RELIGIILE PRECOLUMBIENE

Plan de expunere

A. CIVILIZATIILE PRECOLUMBIENE DIN MEXIC

I. CIVILIZATIA OLMECA

Inflorirea civilizatiei olmece in jurul anului 1200 i.Hr.

Trecerea de la civilizatia olmeca la civilizatia maya (500 i.Hr.)

II.       CIVILIZATIA MAYA

Formarea civilizatiei maya

Perioada clasica maya (300 - 800 d.Hr.)

Perioada postclasica

a) Retragerea lui Yucatan (sec. IX d.Hr.)

b) Renasterea maya (sec. X-XII d.Hr.)

c) Dominatia tolteca (1200 - 1441)

d) Sfarsitul civilizatiei maya (1441-1546)

III.      CIVILIZATIA TOLTECA (sec. IX -XV d.Hr.)

Toltecii in Mexic (856 d.Hr. -1556)

Toltecii in Yucatan (1200 - 1441)

IV.     CIVILIZATIA AZTECA

1. Formarea regatului aztec (sec. XIV d.Hr.)

2. Expansiunea regatului aztec (sec. XV d.Hr.)

3. Cucerirea regatului aztec de spanioli (1519-1524)

B. RELIGIA MAYA

I.         IZVOARE

II.       ZEII

Itzam - Na (Casa iguanei)

Ceilalti zei, slujitorii lui Itzam - Na

III.      VIATA DE DUPA MOARTE

IV.     MITURILE MAYA

V.       CULTUL

Preotia

Jertfele

Ritualul jocului cu mingea

C. RELIGIA AZTECA

I.         ZEII

Zeii creatori

Zeii naturii

II.       MITOLOGIA AZTECA

Creatia verticala

Organizarea orizontala

Credinte despre om si viata de dupa moarte

III.      CULTUL RELIGIOS AZTEC

Preotimea si alti deserventi de cult

Sarbatori si acte de cult. Morala

Jertfele

Templele

D. CONCLUZII PRIVIND RELIGIILE DIN MEXIC

E. CIVILIZATII PRECOLUMBIENE DIN PERU SI ZONA INVECINATA

I.         PRIMELE CULTURI SUPERIOARE: ANDINA SI COSTIERA (900 - 300 i.Hr.)

II . PERIOADA CLASICA (300 i.Hr. - 1000 d.Hr.)

Diversificarea si innoirea culturala (300 i.Hr.- 200 d.Hr.)

Apogeul cultural andin spre 200 d.Hr.

Apogeul culturilor costiere

Cultura populatiei moche (500 d.Hr.)

Cultura costiera Nazca (500 d.Hr.)

Cultura megalitica Tiahanaco din Bolivia (1000 d.Hr.)

II.       REGATELE POSTCLASICE (1000 d.Hr. - 1533)

Chimu, Chinca, Cuismancu

Intemeierea regatului Inca

Marea expansiune Inca (1438 - 1527)

Sfarsitul regatului Inca (1527 -1533)

F. RELIGIA INCA

I. IZVOARELE

Problema scrierii inca

Lipsa izvoarelor scrise provenind de la poporul inca

II. ZEII

Zeul - soare

Zeita lunii

Viracocha, creatorul si sustinatorul lumii

Zeul pamantului

Zeita infernului

Zeul fenomenelor meteorologice

Intrupari ale zeilor in obiecte

III.      CELE CINCE ERE COSMICE

IV.     STATUL COMUNITAR SI RELIGIA INSTITUTIONALA

Sistemul social-politic original

Religia institutionala

a)     Marele preot

b)     Preotimea

c)      Fecioarele Soarelui

d)     Templele

V.       ACTELE DE CULT

Jertfele

Sarbatori si pelerinaje

Marturisirea pacatelor

Cultul mortilor

G. CONCLUZII GENERALE

RELIGIILE PRECOLUMBIENE

A. CIVILIZATIILE PRECOLUMBIENE DIN MEXIC SI TARILE VECINE DE LA SUD

I. CIVILIZATIA OLMECA

1. Inflorirea civilizatiei olmece in jurul anului 1200 i.Hr.

2. Trecerea de la civilizatia olmeca la civilizatia maya (500 i.Hr.)

II. CIVILIZATIA MAYA

1. Formarea civilizatiei maya

Populatia maya este mostenirea culturala a olmecilor, desi arheologic urmele ei nu sunt mai vechi de anul 200 d.Hr. S-a format in Mexicul de sud, pen. Yucatan, Guatemala, Honduras, in conditiile extrem de nefavorabile ale junglei tropicale.

