Monturi
pentru plastice moi
In ultimul timp, magazinele din tara au inceput sa scoata la vanzare
tot mai multe modele de naluci siliconice. De la Mister Twister si pana la
Storm, toate marcile bune si imitatiile ieftine ale acestora isi fac aparitia
si pe piata noastra. E un semn bun, inseamna ca se cauta plasticele. Deci tot
mai multi au inceput sa le foloseasca.
Pescarii preocupati serios de pescuitul cu artificiale o fac demult,
procurandu-si nalucile din afara. Ei stiu deja ca pescuitul cu plastice poate
fi mult mai productiv decat cel cu momeli naturale.
Speciile vanate sistematic cu plastice sunt bibanul si salaul. Dar si stiuca se
lasa pacalita. Avatul ataca shaduri. La fel si pastravul si somnul. Uneori
chiar si cleanul se prinde la gruburi foarte mici. Practic, nu exista rapitor
care sa nu poate fi prins la plastice. Dar e nevoie de multa practica pentru a
sti sa alegi forma, culoarea si evolutia potrivita pentru ca o naluca din
silicon sa fie atacata. Mai ales ca exista sute sau chiar mii de modele de
astfel de naluci. Ele au insa avantajul de a fi mai ieftine decat nalucile din
materiale mai greu de prelucrat si pot fi prezentate pestilor in mai multe
feluri.
Black bass-ul, bibanul american, este pestele care a determinat producatorii sa
investeasca sume mari in dezvoltarea nalucilor din silicon. Noi nu-l avem, cel
putin nu inca. Dar nu-i nici o problema. Celor interesati sa invete cum se
procedeaza cu naluci din silicon le recomandam cateva iesiri la biban de-al
nostru.
Este specia care poate fi prinsa cel mai usor cu plastice si in mai toate apele
noastre. Pescuitul la biban cu plastice permite experimentarea tuturor
monturilor, pentru ca vaneaza la toate adancimile si intr-o varietate de
conditii. Dupa ce va faceti mana si simtiti ca ati inteles cum sta treaba cu
plasticele, puteti sa treceti linistiti la alte specii. Veti vedea ca va fi
mult mai usor sa prindeti si ceilalti rapitori.
Montura cu jig
Cea mai folosita montura a nalucilor siliconice este montura pe carlige
lestate, asa numitele jiguri. Motivul pentru care aceasta montura cunoaste un
asemenea succes este simplitatea. Nu e nevoie de noduri complicate, de
accesorii sau pricepere. Este cea mai conventionala modalitate de a monta o
naluca din silicon si functioneaza pentru toate tipurile (tubes, grubs, worms,
shads & alte creaturi). Poate fi pescuita in viteza iar numarul de rateuri
este scazut.
In functie de specificul nalucii siliconice, greutatea si forma jigului,
ansamblul poate capata o evolutie diferita. Plasticele pe jig pot fi pescuite
in orice conditii, pe verticala, pe orizontala, la suprafata ca un fel de
popper, cu evolutie in dinti de ferestrau intre ape, tarate pe fund etc. Toate
tipurile de recuperare functioneaza si toate nalucile din plastic montate in
acest fel prind peste. Dar nu singure. Pescarul trebuie sa stie sa aleaga tipul
de recuperare, culoarea si dimensiunea nalucii si tipul de jig care se
potriveste cel mai bine, in functie de situatie.
Exista o multime de tipuri de jig, fiecare producator se straduieste sa scoata
in fiecare an ceva nou. Putem folosi unele vopsite si cu ochi, altele simple,
exista chiar si jig-uri plutitoare care permit pescuitul intre ape sau jig-uri
cu o cavitate in fata, care permit pescuitul cu un plastic pe suprafata, cu
pompaje, exact ca la popper. Putem chiar improviza jig-uri rasucind pur si
simplu sarma de plumb pe carlige. Sau ne putem turna acasa daca avem matrite
(cele mai folosite sunt marca Do-it).
