PREZENTAREA PATRAVARIE - SC DREAPTA SRL

1 Istoric si prezentare generala

1.1 Date de identificare

Numele firmei: SC DREAPTA SRL

• Adresa : Valea Strambei, comuna Sinca Veche
• Cod unic de inregistrare :........
• Forma juritica de constituire: societate comerciala cu raspundere limitata
• Tipuri de activitati desfasurate:

-piscicultura, ca activitate principala;

- servicii de turism: cazare, pensiune, agrement

1.2 Prezentare generala si principalele obiective

SC DREAPTA SRL este situata pe Valea Strambei intre comunele Sinca Veche si Sinca Noua pe drumul principal Dn73A. De la drumul principal DN 73A mai sunt de parcurs 7 km de drum forestier pana la locatia noastra. Accesul se face foarte usor, drumul fiind reparat recent de Ocolul Silvic, iar pe timp de iarna fiind foarte bine intretinut.

Forma de organizare a acestei societati este de tip SRL (societate cu raspundere limitata).

Pastravaria si pensiunea Barlogul Ursilor ofera produse si servicii de calitate superioara reprezentand o sursa de venit a familiei mele.

Pastravaria este o afacere profitabila datorita bazinelor naturale in care crestem pastrav atat pentru consumul propriu cat si pentru vanzare. De asemenea este un loc de relaxare pentru pescuitul de agrement.

In cadrul pensiunii oferim servicii de calitate superioara. Turismul este considerat in primul rand o forma de recreare alaturi de celelalte activitati in petrecerea timpului liber.

Principalele obiective ale activitatii  sunt :

cresterea pastravului si distributie;

prestari servicii de cazare.

In cadrul societatii noastre cresterea pastravului se face conform tehnologiilor moderne prezentate anterior.

A.    Cresterea Pastravului Fantanel (Salvelinus fontinalis) pentru consum

Este denumit si pastrav de izvor, pastrav de sipot, fantanita si fantanel (figura 1)

Figura 1 Pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis)

Raspandire

Original din regiunea izvoarelor fluviilor de pe coasta atlantica a Americii de Nord, a fost introdus in Europa in jurul anului 1889, iar la noi in tara prin anul 1906 in cateva ape de munte din Moldova, ca:Valea Barnarului, Valea Putnei si Valea Tarcaului.

Descriere

Ruda apropiata cu pastravul indigen, fantanelul il intrece pe acesta in armonia culorilor care ii dau o frumusete de neasemuit, si ii confera titlul de cel mai frumos peste de la noi. Corpul putin mai suplu decat al pastravului indigen, este acoperit cu numerosi solzi mici. In lungul liniei laterale sunt dispusi intre 109 si 130 solzi.

Are spatele brazdat de dungi serpuinde portocalii pe un fond verde-masliniu. Flancurile, de culoare variind intre argintiu, portocaliu si rosu sunt presarate cu numeroase stelute cu colturi rotunjite, de culoare portocalie sau rosu-carmin,unele din ele inconjurate cu inele albastrui.

Inotatoarele centrale, cea anala si cea dorsala sunt rosiatice si au la margine cate o dunga de culoare alb-laptos brazdata terminal cu o dunga neagra. Inotatoarea codala are aceasta dunga numai la baza de jos a ei. Dorsala si nodalca au culoarea spatelui si sunt brazdate si ele de dungi serpuite.

B.    Cresterea puietului in bazine

Puietul se tine in troci, in functie de rapiditatea cresterii lui, pana cand implineste cel mult doua luni. Cu cat ingrijirea puietului se face mai atent, cu atat trecerea lui in bazine se face mai repede (figura 2).

Figura 2 Cresterea puietului in bazine

In pastravariile in care, pana la data actuala, nu au fost construite troci pentru puieti, acestia vor fi crescuti in incubatoare si vor fi trecuti direct in bazine, pe masura invatarii succesive a lor la hrana, in incubatoare.

Se recomanda cresterea in bazine mici, cu o suprafata de -10 mp, cat mai inguste si cu adancimi cuprinse intre 0,30-0,75 m.

Densitatea si debitul

La trecerea din troci in bazine se introduc intre 200-1000 puieti/mp luciu de apa. Densitatea se va stabili in functie de debit si calitatea apei (oxigen si limpezime), socotindu-se 30-60 litri/minut pentru 10000 puieti pana la varsta de trei luni. Dupa ultima sortare in bazine puietii se raresc, lasandu-se un numar maxim de 200 buc/mp pana in primavara urmatoare, asigurandu-se un debit de 60-120 l/minut pentru 10000 puieti. In general, se pot socoti la o temperatura sub 15 grade C pentru 1000 puieti.

Hranirea

Cu cat densitatea in bazine este mai mare cu atat hrana va fi consumata mai bine de catre puieti. In bazine se vor introduce, in diverse locuri, mese de hranire si adapost care vor reprezenta 5-1% din suprafata luciului de apa. Puietul va fi obisnuit la hrana la ore fixe ,de 5-6 ori pe zi. Circulatia persoanelor pe digurile bazinelor in orele dintre mese va fi interzisa spre a evita crearea de reflexe conditionate in afara orelor de masa (figura 3).

Figura 3 Hranirea puietilor

Ratia zilnica se stabileste in functie de temperatura apei si este de circa 1,5 kg/zi hrana neamestecata cu apa, pentru 10.000 puieti de trei luni si 5 kg pentru puietii de 6 luni. Hranirea trebuie facuta continuu, in ratii precise si fara salturi. Trebuie retinut faptul ca nehranirea timp de 2-3 zile in sezonul cald duce la pierderea cresterii in greutate inregistrata de-a lungul a 10-20 zile de hranire corecta. Mai nou pentru puietul din bazine se dau ratii pentru hrana artificiala prevazuta dupa diversi furnizori.

Cand temperatura apei urca la 20 ⁰C ratia de hrana scade la mai bine de jumate, iar cand trece de 23 ⁰C hranirea inceteaza.

Sortarea

Este operatia obligatorie pentru a asigura o crestere uniforma si a se elimina canibalismul.

Sortarea incepe obisnuit odata cu trecerea puietului in bazine si continua periodic pana la valorificare. Ea se executa lunar sau din doua in doua luni la puietii din prima vara si lunar la restul efectivului exceptand reproducatorii (figura ).

S-a constatat, indeosebi la puietii hraniti necorespunzator, un avansat grad de canibalism inca din timpul tinerii lor in troci. Puietii de 3,5 cm au fost gasiti cu puieti de 2,5 cm in gura. Puietii vigurosi consuma hrana celor mai slabi, diferentierea de talie pronuntandu-se cel mai mult.

Sortarea se face fie manual (lucru foarte dificil, fie cu ajutorul unor ludite cu pereti si fund si sipci distantate intre ele in functie de marimea puietilor.

Dimensiunile obisnuite ale laditelor de sortat puieti sunt: 0,0 m;0,20 m; 0,15 m.

Daca sortarea se face regulat, o data, pe luna si obligatoriu la trecerea in bazine se va utiliza o singura ladita, sortarea facandu-se in doua categorii. Puietii mari raman in ladita iar cei mici in apa, cad in apa trocii in care ladita a fost introdusa.

De fiecare data cand se observa diferentieri mari intre puietul din acelasi spatiu si daca sortarea nu a fost facuta la timp, puietul se sorteaza pe trei categorii de dimensiuni si se introduce in bazine separate, cu diferente intre o categorie si alta de 2 cm. In acest caz, sortarea se face utilizand doua ladite, cea de a doua (exterioara) fiind de 0,50; 0,30;0,20 m,avand lumina dintre rigle putin mai mica decat la prima cutie. In aceasta din urma raman puietii mari, in cea exterioara puietii mijlocii, iar in troaca cei mici. Laditele se introduc in timpul operatiei in apa pana la jumatate din inaltimea lor.

Spatiile dintre sipci variaza obisnuit de la 2 mm la  mm pentru puietii din troci si de la 5 pana la 12 mm pentru cei din bazine, in functie de talie (tabelul 1).

