Iluminarea - Scopurile Iluminatrii

Iluminarea - Scopurile Iluminatrii

Prin iluminare se asigura stralucirea subiectului la un nivel care permite expunerea corecta pentru o anumita diafragma si un anumit timp ales.

Odata cu iluminarea subiectului apar si umbrele acestuia care fac parte din viitarea imagine. Iluminarea capata un nou rol, deoarece umbrele avand la randul lor forme, se pot constitui in noi subiecte care participa la compozitia imaginii, constituie punti de legatura intre celelalte elemente ale imaginii, si creeaza relatii intreelemente.

Umbrele, prin directia si intensitatea lor sunt purtatoare de informatii referitoare la spatialitatea si temporalitatea evenimentelor din cadru.Deasemenea, umbrele pot crea sau sustine stari sufletesti, pot stabili atmosfera din imagine. Prin dimensiuni si forme, pot insufla tristete, melancolie, blandete (forme curbe) fie duritate, asprime, tensiune dramatica (prin forme colturoase).

Prin combinarea efectelor care se obtin prin lumina si umbra, iluminarea va indeplini urmatoarele roluri:

modifica sau evidentiaza spatii si volume . Mareste spatiile ( totdeauna un spatiu luminat apare mult mai mare fata de acelasi spatiu intunecat ). Creeaza adancimea spatiului respectiv ( prin succesiunea de planuri intunecate si luminate ). Spatiile iluminate la fel, apartin aceleiasi lumi cu aceleasi armonii si aceleasi conflicte.

stabileste atmosfera - ambianta in spatiul respectiv ( in primul rand buna sau proasta dispozitie functie de gradul de iluminare ) urmata de stari evocatoare in cazul in care lumina respectiva trezeste privitorului amintiri.

prin contrastul de iluminare dintre spatial din imagine si spatial in care se afla privitorul, se produce o separatie sau o fuziune intre cele doua spatii.

formeaza centre de interes in zonele mai luminate

modeleaza, dand relief formelor care apartin spatiului luminat

stabileste coordonate orare ale evenimentului ( dupa calitatea luminii si inclinatia razelor de lumina )

localizeaza subiectele principale sau zona de interes

echilibreaza compozitia

contureaza subiectele, adica subliniaza formele spatiale ale obiectelor, personajelor,fetelor acestora, etc.

evidentiaza microrelieful suprafetelor   

La iluminare se va tine seama de toate aceste aspecte, pentru a se obtine imagini cu impact vizual , pline de dinamism, cu mesaj pregnant si usor perceptibil.

Dinamismul luminii, asterne asupra elementelor imaginii un val de valori schimba-toare dizolva separarea formelor transformandu-le intr-un vartej in schimbare continua. Dinamism intr-o imagine se poate obtine daca iluminatul produce contraste puternice si formeaza umbre de forme neasteptate cu efect de stralucire, de exuberanta. Dramatismul unui mesaj se accentueaza,daca echilibrul imaginii care il sustine este stabilsi modul de iluminare il subliniaza , fara a-l perturba cu jocuri de lumini si umbre.

Lumina, este aceea parte a energiei radiante, capabila sa produca prin intermediul ochiului senzatii vizuale .

Energia radianta, este forma de energie care se propaga prin unde electro - magnetice ( radiatii ) si are spectrul de manifestare.

_{1 m 0,1 mm 1 ,1 μ}

unde unde US unde raze x raze unde cosmice radio IR UV

^{spectrul vizibil}       

Dupa cum se vede , spectrul vizibil are o plaja restransa ( 780 - 380 nm.), fiind la randul sau divizat in grupuri de unde, care excita ter- minatiile nervoase ale ochilor, in mod diferit ( diferite culori).

galben                            violet

IR                                  portocaliu albastru UV

rosu 627 589 556 495 420 380 verde

_{s p e c t r u l v i z i b i l}

In domeniul spectrului vizibil, nu exista delimitari de la o culoare la alta, ochiul omenesc fiind impresionat atat de culorile primare cat si de cele interme- diare . S-a constatat insa, ca ochiul este mai sensibil pentru o anumita parte a spectrului, sensibilitatea sa fiind astfel dependenta de lungimea de unda a radiatiei, respectiv de culoare

_s

^e                                                                                                                                   

n

s

ⁱ                                                                                                                                                       

^b

627 589 556 495 420 380

Dupa cum se vede in grafic, sensibilitatea ochiului omenesc este minima la extremele spectrului si maxima pentru culoarea galben - verzui corespunzatoare lui λ - 556 nm.