2. Perioada clasica maya (300 - 800 d.Hr.)

Foloseau scrierea hieroglifica, azi partial descifrata si un calendar complex si exact, caruia nu i se poate aplica usor calculul de transformare in calendarul gregorian, folosit de noi. Cunosteau dintre metale doar aurul, argintul si arama. Au creat modelul templului in forma de piramida in trepte folosit si de alte populatii din Mexic. Au lasat lespezi de piatra sculptate (stele).

Catre 750 d.Hr. isi fac aparitia patru centre urbane importante (Tikal, Copan, Palenque si Calaqmul) in jurul carora gravitau orase mai mici si sate. Viata sociala si politica pare sa fi fost dominata de preotime. Nu pare sa fi existat un stat maya centralizat.

3. Perioada postclasica

a) Retragerea in pen. Yucatan (sec. IX d.Hr.)

Din motive necunoscute, probabil invazia si razboiul religios, intre 800 d.Hr. - 900 d.Hr., populatia maya paraseste orasele, abandonandu-le junglei. Dupa aceasta, populatia maya se concentreaza in peninsula Yucatan.

Puterea trece de la categoria preotilor, la cea a razboinicilor.

b) Renasterea Maya (sec. X - XII)

Numeroase centre urbane maya au aparut intre 900 - 1200 d.Hr., intre ele, Chichen - Itza, cucerit de tolteci in sec. XII.

c) Dominatia tolteca (1200 - 1441)

Toltecii cuceresc Chichen Itza care a devenit unul din polii expansiunii lor in Yucatan. Dupa 1200, centrul lor se muta la Mayapan, nimicit de rascoala poporului Maya in 1441.

d) Sfarsitul civilizatiei maya (1441 - 1546)

Mici principate maya isi continua existenta independenta pana la cucerirea spaniola.

III.CIVILIZATIA TOLTECA (sec. IX - XV d.Hr.)

1. Toltecii in Mexic (856 d.Hr. - 1156)

Toltecii, din grupul populatiilor amerindiene "nahua" invadeaza Mexicul dinspre nord-vest in sec. IX d.Hr. La 856 d.Hr. intemeiaza orasul Tula, la 65 km de capitala de azi a Mexicului (Ciudad de Mexico) si isi intind dominatia asupra regiunilor inconjuratoare. Trec la viata sedentara si la cultura porumbului. Preiau cultura inaintasilor si cultul sarpelui cu pene de Quetzal.

2. Toltecii in Yucatan (1200 -1441)

Nomazii chichimeci invadeaza si ei Mexicul dinspre nord-vest condusi, dupa legenda, de zeul nimicitor Oglinda afumata si nimicesc Tula la 1156.

Fugarii din Tula, condusi tot dupa legenda, de Sarpele cu pene de Quetzal, migreaza in Yucatan, la Chichen Itza, parasita catre 1200, locul ei fiind luat de Mayapan, nimicit de rascoala maya odata cu toltecii, la 1441.

IV. CIVILIZATIA AZTECA

1. Formarea regatului aztec (sec. XIV d.Hr.)

Aztecii sau mexicii, ca si toltecii un grup de limba nahua, se stabilesc pe la 1300, dupa plecarea toltecilor, in regiunea orasului Mexico de azi. Ei provin din nord, unde fusesera sub dominatie straina si unde plecasera in cautarea pamantului fagaduit, sub conducerea Marelui Preot Huitzilpochtli care a fost socotit drept zeul razboiului.

