Caracterizarea familiei și incadrarea taxonomica a salmonidelor

Caracterizarea familiei și incadrarea taxonomica a salmonidelor

In ciuda importantei salmonidelor, istoria lor evolutiva a constituit pentru o lunga perioada de timp un subiect de disputa. Studiile filogenetice anterioare la nivel de gen si specie au oferit informatii importante despre relatiile existente intre reprezentantii familiei Salmonidae, dar mai raman inca destule intrebari, in special vizand speciile genurilor Oncorhynchus si Salvelinus. Speciile de salmonide actuale provin din trei mari linii: Coregoninae, Thymallinae si Salmoninae. In general este acceptat faptul ca toate cele trei linii formeaza un grup monofiletic.

Familia Salmonidae a aparut in Eocenul Mijlociu, reprezentativa fiind specia Eosalmo driftwoodensis. Aceasta specie fosila era destul de asemanatoare cu specia de lipan actuala si poseda o serie de caractere comune liniile actuale Salmoninae, Coregoninae si Thymallinae. Astfel, Eosalmo driftwoodensis reprezinta un salmonid arhaic si constituie un stadiu foarte important in evolutia familiei. Cea mai veche fosila apartinand genului Salvelinus dateaza de acum 10 milioane de ani. Urmatoarele specii fosile identificate dateaza din Miocenul Superior (acum aproximativ 7 milioane de ani). O parte dintre aceste specii fosile par a fi foarte apropiate de genul Oncorhynchus actual, sustinand ipoteza conform careia genul Oncorhynchus a aparut inainte de Pliocen De asemenea, segregarea dintre Oncorhynchus si Salmo s-a petrecut inaintea acestei ere geologice. Speciatia la nivelul genului Oncorhynchus a fost examinata de o perioada indelungata si cu toate acestea, nici la ora actuala nu s-a formulat o concluzie cu privire la interrelatiile existente intre membrii acestui gen.

La fel de controversata este si originea salmonidelor in apa dulce, respectiv apa sarata, existand sustinatori ai ambelor ipoteze. Originea in apa dulce a salmonidelor este sustinuta de faptul ca speciile de salmonide mai primitive, cum ar fi Thymalinae sau Coregoninae, care au aparut inaintea Salmoninaelor, sunt si la ora actuala specii rezidente de apa dulce. Tchernavin (1939) a sugerat ca salmonidele ancestrale erau "pesti de dimensiuni mici, viu colorati care traiau in ape curgatore sau lacuri reci din emisfera nordica". Folosind cursurile de apa dulce, acesti pesti s-au raspandit pe o arie extinsa. Diversitatea ecologica a regiunilor in care s-au raspandit a favorizat formarea numeroaselor specii (Neave, 1958).

Salmonidele prezinta urmatoarea clasificare taxonomica:

Increngatura - Vertebrate

Supraclasa - Pisces

Clasa - Osteichthyes

Subclasa - Actinopterygii

Supraordinul - Teleostei

Ordinul - Salmoniformes

Familia - Salmonidae

Subfamilia - Coregoninae

- Salmoninae

- Thymalinae

Salmonidele apartin clasei Osteichtyes, subclasa Actinopterygii, subdiviziunea Teleostei.

Ordinul Salmoniformes are o singura familie - Salmonidae  si cuprinde 3 subfamilii:

i. Corenidae - cu 10 specii si 3 genuri.

ii. Salmonide - cu 25 specii, cuprinse in 5 genuri.

iii. Thymallidae - cuprinde 4 specii intr-un singur gen.

Initial, filogenia salmonidelor a fost stabilita in urma unor studii de morfologie externa sau dupa caracterele anatomice. In ciuda numarului mare de studii de filogenie clasica, relatiile filogenetice intre anumite specii ale acestui grup de pesti au ramas neclarificate. Cele 66 de specii de salmonide sunt reunite intr-o singura familie - Salmonidae, ce cuprinde trei subfamilii Coregoninae, Thymallinae si Salmoninae. Cea mai numeroasa dintre aceastea, subfamilia Salmoninae include 5 genuri - Hucho, Salmo, Oncorhynchus, Brachymystax si Salvelinus, cu o larga distributie in emisfera nordica.

Putem, deci afirma relatiile filogenetice intre speciile de salmonide sunt complexe si destul de dificil de stabilit. Phillips & Oakley (1997) au considerat ca motivele pentru care precizarea filogeniei salmonidelor este dificila sunt urmatoarele: (1) acesti pesti au suferit o radiatie adaptativa rapida consecutiva tetraploidizarii acum 50-100 milioane de ani; (2) hibridizarea si introgresia reprezinta fenomene comune in cadrul acestui grup de pesti; (3) prin recolonizarea lacurilor rezultate din glaciatie in ultimii 10000 de ani a rezultat acumularea unor ecotipuri sau morfotipuri simpatrice (care ocupa acelasi areal sau ale caror areale se suprapun) cu diferite grade de izolare reproductiva in apele din emisfera nordica.

Studiile filogenetice anterioare la nivel de gen si specie au oferit informatii importante despre relatiile existente intre reprezentantii familiei Salmonidae, dar mai raman inca destule intrebari, in special vizand speciile genului Oncorhynchus si Salvelinus.

Speciile de salmonide din Romania au fost carcaterizate din punct de vedere taxonomic prin metode clasice (analize biometrice si morfologice) de Banarescu et al., 1964. Totusi, analiza taxonomica a ajuns in impas datorita imposibilitatii de a determina morfometric diferentele dintre speciile de pesti apropiate si se impune o caracterizare filogenetica a speciilor utilizand criterii moleculare. Tinand seama de importanta economica si stiintifica a acestor specii, este absolut necesara realizarea la salmonide a unor studii de filogenie moleculara bazate pe analiza ADN, luand in considerare si datele clasice de filogenie si sistematica de inalta valoare stiintifica.