Wacky Rig
Ca majoritatea monturilor pentru plastice si aceasta a fost descoperita de
pescarii americani de black bass. De incepatori de data aceasta. Nestiind cum
sa procedeze, acestia au infipt carligul in vierme la jumatate si au lansat
asa, miscand apoi din timp in timp varful lansetei. Culmea a fost ca au prins
intr-un loc unde ceilalti pescari experimentati nu prea au avut cu ce sa se
laude. Asa se face ca aceasta montura a fost repede adoptata de catre
specialisti si nu putine au fost concursurile castigate de cei care o foloseau
cu pricepere. De 20 de ani incoace, se pare ca aceasta montura este cea mai
prinzatoare in concursurile de pescuit din SUA. Nu e nimic complicat la mijloc,
se foloseste un carlig simplu (de preferat unul cu tija scurta de tipul celor
care se folosesc la crap). Viermele se infinge in carlig la jumatate si asta e
tot. Se lanseaza fara nici un lest, cu un ochi pe fir pentru a vedea atacurile
pe cadere. Daca se doreste neaparat lest, se recomanda folosirea unor bobite de
plumb despicate, prinse direct pe fir. Daca nu ati avut parte de un atac, din
clipa in care viermele a ajuns pe fund ridicati varful lansetei si apoi lasati
din nou naluca sa coboare pe fund. Importat este ca sub apa viermele sa
onduleze cat mai mult si cat mai natural, pentru a atrage atentia pestilor din
zona. Nu recuperati in viteza, aceasta montura se pescuieste foarte lent si cu
multe miscari din varful lansetei, trebuie sa va imaginati ca viermele din
silicon se deplaseaza si pe orizontala ondulandu-se de la jumatate, ca unul
adevarat.
Chiar daca pare ciudata (de altfel asta si inseamna wacky rigging - montura
ciudata) veti descoperi ca prinde peste. Mai ales in ape limpezi cu adancimi
relativ mici, pe langa malurile abrupte sau structurile incarcate cu vegetatie
acvatica. Functioneaza insa doar cu viermii siliconici lungi asemanatori cu
ramele sau lipitorile, naluci greu de reperat deocamdata la noi. Acest gen de
pescuit se preteaza cel mai bine la biban, in mod deosebit in canale cu debit
scazut si vegetatie abundenta. Dar, cum spuneam, e nevoie de viermi siliconici
speciali, cu o greutate mai mare, care sa se scufunde cu o evolutie
asemanatoare momelii naturale. In cazul in care viermele este montat
'normal' pe carlig, montura se numeste weightless rig, adica montaj
fara plumb.
Splitshot Rig
Aceasta montura a fost conceputa pentru pescuitul de finete in ape cu multa
vegetatie. Permite lanseuri destul de lungi dar si prezentari fine. Carligul
este unul special, cu o mica indoitura pe tija. Viermele se inteapa intai la
capat, apoi se trage cu totul, se roteste cu 180 de grade iar varful se ascunde
in corpul viermelui, infipt pana la jumatate. Pe fir, mai sus de naluca, se
prind bobitele de plumb la distante egale. Cu cat apa este mai adanca cu atat mai
mica trebuie sa fie distanta dintre plumbi. Daca pestii stau la suprafata,
distanta dintre plumbi trebuie sa fie mai mare, pentru a permite nalucii sa
cada cat mai lent. Functioneaza si cu twistere clasice, la biban, montate pe
carlig simplu, cu sau fara ochet.
Texas rig
Este montura cea mai des folosita de pescarii americani, chiar daca la noi nu
si-a gasit la fel de multi adepti. Se foloseste un carlig special, similar
celui folosit la splitshotting. Varful acului se trece intai prin capul
viermelui, apoi carligul este scos aproape in intregime, intors in jurul
propriei axe si infipt pana la jumatate ceva mai jos in corpul nalucii
siliconice. Pana aici, seamana intru-totul cu montura splitshoting. Nu se mai
pun insa bobite de plumb pe fir ci una singura, conica si culisanta. De aici si
avantajul monturii: in timpul lanseului plumbul se lipeste de naluca ducand-o
repede la fund. Cand incepem sa lucram naluca, cu stopuri repetate, plumbul
aluneca pe fir in sens invers, catre pescar, lasand carligul cu naluca sa cada
mai incet spre fund, mult mai incet decat atunci cand folosim montura clasica
pe jig.
Pescarii americani obisnuiesc sa puna in loc de lest din plumb greutati din
tungsten, mai reduse ca volum si mai dure, combinate cu bile din plastic colorat.
Se pare ca in aceasta combinatie lestul din tungsten se ciocneste de bilutele
din plastic tare sau sticla si iese un zgomot care atrage pestii. De asemenea,
bilele colorate, adesea fosforescente, au si ele un rol in prezentarea nalucii.