Document online: Proba de evaluare scrie dupa dictare Document online: Teoria si metodologia instruirii. Teoria si metodologia evaluarii

Pe la 1325, aztecii au intemeiat orasul Tenochtitlan (azi orasul Mexico) pe o insula din lacul care acoperea pe atunci o parte a vaii Mexicului. Intre 1325-1375 ei pun bazele unui stat teocratic militar care se intinde prin cuceriri. Primul rege aztec ales, Acamapichtli a domnit intre 1376-1387.

2. Expansiunea regatului aztec (sec. XV d.Hr.)

In timpul domniei regelui aztec Chimalpopoca (1415-1426), aztecii formeaza o liga cu alte doua popoare, detinand puterea militara suprema. Ei ajung repede un popor de cuceritori, a carui principala indeletnicire a fost definita ca un "imperialism mistic". Obsedati de nevoia de jertfe care sa sprijine mersul soarelui pe cer, aztecii isi procurau victime din randul popoarelor vecine.

Expansiunea culmineaza in timpul regelui Ahuitzotl, care face expeditii victorioase pe tarmul Pacificului, jertfind zeului soarelui 20.000 de prizonieri, cand inaugureaza marele templu din capitala (1488).

3. Cucerirea regatului aztec de spanioli (1519-1524)

Cand conquistadorul Hernando Cortes a ajuns in Yucatan in 1519 cu 508 soldati si 10 tunuri, regatul aztec al lui Moctezuma II nu arata semne de declin. Exploatand abil credinta lor in intoarcerea lui Quetzalcoatl si in sfarsitul lumii, precum si teama lor de armele de foc si de cai, Cortes cucereste regatul aztec pana in 1524.

B. RELIGIA MAYA

I. IZVOARE

Numai trei carti in alfabetul sacru maya au ajuns pana la noi. Preotii maya au scris si cu alfabet latin "Cartea Sfatului" (Popol Vuh) si "Cartile lui Chilam Balam"

II. ZEII

1.Itzam -Na

Era zeul cerului, al infernului, al focului si al insanatosirii. Numele sau inseamna "Casa iguanei", fiindca zeul era reprezentat printr-o cladire a carei poarta de intrare era chiar gura zeului.

2.Alti zei

Ceilalti zei: Soarele, Luna, zeii ploii Chac etc, erau doar slujitori credinciosi ai lui Itzam Na.

III. VIATA DE DUPA MOARTE

Se credea ca existenta umana continua dupa moarte in raiul ceresc, in lumea subpamanteana sau in locul - si el ceresc - unde odihnesc luptatorii.

IV. MITURILE MAYA

Miturile maya din Cartea Sfatului se refera la:

nimicirea periodica a lumii prin apa si prin foc;

crearea unui om care se topeste in apa, neinstare sa se miste;

crearea unui om de lemn, intepenit, lipsit de maleabilitatea primului, etc;

V. CULTUL

1.Preotia

Marele preot era numit "omul cel vrednic" (Halch uinic). In atributiile sale intrau:

a)   predarea scrierii hieroglifice,

b)   tinerea calendarului;

c) prevestirile;

d)   jertfele;

2.Jertfele

Momentul central al cultului era sacrificiul numit "deschiderea gurii", de la obiceiul de a manji gura idolului cu sangele victimei. Animalele erau rareori jertfite, preferandu-se jertfele omenesti. Unii zei, precum zeii ploii Chac doreau sangele copiilor. Sangele, substanta atat de pretioasa era reprezentat in basoreliefuri prin pene de Quetzal, era extras in mai multe moduri:

a)     prin smulgerea inimii din pieptul victimei vii;

b)     prin strapungere sau jupuire;

c)      prin autoranirea cu spinul unui calcan, in riturile de penitenta;

3. Ritualul jocului cu mingea

Capul taiat al zeilor sacrificati era la originea jocului ritual cu mingea, a carui importanta era mare. Jocul era deosebit de incrancenat, fiindca jucatorii echipei care pierdea erau decapitati.