Tabelul 1 Distanta dintre sipcile sortatorului pentru puietii de o vara

Sortarea se face cu multa atentie, atat pentru a evita eventualele raniri ale puietilor cat si socul provocat de o diferenta prea mare intre temperatura apei din care s-a scos puietul si cea a apei in care se face sortarea. Aceasta este necesara si pentru a observa exemplarele cu crestere si conformatie deosebite, care se retin separat pentru viitorii reproducatori.

La sortarea din toamna, daca apa are temperatura constanta si la cea din primavara (la implinirea varstei de un an ), daca apa este rece (de parau), se recomanda ca puietul sa fie separat pe cinci categorii, dupa cum urmeaza:

Categoria R- pentru viitorii reproducatori peste 10 cm;

Categoria 1 pentru viitorii reproducatori intre 8-10 cm;

Categoria 2 pentru viitorii reproducatori intre 6- 8 cm;

Categoria 3 pentru viitorii reproducatori intre 5-6 cm.

Debitul

Pentru puietii din bazine este necesar un debit de 1l/sec pentru 10.000 puieti/bazin. Debitul necesar pentru cresterea unui kg de pastrav difera de la o pastravarie la alta, in functie de temperatura apei. In conditiile pastravariilor noastre se considera suficient un debit de 1-2 l/minut pentru 1 kg, atata timp cat temperatura apei nu depaseste 15-17 ⁰C si apa nu este tulbure.

In an de seceta debitul se recircula dintr-un bazin intr-altul, necesarul scazand cu o treime fata de cel initial.

Debitul bazinelor trebuie astfel calculat incat apa sa se schimbe complet de 3-5 ori pe zi.

Densitatea

Densitatea pastravului destinat cresterii pentru consum difera de la o pastravarie la alta, in functie de debitul disponibil pentru fiecare bazin, de temperatura, de limpezimea apei si de marimea pestilor.

In pastravariile in care temperatura apei se ridica peste 18 grade in timpul verii, densitatea la mp nu va depasi kg/mp, in restul timpului si indeosebi iarna putand merge pana la 10 kg/mp.

In pastravariile cu bazine din pamant densitatea va fi mai mica decat din cele din beton, intrucat un debit mai mare macina treptat digurile odata cu miscarile apei in timpul hranirii.

Pierderi in randul puietilor pana la un an

Recoltarea icrelor de la reproducatorii selectionati in plina maturitate, eliminarea conditiilor favorabile dezvoltarii epizootiilor si producerii mortalitatii, asigurarea unui debit corespunzator si indeosebi hranirea puietului la momentul oportun, cu o hrana de buna calitate si administrata zilnic, elimina la maxim pierderile. Respectarea acestor conditii face ca mortalitatea de la ecloziune si pana la in toamna sa nu depaseasca 20-0% iar din toamna pana la implinirea varstei de un an, pierderea sa fie de maxim 10%.

Se pot da, orientativ, urmatoarele date pentru pierderile medii normale din pastravarie la puietii in primul an de viata:

- la ecloziune.......... 5%

- la inceperea hranirii..10%

- in timpul verii..25%

- in timpul iernii.10%

Total50%

Nu in toate pastravariile pierderile anuale sunt aceleasi, ca urmare a influentelor diferite a factorilor de mediu asupra puietului.

C.    Valorificarea pastravului

Scopul final al procesului de productie din pastravarie este valorificarea pastravului ajuns la greutatea comerciala. Se considera rentabila la valorificare, o greutate care sa depaseasca 150 g/bucata. Cu cat pastravul destinat consumului atinge intr-un timp mai scurt greutatea de mai sus, cu atat cheltuielile ocazionate cu cresterea lui sunt mai reduse si deci activitatea este mai rentabila. Valoarea la greutate a pastravului se face incepand de la greutatea de 200 g/buc.

Pretul de vanzare al pastravului il face fiecare producator, intrucat la data actuala productia de pastrav de consum este foarte mica, intreaga cantitate se livreaza in stare proaspata. Pe masura ce productia va creste aceasta se va diversifica. Un produs de calitate superioara il constituie pastravul afumat si ambalat in crengute de brad. Dupa cum se stie, icrele de pastrav (figura 5) sunt cele mai mari icre de peste. Ele pot fi consumate in stare cruda sau preparate ca si icrele de Manciuria sau cu maioneza.

Figura 5 Icre de pastrav

D.   Servicii de cazare

In ceea ce priveste serviciile de cazare SC DREAPTA SRL dispune de un corp de cazare cu doua nivele amplasat in vecinatatea lacurilor in care pot fi cazate 21 de persoane. Acestora, la cerere, li se poate servi micul dejun si chiar cina in cadrul unor ocazii deosebite.

1.3 Baza tehnico-materiala

A.    Pastravaria

Activitatea de acvacultura se desfasoara in scop de agrement pentru turistii cazati in cabana si pentru nevoile proprii de aprovizionare cu peste cat si pentru comercializare.

Pastravaria societatii noastre este construita pe valea Strambei la altitudinea de 836 m la poalele muntilor Fagaras din anul 2005 (figura 6). Locul l-am stabilit dupa ce am studiat si am cercetat zona. Am ales terenul datorita numarului mare de izvoare necesare unei pastravarii.

Pastravaria se intinde pe o suprafata de 2500 mp si este formata din 6 bazine dreptunghiulare. Bazinele sunt construite din pamant iar impermeabilitatea lor este asigurata cu o pavare cu piatra naturala scoasa din rau.

Cresterea pestilor se face in aceste bazine care au urmatoarele dimensiuni:

o      bazinul nr. 1 si 2 au cate doua compartimente si o suprafata a luciului de apa de 837 mp si este destinat puietului (figura 7);

o      bazinul nr. 3 (figura 8), bazinul  (figura 9) si 5 (figura 10) fiecare cu cate o suprafata a luciului de apa de 32mp este destinat pastravului de consum;

o      bazinul nr. 6 (figura 11)cu suprafata luciului de apa de 57 mp este destinat reproducatorilor.

Figura 7 Bazinele 1 si 2

 

Instalatii de captare si alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a celor 6 bazine se face printr-o priza de fund amplasata transversal pe paraul Valea DREAPTA. Priza consta dintr-un prag de fund combinat dintr-o conducta de otel cu dn 800 mm si L= ,5 m, in acestea practicandu-se fante pe partea superioara a acesteia pentru captarea apei.

Conducta este amplasata transversal pe fundul paraului in spatele unui prag de fund pentru posibilitatea de captare a debitelor minime.

Apa captata este trecuta prin doua camine de desnisipare amplasate pe malul paraului si din acestea printr-o conducta din PE dn 250 si L=600 m se alimenteaza primul bazin prin intermediul unui camin prin care pleaca o conducta si otel 219 mm in bazin.

Bazinul 1 si 2 au adancimea de 1,2 m iar peretii sunt realizati din beton armat cu grosime de 15 cm. Bazinele sunt prevazute cu doua conducte de preaplin prin care se face alimentarea bazinelor 3, si 5 iar din acestea se face evacuarea apei in parau prin intermediul unei instalatii tip calugar instalata in peretele bazinului (figura 12).

Figura 12 Instalatie evacuare apa tip calugar

Bazinul nr. 6 este alimentat dintr-o priza laterala formata dintr-o conducta din otel 100 mm in care s-au practicat fante pentru captarea apei acestea avand rol de desnisipator si o conducta de aductiune din PE dn. 250mm si L=75 ce se termina intr-un camin de distributie din otel din 2000 si h 3,0 m.

Volume de apa captate

Cele sase bazine au capacitatea de cca. 2832 mc.

Primenirea apei din bazine(volumul apei circulat) necesare in 2 ore este de 8x 116 l.

In cele 6 bazine se pot creste aproximativ 30 tone de peste de la stadiul de icre pana la varsta de 1,5 ani cand se valorifica. Greutatea optima de valorificare a pestilor este de 250 gr-300gr/buc.