Daca observati ca pestii ataca preponderent pe cadere, va sfatuim sa schimbati
jig-ul si sa incercati montura texas rig, tocmai pentru ca evolutia pe cadere a
nalucii va fi mult mai lenta. Alunecarea plumbului pe firul de nailon va fi
oprita de nod, daca folositi un leader. Daca nu, e bine sa puneti pe fir un
opritor de tipul celor folosite pentru plutele culisante. Are avantajul ca
poate fi miscat in sus si in jos, delimitand plaja de alunecare a plumbului. Cu
cat plumbul aluneca mai mult pe fir, cu atat naluca va cadea mai incet dar si
viteza cu care pescuim va scadea proportional, fiind nevoie sa asteptam mai
mult pana cand naluca ajunge pe fund. Regland distanta prin incercari repetate
veti gasi exact acea viteza de coborare de care are nevoie naluca pentru a
evolua pe cadere. Plumbul se poate si bloca fix langa carlig, cu un fragment de
scobitoare de exemplu.
Montura functioneaza pentru toate tipurile de naluci, dar cu alte carlige.
Pentru shad-uri merg bine carligele off-set (sau jig-hooks) iar pentru twistere
carligele de drop-shot, sau chiar cele de crap, la nevoie. Important, de
asemenea, este sa folositi un mono, cat mai rezistent la abraziune. Firul
textil, pe langa ca e vizibil, se taie destul de repede in scoici. De asemenea,
nu exagerati cu raportul de greutate dintre plumb si naluca.
Carolina rig
Montura Carolina functioneaza cu aceleasi ingrediente ca si montura Texas:
carlig off-set cu tija indoita si plumb (sau lest din tungsten). Plumbii pot fi
conici, rotunzi, fusiformi sau de orice alte forme. De data asta insa, plumbul
nu mai e culisant ci fix, uneori chiar atasat cu un vartej si nu direct pe fir.
In functie de distanta dintre naluca si plumb, vom putea pescui astfel de
plastice la diferite adancimi, pe orizontala, facandu-le sa evolueze constant sau
cu pauze, doar din viteza de recuperare.
Montura se foloseste mult cu plastice care au o oarecare portanta si nu ating
substratul daca nu au lest propriu. Carligul se leaga de fir printr-un nod
Palomar sau Uni iar plumbul e de preferat sa fie dotat cu un vartej, pentru a
se putea roti atunci cand se agata. Plumbul nu trebuie sa fie prea greu, doar
atat cat este suficient pentru a simti atunci cand atinge fundul.
Pescuitul cu monturi Carolina poate fi foarte productiv in special cu naluci cu
greutate specifica mai mica decat apa, care pot ramane suspendate atunci cand
plumbul sta pe loc. Reactia nalucii siliconice la miscare este influentata si
de distanta dintre ea si plumb, de aceea e bine sa incercati cu un lest
semifix, pentru a putea modifica fara alte noduri si pierderi de timp lungimea
firului dintre plumb si naluca.
Drop-Shot
Aceasta montura este considerata speciala pentru pescuitul de finete. Ea exista
demult, dar a fost redescoperita si rafinata de pescarii japonezi, fiind astazi
foarte folosita si in Europa si US, mai ales dupa aparitia celebrei naluci de
drop-shot pe nume Senko.
Ce presupune aceasta montura? Un plumb in forma de lacrima si un carlig special
de drop-shot legat cu un nod palomar ceva mai sus, astfel incat sa faca unghi de
90 de grade cu firul. La drop-shot nu se pescuieste pe recuperare ci static, in
general pe verticala din barca. Dar merge si de pe mal, cu recuperare liniara,
lenta, acolo unde apa se adanceste intr-un unghi mai mic si nu exista agataturi
care ar putea opri plumbul.
O alta deosebire importanta este ca raportul dintre greutatea plumbului si a
nalucii este disproportionat, plumbul trebuie sa fie mult mai greu, astfel
incat sa permite pastrarea tensiunii in fir atunci cand stationeaza pe fund.
Din cauza tensiunii din fir naluca montata pe carlig va evolua cu vibratii
puternice. Exista naluci siliconice special concepute pentru drop-shot, dar
merg si multe dintre cele pescuite in mod normal pe jig. Nalucile de drop-shot
se monteaza diferit, carligul se infinge doar in capat. Daca incercati cu
shad-uri, va sfatuim sa folositi carlige off set, din cele pe care se toarna
jig-uri.
