2 coarne dorsale, 2 coarne
ventrale, 2 coarne laterale si o comisura cenusie strabatuta de canalul
ependimar (captusit de nevroglii ependimare – ependimocite).
Coarnele dorsale sunt mai inguste dar mai lungi ajungand in apropierea santurilor
laterale dorsale. Contin pericarioni mici. La baza coarnelor dorsale,
pericarionii sunt mai mari si formeaza nucleul Clarke, implicat in
sensibilitatea proprioceptiva.
Coarnele ventrale apar scurte si groase, cuprind neuroni multipolari motori
relativ comasati in 4 grupe: medioventral, ventrolateral, central si lateral.
Coarnele laterale apar ca doua proeminente laterale, detasate de la nivelul
bazei coarnelor dorsale. In structura coarnelor laterale intra pericarionii
neuronilor preganglionari ai sistemului vegetativ, neuroni de asociatie,
neuroni senzitivi si neuroni motori.
In afara de pericarionii diverselor tipuri de neuroni, in structura substantei
cenusii din maduva spinarii mai intra: un bogat tesut nevroglic care este
format din astrocite, oligodendrocite, microglii; fibre nervoase amielinice,
fibre nervoase mielinice, lipsite de teaca Shawnn, mielina fiind generata de
oligodendroglii; si capilare sanguine.
Cele doua jumatati simetrice ale substantei cenusii sunt unite de comisura
cenusie, strabatuta de canalul ependimar. Substanta cenusie ce inconjoara
canalul ependimar este formata numai din fibre amielinice si celule nevroglice
si poarta denumirea de substanta gelatinoasa – Stilling.
Substanta alba a maduvei spinarii este preponderent formata din fibre
mielinice, tesut glial, capilare sanguine si o redusa cant. de tesut
conjunctiv. Dupa sensul de conducere a influxului nervos fibrele mielinice sunt
senzitive sau ascendente, ce fac legatura cu etajele superioare si fibre
descendente sau motorii, ce pornesc din etajele superioare si conduc comenzile
la organele efectoare.
Volumul substantei albe creste progresiv de la regiunea sacrala spre regiunea
cervicala prin adaugarea de fibre ascendente. Fibrele nervoase sunt grupate in
fascicule iar fasciculele formeaza cordoane, delimitate intre bratele
substantei cenusii si santurile longitudinale, dorsal si ventral. Exista astfel
pe fiecare parte un cordon dorsal, un cordon lateral si un cordon ventral.