B.    Pensiunea Barlogul Ursilor

Foto. Pensiunea Barlogul Ursilor

Pensiunea "Barlogul Ursilor" este situata intr-un cadru natural in gradina subcurburii Muntilor Fagaras care este invecinata de minunatele paduri de brad si pin.

Pensiunea este construita in stil rustic folosind lemnul si piatra ca elemente de baza in constructia pensiunii. Suprafata de constructie a pensiunii este de 350 mp formata din parter si mansarda.

La parter se afla salonul (figura 13), bucataria, doua grupuri sanitare si o terasa mare.

Figura 13 Salonul pensiunii "Barlogul Ursilor"

Salonul are o suprafata de 100 mp, are un bar propriu si este amenajat in stil rustic, unde se pot servi bauturile alese de turisti. Amenajarea salonului are in vedere activitatile care urmeaza a fi desfasurate aici. In acest scop avem in vedere :

v    servirea mesei;

v    vizionarea programelor TV sau video;

v    activitati sportive (masa de billiard);

v    activitati culturale (mini sala de conferinta).

Bucataria situata tot la parter ocupa si ea un loc important in cadrul pensiuni. Este complet utilata iar prin modul de aranjare a mobilierului si a ustensilele se asigura usor accesul la acestea.

La mansarda se afla opt camere toate avand baie. Sunt camere duble cu pat matrimonial si fiecare camera este unicata, avand un desing aparte (figura 1).

Grupurile sanitare din cadru pensiunii sunt si ele un spatiu important pentru turisti (figura 15). Prin aspectul sau acest spatiu poate influenta decizia clientilor de a ramane sau a parasi pensiunea. De asemenea dam o importanta in privinta urmatoarelor aspecte: nivelul curateniei si igienei mentinute.

La amenajarea exterioara a pensiunii un rol deosebit il au spatiile de odihna:

• Balansoare;
• Leagane, hamacuri amplasate intre pomi;
• Spatii pentru practicarea sportului (teren de fotbal sau basket);
• Teren de badminton/tenis/ping-pong;
• Mini poligon de trageri cu arcul si pusti cu aer comprimat.

Spatii de joaca pentru copii:

groapa de nisip pentru copii;

topogane.

In cadrul pensiunii noastre se pot desfasura o serie de activitatii atragatoare pentru turisti: inchirieri atv, inchirieri biciclete, echitatie, paint-boll, sanius, plimbari cu sania trasa de cai.

1. Analiza rezultatelor economico-financiare

Analiza veniturilor si cheltuielilor

Evolutia situatiei financiare este prezentata pe baza datelor din balanta, bilantul contabil si contul de profit si pierdere.

In continuare, vom incerca realizarea unui studiu comparativ in dinamica pentru a vedea evolutia societatii. In acest sens vom analiza datele dintr-o perioada de doi ani si anume perioada anilor 2008 -2009.

Contul de profit si pierdere traduce activitatea intreprinderii in termeni de flux spre deosebire de bilant, care inregistreaza stocurile in sens larg, respectiv cantitatile acumulate de bunuri, creante, titluri si datorii la un moment dat. Aceasta inregistreaza in credit total de bunuri, servicii sau moneda care intra ca venituri, iar in debit bunurile, serviciile sau moneda care iese ca si cheltuieli.

Reflecta performanta intreprinderii, respectiv capacitatea ei de a genera profit, care se exprima prin aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente, permitand stabilirea gradului de eficienta in utilizarea de noi resurse.

Evolutia contului de profit si pierdere este prezentata sintetic in tabelul 2.

Tabelul 2 Evolutia contului de profit si pierdere

Se desprind urmatoarele aspecte :

• Veniturile din exploatare: In anul 2009 veniturile din exploatare au crescut cu 5.163 lei fata de anul 2008 datorita cresterii cifrei de afaceri (171,36%) si intr-o mica masura contribuind si veniturile din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital.
• Cheltuielile de exploatare: In anul 2009 fata de anul 2008 cheltuielile de exploatare au crescut cu 35.115 lei ca urmare fireasca a majorarii substantiale a cifrei de afaceri, procentul fiind de 160%.
• Cheltuielile financiare: In anul 2009 au crescut fata de anul precedent cu 1.92 lei. 

Profitul net

Referat: Interviu cu Maestrul sportului FIDE Tiberiu Georgescu Referat: Fotbalul la 14-18 ani

Desi cu un volum mai mic (determinat din cauze obiective) atat in anul precedent, societatea a inregistrat in anul 2008 profit provenind in exclusivitate din activitatea de exploatare cu influenta negativa a cheltuielilor financiare asa cum s-a specificat anterior.

Tabelul 3  Evolutia elementelor patrimoniale

Activele imobilizate au crescut in anul 2009 fata de anul 20008, investitiile realizate facandu-se atat din fonduri proprii cat si din alte fonduri.

Activele circulante au inregistrat in anul 2009 o crestere fata de 2008 , crestere provenind de la stocuri, creante si disponibilitati banesti.

Capitalurile proprii inregistreaza o crestere apreciabila in 2009, adica un procent de 126,26%fata de 2007 datorita repartizarii din profitul obtinut a unei cote de 38% in conturile de rezerve.

Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an au inregistrat o substantiala crestere in anul 2009 fata de anul precedent situatie determinata de esalonarea ratelor de rambursare a imprumutului contractat pentru investitii.

Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an, in anul 2008 au crescut, majoritatea datoriilor fiind catre furnizori.

Concluzii

Avand in vedere cele mentionate mai sus cu privire la evolutia activitatii pe parcursul celor doi ani putem considera ca pozitiva aceasta activitate concretizata in principal prin urmatoarele aspecte :

Continua dezvoltare a bazei materiale si crearea premizelor necesare, prin importante investitii ;

Cresterea semnificativa a cifrei de afaceri de la un an la altul si mentinerea ritmului de crestere :

Cresterea capitalurilor proprii prin repartizarea unei cote din profit pentru rezerve ;

Obtinerea de profit din activitatea de exploatare si incercarea diminuarii pierderilor din activitatea financiara ;

Reducerea cheltuielilor de exploatare la unele categorii de cheltuieli cu pondere importanta in pretul de cost al productiei ;

Indeplinirea la timp si in cuantum legala tuturor obligatiilor fiscale neexistand nici un fel de restante ;

Preocuparea sporita pentru calificarea si lichidarea la timp a creantelor si angajamentelor.

Diagnosticul economico - financiar

Analiza economico-financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Prin diagnosticul financiar se stabileste starea de sanatate economico-financiara a societatii necesara adoptarii unor eventuale masuri de redresare in viitor. Informatiile necesare pentru efectuarea analizei financiare sunt preluate din bilantul contabil si contul de profit si pierderi.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elemente de activ si de pasiv ale intreprinderii la incheierea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. Bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura, destinatie si lichiditate. Bilantul, ca reflectare a pozitiei financiare stabilit la sfarsitul perioadei, de datorii (pasive) si de capitaluri proprii ale intreprinderii.

Din bilant se desprind originea si folosirea fondurilor intreprinderii. Originea fondurilor o constituie capitalurile proprii si datoriile si acestea sunt cuprinse in pasivul bilantului. Acestea reflecta pozitia financiara a intreprinderii, respectiv capacitatea acestuia de a se adapta schimbarilor mediului, oferind informatii esentiale despre aptitudinea ei de a degaja fluxuri viitoare de numerar si echivalente in numerar, ca si despre necesitatile viitoare.

A.     Analiza pe baza bilantului financiar

In cadrul de intocmire si de prezentare a situatiilor financiare din Standardele Internationale de Contabilitate, elementele bilantiere ale intreprinderii se definesc astfel:

Activul este o sursa controlata de intreprindere, care provine din evenimente trecute si este purtator de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice acesteia. Avantajele economice corespund unui potential de productie , unei posibilitati de conversie in lichiditatii sau unei capacitatii de reducere a iesirilor de fonduri (reduceri de costuri)din care un activ contribuie direct sau indirect la un flux de lichiditati specifice intreprinderii.