C. RELIGIA AZTECA

I. ZEII

1. Zeii creatori

a) Stapanul si Stapana carnii noastre

Aceasta pereche din al 13-lea cer ar fi parintii principalilor patru zei creatori. "Stapanul" pare sa fi fost socotit zeul creatiei si al providentei, reprezentat de "lumina stelelor" si de "calea Lactee".

b) Cei patru fii ai primei perechi

Sarpele cu pene de Quetzal erou civilizator, aflat mereu in lupta si in cooperare cu fratele sau, zeul nimicirii Oglinda fumeganda. Lupta lor din a doua era cosmica a dus la transformarea oamenilor in maimute!

Huitzilopochtli, zeul razboiului si Mixcoatl

2. Zeii naturii

a) Tlaloc, zeul apelor a fost soare in a treia era cosmica iar

b) sotia lui Tlaloc a fost soare in a patra era cosmica.

c) Stapanul turcoazului (o piatra pretioasa), zeul caminului, locuia in "buricul pamantului".

d) Zeul-porumb sau Printul Floare era casatorit cu

e) Floarea Inalta, zeita dragostei si a nasterilor.

II. MITOLOGIA AZTECA

1. Creatia verticala cuprinde:

a) treisprezece ceruri;

b) pamantul, aflat in a cincea era cosmica;

c) noua luni subpamantene.

2. Organizarea orizontala in patru sfere ceresti cuprinde:

a) Rasaritul - Casa soarelui - sfera Sarpelui cu pene de Quetzal

b) Nordul - Regatul mortii - sfera intunericului

c) Apusul - Regatul zeitei pamantului - locasul porumbului, sfera femeilor

d) Sudul - Regatul zeilor muzicii, dansului, placerilor, jocului

3. Credinte despre om si viata de dupa moarte

Oamenii din a cincea era cosmica ar fi fost creati de Sarpele cu pene de Quetzal si alti zei. In al 13-lea cer, sufletele erau create pentru fiecare nastere si trimise sa se intrupeze iar dupa moarte mergeau intr-unul din cele patru locasuri:

a) Taramul morti (Mictlan) - pentru marea majoritate

Aceasta era lumea subpamanteana unde domnesc zeii intunericului. Aici ar fi venit sufletele celor morti in tara, pe pamant solid sau de boala. Sufletele treceau prin primejdii si chinuri in cele 8 lumi subpamantene, pana ajungeau in locul de odihna fara intoarcere din lumea a noua.

b) Paradisul lui Tlaloc, zeul apelor - pentru mortile napraznice sau urate Aici ar fi venit sufletele inecatilor, fulgeratilor, leprosilor si celor morti de boli venerice, guta sau boli inrudite.

c) Casa soarelui din cer - pentru mortile de cinste

Aici ar fi venit sufletele celor morti in batalie sau jertfiti zeilor sau ale femeilor decedate la nastere, acestea fiind socotite mortile de cinste. Dupa ce insoteau mersul soarelui pe bolta cereasca timp de patru ani, sufletele barbatilor deveneau pasari inflorate iar ale femeilor - duhuri rele ale noptii.

d) Taramul gradina - pentru copii

Aici ar fi venit sufletele copiilor morti si ar fi supt lapte de la "copacul cu tata" din mijlocul gradinii.

Inaintea acestor credintei au fost altele mai vechi, dupa care sufletele mortilor deveneau stele iar lumea mortilor si cerul instelat erau identice Mumiile peruviene avusesera si ele forma unor bolovani uriasi. Moartea era, probabil interpretata ca o reintoarcere in ouale primordiale.

III. CULTUL RELIGIOS AZTEC

1. Preotimea si alti deserventi de cult

In orasele mari erau scoli de preoti, unde invatau copii alesi din tot regatul. Preo'ii se bucurau de mare cinste si erau celibatari. Aveau infatisare de calai, patati de sange, zburliti, cu fata si trupul pictate in negru. Pe langa preoti mai erau ghicitorii si vrajitorii.