Varful lansetei de drop-shot trebuie sa fie ceva mai moale, pentru ca la mari
adancimi nu se va simti o trasatura ci doar o tensiune in fir. Trasatura se va
vedea mai usor pe o lanseta cu varf sensibil. Altfel, ar fi imposibil, pentru
ca firul va fi tinut tot timpul in tensiune si nu e posibil sa vezi ceva oricat
te-ai uita la fir. Vibratiile varfului nu strica, de asemenea, pentru ca se
transmit imediat nalucii. E important sa folositi un fir cat mai subtire pentru
a evita influenta curentilor asupra plumbului de pe fund. Din cand in cand,
puteti ridica incet plumbul, lasandu-l apoi sa cada iarasi, fara a detensiona
vreun moment firul. In momentul in care simtiti greutate, e posibil sa fie o
trasatura. Nu intepati, pentru ca nu e nevoie. E suficient sa mulinati un metru
de fir si pestele se inteapa singur. Fara indoiala, e plictisitor sa pescuiesti
la drop-shot, nu prea mai exista acel dinamism care ne atrage catre tehnicile
de pescuit cu plastice. Dar functioneaza. Dovada este ca toate casele
producatoare de articole de pescuit au serii de lansete si naluci specializate
pentru aceasta tehnica, tocmai pentru ca tot mai folosita in locurile pescuite
intensiv si multe turneee de black bass au fost castigate asa.
Montura poate fi foarte productiva in ape cu un covor de alge pe fund, pentru
ca permite mentinerea nalucii deasupra acestora, plumbul fiind mascat in
acelasi timp chiar de covorul de alge.
Tehnici de prezentare a monturilor
Dupa ce am vazut care sunt metodele de a monta plasticele, e bine de stiut cum
se numesc si tehnicile de prezentare ale acestora.
La jigging e mai simplu, e vorba strict de pescuitul cu plastice pe jig, pe
verticala sau intre ape. Uneori poate insemna si pescuit cu jig-uri din metal,
fara nimic altceva. Pescuitul cu dandineta si alte naluci de copca este deci
tot jigging.
Flipping-ul presupune prezentarea nalucii lansate pe sub mana in locuri
precise, in ochiuri de apa printre maldare de bradis, de exemplu, controland cu
mana firul pentru a simti atacul pe cadere. De obicei se folosesc lansete cu
mulinete de baitcasting. La flipping isi gasesc cea mai buna aplicatie
monturile fara plumb (weightless & wacky rig).
Pitching-ul este ceva foarte asemanator, dar se refera la monturi lestate si
lanseuri lungi. Tehnica de prezentare a monturii drop-shot se cheama in limbaj
de specialitate downshoting. Toate aceste nume complicate nu trebuie neaparat
retinute. Daca nu va pasioneaza lectura de specialitate, le puteti uita
numaidecat.
Important este sa stiti sa folositi monturile, nu atat cum sunt botezate
tehnicile de prezentare. Nici lanseta de baitcasting nu este ceva strict
necesar, cu o lanseta de spinning si ceva antrenament puteti aseza un jig de
doua grame exact acolo unde veti dori.
Simtul tactil
Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod
direct, atunci cand ia in gura o potentiala hrana, terminatiile nervoase din
piele transmit informatii creierului daca obiectul reprezinta o sursa viabila
de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip, bucatele de lemn,
carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din gura
sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, crapul
simte obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la
coada. Linia laterala este formata din minuscule tubulete situate in piele,
pline cu lichid si care au un por deschis spre afara. Asemanator cu ceea ce
simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul simte cu linia sa
laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul mai
poate "pipai" si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. Atunci
cand identifica o potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile
pentru a localiza sursa. Acest simt il ajuta sa se orienteze in timpul
procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da posibilitatea sa
recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau o
scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).
Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi
momeala si indiferent cat de elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie
sa treaca un test: testul organelor de simt ale crapului, test care, asa cum am
mai spus, in cazul "ruginitilor" este foarte dur. Dar .
Cum se hraneste crapul ?
Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se
hraneasca. Suntem constienti ca pentru a prinde un crap si a-l vedea in
minciog, indiferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa intre in
gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura
crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date
afara, nefiind recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o
potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in
gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele respiratorii : cu operculele inchise,
crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara oxigenarii si multe
lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza
cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu
ajutorul limbii retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.
Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama
ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor
s-a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se
pot absorbi lucruri situate pana la 15