Datoriile sunt obligatii actuale ale intreprinderii care provin din evenimente trecute si care trebuie sa antreneze, cu ocazia platii (decontarii)lor, o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice. Obligatiile corespund responsabilitatilor de a actiona sau de a face ceva, de o anumita maniera, ce decurg dintr-o baza contractuala statutara sau legala, din practici comerciale curente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afacerii si echitabile.

Obiectivele analizei pe baza bilantului financiar:

pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii, si anume apreciaza daca intreprinderea isi poate onora angajamentele asumate ;

studiaza posibilitatea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen si a elementelor de activ de a fi transformate in bani ;

pune la dispozitia partenerilor informatii cu privire la valoarea obiectivului realizabil, informatii necesare si creditorilor pentru valoarea activului reprezinta gajul creantelor lor.

Pornind de la activitatea practica a intreprinderilor din tarile cu economie de piata traditionala, un principiu de care trebuie sa se tina seama, daca se doreste mentinerea pe piata si dezvoltarea intreprinderii este urmatoarea :activele pe care si le procura intreprinderea sa fie acoperita din capitalurile care raman la dispozitia ei pe un interval de timp cel putin egal cu durata de viata a respectivelor active. Aceasta este o conditie elementara, esentiala (dar nu suficienta) pentru asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii. Constructia bilantului financiar pornind de la elementele continute in bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate - exigibilitate. Astfel in active se vor inscrie mai intai elementele cele mai putin lichide, respectiv imobilizarile numite si nevoi sau intrebuintari permanente datorita rotatiei lente a capitalurilor investite ;se inscriu apoi activele circulante avand un grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile, motiv pentru care mai sunt numite nevoi sau intrebuintari temporare. Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate. Astfel se vor inscrie mai intai capitalurile proprii si datoriile financiare pe termen lung, suma lor reprezentand capitalurile permanente, iar apoi datorii pe termen scurt cu scadenta sub un an, numite si resurse temporare.

Tabel  Bilantul financiar pe 2008

Tabel 5 Bilantul financiar pe 2009

Indicatori calculati pe baza bilantului financiar:

a)     Situatia neta (SN)

Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupa reducerea tuturor datoriilor. Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate (interesul rezidual) da o prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a actionarilor SN=TA-TD

Situatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie marcheaza de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume, maximizarea valorii proprii, a activului major al gestiuni financiare, si anume, maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari, provizioane reglementate, raporturi din exercitiul precedent, subventii.

SN2008= TA - T D =28.52 - 15.506 =1 036 lei

SN 2009 =TA -TD =37.50 - 21.079 =16. 58 lei

∆SN=SN2009 -SN2008 =16.58-1036 =29.9 lei

b)     Fondul de rulment net (FRN)

Acesta asigura intreprinderii o derulare normala a circuitului economic. Daca acest fond nu acopera necesarul activelor circulante, se produce o capacitate cu perturbatii in desfasurarea normala a circuitului economic si care determina intreprinderea sa apeleze la credite bancare. Reprezinta o modalitate corecta de utilizare a capitalurilor permanente, el fiind o realitate certa cu precizie ori de cate ori incheiem bilantul.

FRN=Capitaluri permanente (CPM)- Active imobilizate (AI)

FRN2008=CPM - AI =18.08 - 15.758 =2.650 lei

FRN2009=CPM - AI =2559 - 17. 1=6.15 lei

∆FRN=FRN2009 - FRN2008 =6.15 - 2.650 =756 l

Figura 16 Cresterea nevoii de fond de rulment

c)      Trezoreria neta (Cash-Flow-ul)

Acesta reprezinta fluxul monetar net al exercitiului, respectiv diferenta dintre trezoreria neta de la sfarsitul perioadei si cea de la inceputul perioadei. Daca fondul de rulment, la un moment dat (al incheierii exercitiului contabil) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete, concretizata in disponibilitati banesti, in conturi bancare si in casa.

TN=FRN - NFR

TN=DPB - CRT

TN2008 = FRN2008 - NFR2008 = 2.650 - 2.260 = 390 lei

TN2008 = DPB2008 - CRT2008 = 2.103 - 1.713 = 390 lei

TN2009 = FRN2009 - NFR2009 = 6.15 - .689 = 1.729 lei

TN2009 = DPB2009 - CRT2009 = 670 - 1.9 = 1.726 lei

∆TN = TN 2009 - TN 2009 = 1.726 - 390 = 1.336 lei

Cash - Flow - ul (CF) se exprima prin variatia fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment.

CF = ∆FRN - ∆ NFR =675 - 2.29 =1.336 LEI

Tabelul 6 Comparatia indicatorilor pe baza bilantului financiar

In urma analizei efectuate pe baza bilantului financiar putem trage urmatoarele concluzii:

v    cresterea situatiei nete de la un exercitiu la altul reprezinta un efect al gestiunii economiei sanatoase, o imbogatire a unitatii ;

v    fondul de rulment net pozitiv semnifica faptul ca resursele ciclice folosite pentru finantarea activelor imobilizate au o pondere mica, cea ce are influente favorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt ;

v    fondul de rulment propriu arata faptul ca imobilizarile sunt finantate doar partial din surse proprii si ca intreprinderea este nevoita sa apeleze la surse straine pentru a finanta o parte din imobilizarile sale ;

v    valoarea fondului de rulment de strain arata existenta imprumuturilor pe termen lung ;

v    nevoia de fond de rulment semnifica un surplus de resurse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare cu capitaluri circulante ;

v    trezoreria neta arata ca societatea are o oarecare capacitate de autofinantare a investitiilor.

B.    Analiza structurii patrimoniale prin sistemul ratelor

Analiza pe baza ratelor ajuta la evaluarea performantelor, apreciaza starea de sanatate financiara a firmei, realizeaza unele predictii privind situatia si performantele financiare ale societatii, ajuta la cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, ajuta la detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea firmei, permite dezvoltarea unor analize pe nivelul manageriale - financiare insotite de elaborarea si adoptarea deciziilor cu implicatii economico - financiare privind mentinerea si dezvoltarea firmei.

Recurgerea la aceasta metoda se face din dorinta de a stabilii norme, praguri care sa constituie criterii pentru a aprecia starea unei intreprinderi prin compararea ratelor calculate cu anumite valori de referinta. In postura de valori de referinta se pot afla aceleasi rate stabilite la nivelul unui domeniu de activitate, aceleasi rate inregistrate de o firma cu care intreprinderea in cauza doreste sa concureze sau pe care o considera un exemplu.

Ratele de structura financiar patrimoniale se stabilesc ca raport intre un post sau mai multe posturi de activ sau de pasiv si totalul bilantului sau intre anumite posturi de activ si pasiv.

a)     Ratele privind structura activului

In sistemul ratelor de structura ale activului cele mai semnificative rate cu valoare informativa si totodata cele mai frecvente mentionate in literatura de specialitate sunt :

rata imobilizarilor

rata stocurilor

rata creantelor

rata disponibilitatilor

1.     Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate calculata ca raport intre activele imobilizate si totalul activelor reprezinta de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc intreprinderii in mod permanent.

R_AI2008= =55,21%

R_AI2009== 5,66%

2.     Rata activelor circulante

Reprezinta ponderea activelor circulante in activul bilantier

a.     Rata stocurilor

Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatii. Astfel aceasta rata inregistreaza valori mai ridicate la intreprinderile din sfera productiva si din sfera distributiei de bunuri, si inregistreaza valori scazute in sfera serviciilor.

b.     Rata creantelor comerciale

Marimea acestei rate este data de natura relatiilor intreprinderii cu partenerii si de termenele de plata pe care le acorda clientilor sai.

c.      Rata disponibilitatilor banesti

Aceasta rata reflecta ponderea disponibilitatilor in patrimoniul firmei, informatiile ce sunt furnizate de aceasta fiind deosebit de fragile si necesitand o interpretare de la caz la caz.

b)     Rate privind structura pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilirea si autonomia financiara. Analiza structuri pasivului poate fi efectuata cu ajutorul unor rate care evidentiaza eficienta structurii pasivului.