Document online: Religiile precolumbiene Referat: Variante istorice ale dolarului: bancnotei Dolar

_{Clasificarea surselor de lumina}

Sursele de lumina le putem clasifica dupa caracteristicile si modul lor de manifestare conform schemei

Astfel sursele primare naturale ( soarele ) produc lumina cu spectru si intensitate variabile, in timp ce sursele artificiale ( becul electric ) produc lumina cu caracteristici constante.

Sursele secundare nu produc lumina, primind-o de la sursele primare, in schimb o reflecta sau o transmit spre subiect

Atat la reflexie cat si la transmisie, alaturi de pierderea de lumina prin absorbtie, datorita caracteristicilor sursei secundare se poate produce si un fenomen de restrangere a spectrului luminos . Vom spune ca reflexia sau trans- misia respectiva sunt selective.

_{2. Propagarea luminii}

In reprezentarea grafica, unda are urmatoarele caracteristici: lungimea de oscilatie, amplitudinea si frecventa (nr. de oscilatii pe secunda )

lungimea de unda

amplitudinea

_frecventa                                                                  

Printr-un mediu transparent si omogen, lumina se propaga in linie dreapta

Traseul rectiliniu al radiatiei luminoase , se numeste raza de lumina , iar manunchiul cilindric sau conic de raze, se numeste fascicol luminos

Cele enuntate mai sus, se refera la traseu, traiectorie, sau directie , insa nu putem face abstractie de fenomenul de oscilatie al " undelor luminoase ".

_3.Umbrele

Umbrele reprezinta lipsa iluminarii, datorata intercalarii pe traseul razelor de lumina a unor corpuri opace. Cu cat subiectul este mai aproape de umbra sa, cu atat aceasta va fi mai bine conturata.

Caracteristicile naturale ale umbrelor sunt urmatoarele :

- apar intotdeauna mai intunecate decat subiectul

- au culoare

- lumina data de ele este difuza

Rolul pe care il indeplinesc umbrele in imagine, este urmatorul :

- recreaza spatiul tridimensional, relieful

prin negrul pe care il introduc in imagine, contribuie la grafismul compozitiei acesteia

- determina pozitia subiectului fata de sursele de lumina

- avand forma, se pot constitui in subiecte

- alternand cu suprafetele luminate, sugereaza succesiuni spatiale si temporale si creaza ritm in imagine

Analiza umbrelor se va face din punct de vedere al :

- claritatii liniei de contur

- uniformitatii tonului

Cu cat sursa de lumina care determina umbra este mai mica, cu atat conturul umbrei va fi mai clar, tonalitatea va fi mai inchisa si tonul mai uniform. Dimpotriva, o sursa mare de lumina difuza produce un contur neclar, o umbra mai deschisa si trepte de densitate umbra - penumbra.

Marimea umbrei unui subiect depinde de distanta de la sursa de lumina , respectiv cu cat distanta va fi mai scurta cu atat umbra va fi mai mare si invers.

Forma umbrei depinde de urmatorii factori :

- tipul sursei de lumina

- coerenta - raze paralele

- raze divergente

- raze convergente

- lumina difuza

- pozitia sursei

- distanta inaltimea directia

- suprafata pe care se proiecteaza

- pozitia fata de sursa de lumina

- forma, relieful suprafetei

Un fascicolul de raze de lumina incident determina pe un subiect zone mai intens luminate, comparativ cu zonele in care nu este incident ( acestea din urma constituind asa zisa parte umbrita a corpului )

Prin iluminare se obtin doua categorii de umbre : umbra proprie sau partea umbrita a corpului si umbra aruncata ( sau purtata), proiectia corpului pe alte plane .