1.Rata stabilitatii financiare

Aceasta rata evidentiaza ponderea capitalului permanent in capitalul total sau in pasivul total, iar un nivel scazut al acestuia indica un pericol in stabilitatea financiara a intreprinderii. Capitalul permanent are rolul de a acoperii atat activele imobilizate, cat si fondul de rulment.

2. Rata datoriilor totale (indatorarea globala)

Rata datoriilor totale masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul intreprinderii.

Autonomia financiara este primordiala pentru societate deoarece ii da posibilitatea de a decide in toata libertatea si totodata de a gasi si contracta noi imprumuturi.

c)      Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Problematica lichiditatii si solvabilitatii fiind destul de complexa este tratata diferit in literatura de specialitate. Pentru prevenirea unor concluzii se impun unele clasificari.

Analiza lichiditatii(ratele de lichiditate)

Lichiditatea se refera la prioritatea elementelor patrimoniale de ase transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Se exprima ca raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activa se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti, cat pot sa devina lichide imediat (ex. creantele, stocurile etc.)

1.Rata lichiditatii generale

De regula, activele curente se stabilesc scazand din activele circulante stocurile nefavorabile si creantele incerte.

2. Rata lichiditatii imediate (la vedere)

Evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile exigibile imediat, pe baza disponibilitatilor banesti si mai este numita capacitate de plata.

Analiza solvabilitatii (ratele de solvabilitate)

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici intervine comparatia intre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii.

1.Rata solvabilitatii patrimoniale

2.Rata solvabilitatii generale

In tabelul 7 sunt prezentate rezultatele calculelor efectuate pentru stabilirea indicilor.

Tabelul 7 Ratele calculate pentru perioada 2008-2009

Din analiza, privind structura activului si pasivului rezulta urmatoarele concluzii:

ratele activelor imobilizate masoara ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispozitia intreprinderii in mod permanent in totalul activelor;

rata activelor circulante a crescut in anul 2009 la ,55% fata de 37,2% cat era in anul 2008, fata de 2008 au crescut atat activele circulante cat si activul total;

rata creantelor comerciale inregistreaza valori semnificative la intreprinderile aflate in contact direct cu clientii care realizeaza plata in numerar si valori mai ridicate in cazul relatiilor dintre firme cu decontari fara numerar;

valoarea ridicata a activelor de trezorerie reflecta o situatie favorabila in teoria echilibrului financiar daca nivelul lor depaseste nivelul pasivelor de trezorerie, in caz contrar trebuie sa se faca apel la credite curente pentru finantarea nevoilor de exploatare;

rata stabilitatii financiare este un indicator referitor la stabilitatea finantarii;

rata datoriilor totale masoara ponderea datoriilor,indiferent de durata si originea lor in patrimoniu. Aceasta rata prin natura ei este subminata si pe masura ce valoarea raportului se diminueaza indatorarea se reduce;

rata lichiditatii generale reprezinta un mod de exprimare relativa a fondului de rulment financiar. Valoarea supraunitara a ratei dovedeste, ca cel putin pe termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile;

rata lichiditati imediate exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati;

rata solvabilitatii patrimoniale arata raportul dintre capitalul propriu si capitalul propriu plus datoriile totale;

rata solvabilitatii generale este data de raportul dintre activul total si datoriile totale;

valoarea raportului mai mare de 1,5 dovedeste ca societatea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti. imediat si indepartate fata de terti.

C.    Analiza pe baza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere are rolul de a asigura o analiza a modului in care s-a ajuns la rezultatul exercitiului incheiat.

In cadrul sau se evidentiaza atat veniturile cat si cheltuielile grupate dupa natura lor, precum si profitul sau pierderea pentru fiecare grupa de activitati (rezultat din exploatare, rezultat financiar si rezultatul extraordinar) si pe total (rezultat brut, impozitul pe profit si rezultatul net).Contul de profit si pierdere sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.

Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.

Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului +adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului),a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune.

Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare. Pe baza datelor din contul de profit si pierdere ce se regaseste la anexe vom face analiza soldurilor intermediare de gestiune a capacitatii de autofinantare.

a)     Solduri intermediare de gestiune    

Sunt indicatori sub forma unor marje de acumulare baneasca, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderii. Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate a intreprinderii de rezultat al exploatarii, rezultat curent, rezultatul brut al exercitiului si rezultatul net al exercitiului.

1.Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere)masoara profitul

Rez.expl.=EBE +Alte venituri din expl.+Venituri din proviz.de expl -

Alte chel de expl. - Chelt.cu amortiz.

Rez.expl.2008=9.318+159 + 0 - 113 - 1.6 = 7.720 lei

Rez.expl.2009 = 19.803 +31 + 0 - 83 - 2.293 = 17.768 lei

2. Rezultatul curent (RC) este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal.

RC = Rez. expl. + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC2008 =7.720 + 57 - .112 =665 lei

RC2009 = 17.768 + 20 - 6. 05 = 11. 95 lei

Rezultatul brut al exercitiului

Rez.brut = RC +Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rez. brut 2008 = 665 lei

Rez. brut 2009 = 11.95 lei

. Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie distribuit sub forma dividentelor catre actionari pentru capitalurile subscrise si/sau sa se reinvesteasca in intreprindere.

RN = Rez. brut - Impozitul pe profit

RN 2008 = 665 - 926 = 2.739 lei

RN 2009 = 11.95 - 2.832 = 9.122 lei

Tabelul 8 Soldurile intermediare de gestiune

D.   Analiza ratelor pe baza contului de profit si pierdere

Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderii permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. Ratele de rentabilitate se pot exprima in diferite forme in functie de elementele ce se iau in calcul.

In toate cazurile rentabilitatea exprima o relatie dintre un rezultat (efectul economic si financiar rezultat) si capitalul investit pentru al obtine (efortul depus pentru obtinerea rezultatului).De cele mai multe ori se folosesc concomitent indicatori de rentabilitate pentru a crea posibilitatea interpretarii multilaterale a situatiei financiare si pentru a determina un diagnostic financiar corect.

1. Ratele de rentabilitate comerciala

Ratele rentabilitatii comerciale exprima corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifra de afaceri, dand expresia politicii comerciale a intreprinderii. Rata rentabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale (productia de aprovizionare, stocare si vanzare) si mai ales a politicii de preturi practicate de intreprindere. Evidentiaza eficienta vanzarilor respectiv cota de profit net ce revine la 1leu si 100 lei cifra de afaceri.

a.     Rata marjei comerciale

b.     Rata marjei brute de exploatare (rate EBE)

c.      Rata marjei nete

d.     Rata marjei nete de exploatare

e.     Rata marjei brute de autofinantare

2. Ratele de rentabilitate economica

Masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. In functie de scopul analizei se calculeaza mai multe rate de rentabilitate economica, toate avand o valoare informatica ridicata prin exprimarea lor in cifre relative ceea ce confera o baza mare de comparatie si evaluare. Rata rentabilitatii economice reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice angajate pentru obtinerea acesteia.

Rata rentabilitatii activului economic

3. Ratele de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara exprima corelatia dintre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a activitatii intreprinderii. Rata rentabilitatii financiare cuantifica remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activitati: exploatare, financiara, extraordinara. Aceasta are in vedere sursele intreprinderii fiind sensibila la structura financiara si in mare masura influentata de grupul de indatorare al intreprinderii.

a) Rata de rentabilitate financiara neta

b) Rentabilitatea financiara inainte de impozit

c) Randamentul capitalurilor proprii

Tabelul 9 Ratele pe baza contului de profit si pierdere

Din analiza ratelor de rentabilitate se desprind urmatoarele concluzii:

rata marjei comerciale este data de raportul dintre marja comerciala si vanzarea marfurilor si in cazul de fata, remarca o scadere in anul 2009 comparativ cu anul 2008;

rata marjei brute de exploatare masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale. Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit, iar in cazul de fata indica o crestere in perioada analizata;

rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv, capacitatea sa de a realiza si de a rezista concurentei. Aceasta rata pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele;

rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune societatea pentru a-si asigura dezvoltarea si remunerarea actionarilor sai;

rata rentabilitatii activului economic este data de raportul dintre rezultatul exploatarii si activul total. Acesta prezinta o crestere semnificativa, in dinamica.

rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea societatii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Toate ratele de rentabilitate calculate releva o crestere a acestora la nivelul anilor analizati.

randamentul capitalurilor proprii este rezultatul raportului dintre dividende si capitaluri proprii. Aceasta rata are importanta pentru actionarii minoritari care sunt interesati exclusiv de beneficiarul ce va fi pus in distribuire sub forma dividendelor, iar in cazul analizat aceasta a inregistrat o triplare in perioada analizata

Valorificarea resurselor locale in scopul cresterii rentabilitatii a facut primul pas cu multi ani in urma prin construirea pensiunilor agroturistice, prin a da contur turismului intr-un spatiu atat de frumos si care a devenit foarte cunoscut de lumea intreaga. Din analiza societatii, luata in calcul in aceasta lucrare, putem observa ca turismul prospera cu repeziciune de la an la an ,ceea ce este foarte bine. Aceasta are avantajul ca este una dintre cele mai frumoase si moderne pensiuni din zona Valea Strambei.

Calculele ne arata ca de la un exercitiu la altul se realizeaza un efect al gestiunii economiei sanatoase, o imbogatire a unitatii. Putem vedea asta si din fondul de rulment net pozitiv care semnifica faptul ca resursele ciclice folosite pentru finantarea activelor imobilizate au o pondere mai mica, ceea ce are influente favorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt.

Societatea are capacitatea de autofinantare a unei parti din investitii. Aceasta se vede din calculul trezoreriei nete. Valoarea ridicata a activelor de trezorerie reflecta o situatie favorabila in teoria echilibrului financiar daca nivelul lor depaseste nivelul pasivelor de trezorerie, in caz contrar trebuie sa se faca apel la credite curente pentru finantarea nevoilor de exploatare ceea ce la noi nu este cazul.

Din valorile ratei lichiditatii concluzionam ca aceasta are o valoare supra unitara ceea ce dovedeste ca cel putin pe termen scurt,societatea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

Ceea ce e cel mai important si putem observa din rata marjei brute este ca indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a realiza profit, dar nu suficientsi, de a rezista concurentei.

Chiar daca autofinantarea a scazut de la un an la altul, aceasta nu ne impiedica de a realiza un credit bancar pentru o noua investitie care cu siguranta va aduce profitul dorit.

CAPITOLUL

INVESTITIA MIJLOC DE CRESTERE A RENTABILITATII

LA SC. DREAPTA SRL

Ideea de investitie a aparut din dorinta de a prospera, de a produce si a investii intr-o zona pitoreasca precum si din dorinta de a asigura doritorilor un produs alimentar proaspat si de calitate. Investitia pe care o avem in vedere respectiv, realizarea unui incubator ne asigura reducerea cheltuielilor cu materialul de reproductie.

.1 Prezentarea variantelor de investitii preconizate

In principiu se intentioneaza realizarea unei statii de incubare a materialului reproducator (icrele), in doua variante cu echipamentele aferente, care difera intre ele prin capacitatea de productie. In acest contest prima varianta va avea capacitatea de productie 900.000 puiet /an iar varianta a doua, 500.000 puiet/an.

.1.2 Casa de incubatie

Este o constructie din lemn sau zidarie in care se prevad instalatiile necesare pentru producerea aluviunilor de pastrav, adica a puilor de pastrav intr-un stadiu timpuriu de dezvoltare (figura .1). Dimensiunile casei de incubatie sunt determinate de numarul instalatiilor destinate icrelor, care este direct proportional cu marimea productiei intreprinderii piscicole.

Este prevazuta cu o gura de alimentare racordata la sursa de alimentare a bazinelor de pastrav care asigura debitul de apa al incubatoarelor. Ferestrele salii incubatoarelor sunt prevazute cu jaluzele, care impiedica patrunderea unei lumini naturale puternice, daunatoare dezvoltarii normale a icrelor. Totusi, in interior se prevede instalatia electrica de iluminat, care creeaza conditii pentru desfasurarea operatiilor de exploatare legate de incubatia icrelor, nestingherita de modificarile de intensitate sau de lipsa luminii naturale.

Apa de alimentare a incubatoarelor trebuie sa fie lipsita de factori nocivi, perfect limpede si bine oxigenata. Apa incarcata cu aluviuni se poate corecta prin folosirea filtrelor, care trebuie sa fie suficient de mari (cativa metri cub de apa, capacitate), pentru a asigura filtrarea rapida a apei. Ca material filtrant se foloseste pietris, nisip, turba, cocs, piatra paroasa. Filtrele sunt absolut necesare pentru a opri aluviunile care depunandu-se in incubatoare provoaca asfixia icrelor si dezvoltarea ciupercilor parazite. Incarcandu-se cu aluviuni, materialul filtrant al instalatiilor de filtrare a apei se inlocuieste cel putin odata pe an.

Consumul de apa in incubatoare variaza cu temperatura si oxigenul solvit, fiind in medie de 300l/min.

Deoarece in interiorul casei de incubatie se tin si cativa reproducatori pe o perioada limitata in vederea obtinerii icrelor pentru umplerea incubatoarelor, se prevad bazine din beton pentru reproducatori. Pe langa sala de incubatie in cadrul aceleasi constructii se prevad si incaperi suplimentare, cum sunt: laborator pentru controlul sistematic al icrelor si alte operatiuni necesare in cadrul gospodariei.

Magazia de furaje, este o constructie realizata pe principul depozitelor de furaje intalnite si in ciprinicultura (figura .2). Este o incapere bine aerata si lipsita de umiditate, pe cat posibil ridicata de la sol si cu dusumea din lemn, pentru a obtine mediu uscat necesar, evitandu-se mucegairea si rancezeala granulelor care formeaza hrana pastravului,

degradarea, pierderea vitaminelor.

Dimensiunile magaziei de furaje se determina in functie de ritmul de aprovizionare, care depinde de capacitatea unitatii producatoare, cat si de distanta intre crescatoria salmonicola si sursa de preocupare a furajelor. In general este de preferat ca transportul furajelor la crescatorie sa se faca de mai multe ori anual, intr-un anumit ritm care faciliteaza micsorarea dimensiunilor la depozite si in plus se asigura pestelui in permanenta o hrana proaspata. Numarul transporturilor anuale de furaje trebuie analizat din punct de vedere al eficientei economice ca un element in pretul de cost al pestelui. Spatiul destinat furajelor creste in situatia in care furajele granulate sunt preparate in cazul exploatarii piscicole. In acest caz magazia de furaje granulata propriu-zisa este de capacitate redusa aparand in schimb, ca necesar spatiu pentru depozitarea materiei prime si spatiile destinate diferitelor utilaje pentru cantarire, amestec de granulare.

.2 Eficienta economica a investitiei

Acceptiunea notiunii de eficienta se intalneste atat in practica, cat si in studiile de specialitate, in doua sensuri:

performante rezultate dintre cele mai mari;

efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate si consumate.

Performantele ridicate in productie echivaleaza cu eficienta atunci cand sunt obtinute in conditiile unei utilizari rationale, intr-un regim economic a echipamentelor. Astfel, sporirea productiei este insotita de costuri reduse si profituri mari, in crestere. Daca performantele mari sunt realizate prin suprasolicitarea echipamentelor, avand consecinte negative, in acest caz nu avem de-a face cu eficienta, iar castigul obtinut este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature, in acest caz costurile cresc vertiginos si profiturile scad.