Un element important il reprezinta linia de separatie dintre zona luminata si zona umbrita a corpului, linie numita separatrice.

separatrice

_{umbra proprie}

umbra aruncata

eparatricea se defineste ca locul geometric al punctelor in care razele de lumina sunt tangente la corp si se constituie intr-un contur suplimentar al corpului luminat.( imita un plan de intersectie al corpului )

Printr-o iluminare corecta acest contur suplimentar completeaza forma corpului si se armonizeaza cu aceasta. In caz contrar, linia de separare dintre zonele luminate si cele umbrite, constituie un element grafic care trebuie estompat pentru a nu ingreuna descifrarea imaginii.

Facem observatia ca pe suprafata aceluiasi corp se pot regasi atat umbra proprie cat si umbra aruncata ( de elemente ale corpului sau de catre alte corpuri).

Analizand umbrele obtinute se pot face cateva observatii :

a.      in lumina difuza, separatricea si conturul umbrei aruncate sunt mai slab delimi-tate, prin treceri treptate de la zona intunecata la zona luminata ( este avantajos pentru portrete si subiecte cu contururi rotunjite, moi )

b. conturul umbrei este mai precis delimitat cu cat este mai apropiat de corp

c. in lipsa unor surse suplimentare, toata suprafata umbrita are aceeasi densitate

d. pentru ca umbra unui subiect luminat sa para naturala, nu trebuie sa fie mai intunecata fata de zona luminata cu mai mult de echivalentul a doua diafragme. ( detaliile din umbra sunt receptate in mod normal de ochiul uman, chiar daca uneori materialul fotosensibil nu le poate inregistra ).

Analiza umbrelor este esentiala, deoarece acestea evidentiaza formele si detaliile corpurilor. Se mai pot face urmatoarele observatii generale:

- Imaginile cu multe umbre sunt grave, serioase, grele

- imaginile cu umbre lungi, sugereaza lumina laterala

- imaginile cu umbre dense sugereaza lumina puternica

- imagini cu umbre in partea de jos - stabile, grele

- imaginile cu umbre in partea de sus, tind sa se ridice, sa pluteasca

- petele de umbra ca si petele de lumina tind sa atraga ( distraga ) privirea

Iluminarea suprafetelor inclinate

Pe o suprafata perpendiculara pe fascicolul luminos, cade o cantitate mai mare de lumina decat pe o suprafata inclinata situata la aceeasi distanta de sursa,

Daca fascicolul incident este format din raze paralele cu sursa la infinit ,

iluminarea pe suprafata respectiva va fi uniforma dar daca sursa este apropiata si fascicolul este divergent, iluminarea va fi diferita ( scade cu patratul distantei pana la sursa si dupa legea cosinusului)

Sursele mici ca dimensiuni ( comparativ cu marimea subiectului) produc fascicol de raze coerente implicit o lumina dura, contrast. Sursele mari comparativ cu subiectul produc o lumina difuza, mai moale.

Concavitatile spre deosebire de convexitati, nu transmit reflexe si din aceasta cauza, in imagine apar mai intunecate.

In fascicol de lumina care cade pe o suprafata inclinata fata de directia sa, va fi reflectat ( conform legilor reflexiei ) spre o alta directie fata de cea din care a venit. Pe de alta parte, suprafata receptoare va deveni la randul ei sursa secundara .

In Fig.1 este prezentat modul in care reflecta lumina o suprafata perpendiculara pe directia fascicolului incident, iar in Fig.2 este prezentat modul in care reflecta lumina o suprafata inclinata fata de directia fascicolului incident .

_{lumina                              reflectata ( difuza )}

lumina incidenta lumina incidenta

fig 1

Fig.2

Umbrele, permit identificarea pozitiei in spatiu a suprafetelor fata de directia de iluminare, asa cum se poate observa in :

Reglarea intensitatii iluminarii suprafetelor inclinate se face prin repozitionarea surselor de lumina, iar reglarea contrastelor prin distantarea surselor sau prin difuzarea luminii

Se va acorda atentie cazului in care suprafetele inclinate luminate se transforma prin reflexie in surse de lumina secundare care au flux neuniform, spectru selectiv si directie a fascicolului greu de controlat.