Cu alte cuvinte, eficienta se poate defini ca un raport obiectiv, cantitativ intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.

eficienta economica a investitiilor poate fi calculata in forma absoluta sau in forma relativa pentru a face comparatii intre diferite variante de prioritate;

determinarea eficientei economice trebuie sa se bazeze pe o abordare sistemica, datorita interdependentei dintre procesele economice intre intreprinderi si ramuri.

Asadar un proiect de investitii este cu adevarat eficient nu numai pentru ca el se incadreaza avantajos in criteriile de eficienta, ci si pentru efectele propagate favorabile asupra altor sectoare de activitate.

.2.1 Analiza proiectelor de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de eficienta economica

Evaluarea eficientei economice a investitiilor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori.

Pentru inceput este necesara cunoasterea valorii: investitiei totale, a veniturilor anuale si a cheltuielilor anuale.

Investitia totala

Este un indicator de volum care cuantifica efortul investitional total facut pentru realizarea obiectivului.

In volumul investitiei se includ stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare a obiectivului economic, dar si cheltuielile care nu maresc valoarea capitalurilor fixe, cum sunt cheltuielile cu salariatii, cu energia electrica s.a.

Varianta 1:

Constructie (casa pastravarului):....6000 lei

Bazine inox ( buc.)........ .00 lei

Sistem de captare al apei ...... 1.000 lei

Sistem de incalzire si alte cheltuieli..1.600 lei

Total: 70.000 lei

Varianta 2:

Constructie (casa pastravarului):....7000 lei

Bazine inox ( buc.)........ 6.600 lei

Sistem de captare al apei ...... 1.000 lei

Sistem de incalzire si alte cheltuieli..1.600 lei

Total: 82.200 lei

Deci volumul total de investitii pentru cele doua variante este:

= 70.000 lei

= 82.200 lei

Veniturile provin din vanzarea surplusului de puiet produs in incubator. Astfel, venitul anual (), pentru cele doua variante, care sunt diferentiate prin capacitatea puietului produs intr-un an vor fi:

Q_h1 = 00.000 buc x 0,20 lei / buc = 80.000 lei /an

Q_h2 = 600.000 buc x 0,20 lei / buc = 120.000 lei / an

Cheltuielile anuale de exploatare cuprind urmatoarele componente:

Varianta 1

Materia prima (icrele).......5 Kg x 70 lei / kg = 350 lei/an

Salarii ..... 1 om x 700 lei / luna x 12 luni = 8.00 lei / an

Taxe, impozite si alte cheltuieli (0 % din total) ...    500 lei / an

Total: 12.250 lei / an

Varianta 2

Materia prima (icrele) ......7,2 Kg x 70 lei / kg = 50 lei/an

Salarii ..... 1 om x 700 lei / luna x 12 luni = 8.00 lei / an

Taxe, impozite si alte cheltuieli (0 % din total) ...    562 lei / an

Total: 12.66 lei / an, valoare rotunjita: 12.70 lei / an.

Deci volumul total al cheltuielilor pe cele doua variante va fi:

C_h1 = 12.250 lei /an

C_h2 = 12.70 lei /an

In tabelul 5.1 sunt prezentati sintetic indicatorii determinati, precum si capacitatea de productie exprimata in buc. puiet / an si durata de functionare a incubatorului.

Tabelul .1. Indicatori ai eficientei investitiei

In continuare se calculeaza: investitia specifica, termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica, cheltuieli echivalente sau recalculate, cheltuieli specifice recalculate, randamentul economic, pe baza datelor din tabelul .1

Investitia specifica (S)

Aceasta exprima efortul investitional facut pentru obtinerea unei unitati de capacitate, exprimata fizic (nr. pers.) sau valoric ( lei).

Relatiile de calcul sunt: , unde este capacitatea exprimata fizic

, unde este capacitatea exprimata valoric

Inlocuind in relatiile de calcul vom avea:

pentru capacitatea fizica

= 0,175 lei / puiet

= 0,137 lei / puiet

pentru capacitatea valorica

= 0,875 lei investitie la 1 leu venit

= 0,685 lei investitie la 1 leu venit

Efortul investitional pentru un puiet este mai mare in varianta, calcul valabil si pentru investitia specifica calculata in functie de capacitatea valorica.

In functie de acest indicator, varianta 2 este mai eficienta decat varianta 1.

Termenul de recuperare (T)

Exprima perioada de timp in care se recupereaza investitia din profit in urma punerii in functiune a obiectivului.

Relatia de calcul este: T = , unde este profitul anual, adica

= 80.000 - 12.250 = 67.750 lei

= 120.000 -20.230 = 99.770 lei

= 1,03 ani

= 0,82 ani

In functie de durata de recuperare a investitiei, varianta 2 este mai eficienta decat varianta 1, deoarece investitia este recuperata intr-un timp mai scurt.

Coeficientul de eficienta economica (e)

Exprima profitul anual ce se obtine la 1 leu investit, ceea ce semnifica efectul net anual ce poate fi obtinut la 1 leu investit.

In general se alege varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.

Relatia de calcul este: e =

= = 0,97

= 1,22

In functie de coeficientul de eficienta economica, varianta 2 este mai eficienta, deoarece asigura un profit anual mai mare la 1 leu investit.

Cheltuieli echivalente sau recalculate (K)

Exprima efortul total (cu investitia si cu productia) facut pentru realizarea investitiei si functionarea viitorului obiectiv economic.

K₁ = I_t + Ch . D = 70.000+ 12.250 x 20 = 315.000 lei

K₂ = I_t + Ch . D = 82.200 + 12.70 x 20 = 331.600 lei

Cheltuieli specifice recalculate (k)

Reprezinta efortul total (cu investitia si cu productia) facut pentru a obtine o unitate de capacitate fizica sau valorica.

Relatia de calcul este: k = =

k₁ = 315.000 / 00.000 x 20 = 0,039 lei efort total / buc. puiet

k₂ = 331.600 / 600 000 x 20 = 0,028 lei efort total / buc.puiet

Cand se utilizeaza capacitatea exprimata valoric, rezulta:

k₁^' = 315.000 / 80.000 x 20 = 0,197 lei efort total / leu venit

k₂^' = 331.600 / 120.000 x 20 = 0,138 lei efort total / leu venit

In functie de cheltuielile recalculate si cheltuielile specifice recalculate, varianta 2 este mai eficienta deoarece prezinta un efort mai mic cu investitia si cu cheltuielile anuale de productie.

Randamentul economic (R)

Reprezinta profitul final (realizat dupa recuperarea investitiei) ce se obtine la 1 leu investit.

Relatia de calcul este:

 profit final la 1 leu investit

profit final la 1 leu investit

In functie de randamentul economic varianta 1 este mai eficienta, deoarece asigura un profit final mai mare la fiecare leu investit.

Centralizarea datelor referitoare la indicatorii prezentati este cuprinsa in tabelul .2.

Tabelul .2. Prezentarea valorilor indicatorilor statici de eficienta economica

Analizand datele din tabel se constata faptul ca, in baza valorilor calculate pentru indicatorii eficientei economice a investitiei, varianta optima de proiect este varianta 2, care recomanda realizarea unui incubator cu sase bazine si cu o capacitate de productie de 600.000 bucati puiet / an.

In baza studiilor intreprinse se pot evidentia o serie de aspecte atat referitoare la aspectele teoretice, cat si cele rezultate din studiul de caz. In acest context, in cele ce urmeaza, se prezinta cele mai semnificative concluzii.

Referitor la investitia propusa se constata urmatoarele:

Au fost luate in studiu doua variante de realizare a incubatoarelor:

o      Varianta 1 - Incubator cu capacitatea de 00.000 puiet/an;

o      Varianta 2 - Incubator cu capacitatea de 600.000 puiet/an.

In urma analizei indicatorilor de eficienta economica se constata ca varianta 2, adica incubatorul cu sase bazine, este mai rentabila deoarece:

termenul de recuperare este mai mic in cazul variantei 2 fata de varianta 1, in consecinta si coeficientul de eficienta economica este favorabil variantei a doua;

randamentul economic este de asemenea mai mare in cazul variantei a doua si anume de 23,27 lei profit la un leu investit, fata de 18,36 lei profit la un leu investit corespunzator variantei 1.

Analizand rezultatele din ultimii ani reiese faptul ca societatea dispune de unele resurse financiare pe care le poate investi in vederea realizarii unei activitati care sa asigure profitabilitate mai mare pe termen lung. Astfel, se poate aprecia ca realizarea investitiei propuse este posibila si fara a se apela la credite.

In baza studiilor efectuate se propune proiectarea si realizarea unui incubator cu sase bazine si cu o capacitate de reproductie de 600.000 buc (puiet) / an.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

La final de lucrare, incerc sa pun in balanta lucrurile bune si cele mai putin bune care s-au

petrecut pe intreaga perioada a desfasurarii cercetarilor proprii, iar cei ce vor studia aceasta lucrare, vor considera de buna voie in ce parte se va fi inclinat balanta.

Aspecte pozitive:

Salmonicultura este una din cele mai eficiente si frumoase ramuri ale pisciculturii;

Romania are un mare potential turistic si piscicol - salmonicol, insa fara munca si tehnologii de ultima generatie, nu vom putea concura pe piata europeana si mondiala;

Sistemul de crestere amenajat si pus in functiune, cu toate neajunsurile de ordin tehnic si organizatoric, reprezinta un pas mic dar important, in dezvoltarea pe viitor a unor ferme de mari dimensiuni;

Prin amenajarea si popularea acestui pastravarii am descifrat multe din tainele si secretele meseriei de pastravar, lucruri care nu pot fi invatate din carti, oricat de mult te-ai stradui;

Muncind zi de zi in mica pastravarie si in pensiune, iti asumi o oarecare responsabilitate, iar rezultatele obtinute iti dau incredere pe viitor;

Avand la dispozitie o astfel de amenajare piscicola, cunostintele mele din mai multe domenii au fost amplificate si completate: tehnologii de crestere, furajare (alimentatia pestilor), disectii (fiziologie, anatomie), dezinfectii (igiena piscicola) si nu in ultimul rand - gastronomie;

De mai multe ori am fost pus in situatia de a face fata unor probleme legate de cheltuieli, venituri, rentabilitate, ceea ce m-a obligat sa iau decizii, dezvoltandu-mi in acest fel abilitatile manageriale;

Prin frumusetea meseriei de pastravar, am reusit sa acaparez si atentia altor persoane (colegi, familie) si sa beneficiez de sprijinul acestora.

Aspecte negative:

v    Amenajarea unei pastravarii si a unei pensiuni turistice necesita investitii initiale majore;

v    Din cauza fondurilor banesti limitate, de multe ori  am fost nevoit sa utilizez unele componente mai putin eficiente, ceea ce a avut repercursiuni asupra rezultatelor obtinute;

v    Cum am mentionat si in lucrare exista si pierderi de material biologic, acestea au existat, dar au avut la baza cauze obiective (sarituri din bazin, pauze de curent, ineficienta sistemelor de filtrare) si nu cauze patologice.

Indiferent de toate cele afirmate, de rezultatele obtinute, de satisfactii si dezamagiri raman cu multumirea de a fi putut duce la bun sfarsit impreuna cu familia mea, ceea ce ne-am propus: amenajarea unui sistem de crestere a pastravului si pensiunea agroturistica intr-o zona splendida, in mijlocul naturii, in inima muntilor Fagaras.

Cu siguranta, pe viitor aceasta investitie va fi modernizata si imbunatatita din punct de vedere tehnic.

Recomand tuturor celor care doresc sa investeasca in sisteme de crestere a pastravului si in turism agromontan, sa paseasca cu incredere si chibzuinta. Astfel de investitii pot aduce venituri importante insa totul trebuie calculat inginereste, altfel pierderile pot fi imense, la fel si deziluziile.

Consider ca zona Valea Strambei este o zona turistica mai putin cunoscuta, de aceea incerc sa o promovez cat mai mult, prin diferite site-uri de socializare, recomandand tuturor sa vina, sa descopere noi frumuseti ale naturii si ale muntilor Fagaras.

BIBLIOGRAFIE

1. BUD I, Tehnologia cresterii si exploatarii pestilor. Curs univ. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1990
2. BUD I. si colab, Pestii si tainele umbrelor subacvatice. Ed. Ceres, Bucuresti, 2001
3. BUD I., VLADAU V.V, Ghid de lucrari practice in piscicultura, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, 200
4. BUD I., VLADAU V.V., POP S.N., Acvaristica - mica enciclopedie. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005
5. BUD I., IONESCU O., VLADAU V.V., POP S.N. Pestii din apele reci. Pastravii. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.2007
6. BURIAN P., GRAMA C. Pestii apelor noastre - Mic determinator de specii. Ed. Maris, Tg-Mures, 2005
7. COCAN D.,  Cresterea pastravului curcubeu in sistem recirculant si conditii controlate de mediu. Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 2008
8. CRISTEA V., GRECU I., CEAPA C. Ingineria sistemelor recirculante din acvacultura. Ed. Didactica si Practica, Bucuresti, 2002
9. DECEI P.,  Cresterea pastravului. Ed. Ceres, Bucuresti, 1978
10. DECEI P. Lacuri de munte. Drumetie si pescuit. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1971
11. DECEI P. Drumetind pe vaile apelor repezi. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1989
12. DECEI P. Cresterea salmonidelor. Ed. Terra Desing, Gura Humorului, 2001
13. HORVATH L.  Pestele si crescatoriile de peste. Ed. M.A.S.T., Bucuresti, 2005
14. IONCICA M. - Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2006
15. IONCICA M., STANCIULESCU, G. - Economia turismului si serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2006
16. IURCA I.M.  Tehnologia carnii si subproduse din peste. Ed. ICPIAF, Cluj- Napoca, 2003
17. IURCA I.M.  Procesarea si controlul calitatii produselor acvacole. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2006
18. LEONTE C., LEONTE D. Constructii si amenajari piscicole. Ed. Alfa, Iasi, 2005
19. LOSTUN L., TURLIU N., DAVID M. Helesteie. Piscicultura practica. Ed.Ariesul, Satu-Mare, 200
20. MAN C., MAN C.A.  Igiena piscicola. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca, 2006
21. MICLEA V., ZAHAN M. Reproductia pestilor. Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2006
22. NEGRUTIU A., Vanatoare si salmonicultura. Ed. Did. si ped., Bucuresti, 1983
23. NICOLAU A. si colab. Reproducerea artificiala si dezvoltarea la pesti. Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1973
24. OPREA L., GEORGESCUR. Nutritia si alimentatia pestilor. Ed. Tehnica, Bucuresti, 200
25. PASARIN B. si colab. Elemente de salmonicultura. Ed. Karro, Iasi, 200
26. PASARIN B., Salmonicultura. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2007

27.  POPESCU A., Bazele economiei intreprinderii, Editura "Universitatea tehnica a Moldovei", Chisinau, 2007

28.  POPESCU A., Economia si gestiunea intreprinderii, Editura "Universitatea tehnica a Moldovei", Chisinau, 200

29. xxx Colectia "Aventuri la pescuit" - nr.66, anul V
30. xxx Coletia "Ferma" - nr.6, anul VII; nr., anul VIII; nr.1-2, anul IX.
31. xxx Arhiva foto personala - Strambu Victor
32. www.fao.org
33. www.sterlet.ro
34. www.uca.es
35. www.aventurilapescuit.ro
36. www.pescar.ro
37. www.umbi.umd.edu
38. www.Isnantipa.licee.edu.ro
39. www.rapitori.ro
40. www.pescarul.com