2. Sarbatori si acte de cult. Morala

Numarul 13 era fundamental pentru calendarul divinatoriu (pentru ghicit) de 260 de zile, care exista pe langa calendarul solar normal. Existenta a doua calendare prilejuia un mare numar de sarbatori, fixe sau mobile, la care se adaugau ritualuri de ispasire, de dobandire a iertarii, de sfintire. Bautul berii in cantitate mare marca marile sarbatori, a caror pregatire era insotita de post, abstinenta, gaurirea urechilor si buzelor cu spini, pentru a sangera. Asemenea sangerari se practicau in semn de penitenta, de sarbatoarea soarelui, in ziua a 4-a a lunii Ollin. Cultul prevedea si rugaciune, cantari si muzica la instrumente de suflat si percutie (nu cunosteau instrumentele cu coarde), dans.

Poligamia nu era acceptata iar adulterul era pedepsit cu asprime. Pacatul era inlaturat prin marturisire, fie catre o alta persoana: sot-sotie, fie la preot.

3. Jertfele

Dupa unii, cultura Tolteca de la Tula, preluata de Azteci, s-ar trage din cultura Azteca mai veche de la Teotihuacan (Locasul Zeilor), faimos oras mitic disparut pe la anul 700d.H.

Intr-unul din miturile aztece dintre cele mai bogate in urmari rituale, Teotihuacan este campia pe care jertfa zeilor a inaugurat a cincea era cosmica sau al cincilea Soare. Soarele cel nou si Luna cea noua nu se pot misca singure, desi pentru crearea lor au fost jertfiti prin foc doi zei. Atunci alti zei sunt jertfiti cu cutitul iar Soarele si Luna se pun in miscare. Aceasta jertfa primordiala ar fi trebuit reinnoita periodic, pentru ca Soarele sa-si poata urma cursul. Aceasta este motivul pentru care Aztecii, popor al Soarelui, sunt obsedati de datoria lor de a jertfi sute si mii de victime, femei si prizonieri de razboi ca sa faca sa dureze al cincilea Soare.

Pe terasa templului, preotii smulgeau inima din pieptul victimei si o aruncau intr-un vas ca hrana pentru zei, statuia lui Huitzilpochitli era stropita cu sange, capul decapitat era depus alaturi de celelalte cranii iar cadavrul, azvarlit la palele unei platforme de jertfa era mancat de popor la un ospat canibalic ritual.

4. Templele

Templele aveau forma piramidala, asemanatoare cladirilor laice. Intreaga piramida, asemanatoare Zigguratelor din Mesopotamia antica, simboliza universul. In orasul Tenochtitlan (Mexico) era 25 de piramide in trepte. Piramida principala, inaugurata in 1488 prin jertfirea a 20000 de prizonieri, a fost construita in 40 de ani. In jurul ei era loc pentru 8600 de persoane, acest teren fiind inconjurat cu un "zid sarpe". Dinspre rasarit, apus si sud erau porti si scari cu 120 de trepte fiecare. Piramida era inalta de 32 m. (fata de 149 m, piramida, piramida lui Keops din Egipt). Pe terasa din varful piramidei erau templul zeului razboiului Hitzilpochtli si templul zeului ploii. Pe platforma din varf era piatra pentru jertfe umane iar in fata templului era "schela craniilor".

Pe locul acestei piramide se ridica azi catedrala romano-catolica din orasul Mexico.

D. CONCLUZII

I. CULTURILE OLMECA, MAYA, TOLTECA, AZTECA

a)     Seamana prin nivelul lor inalt cu culturile sumeriana (sec. IV-III i.H.) si Hananita (Cananeeana) - mil. III-II. i.H.

b)     Au si trasaturile unor culturi urbane incepatoare.

I. RELIGIILE MAYA, TOLTECA, AZTECA

a)     Erau la fel de crude ca religiile sumeriana si Hananita.

b)     Au cunoscut un sfarsit asemanator si binemeritat.

E. CIVILIZATII PRECOLUMBIENE DIN PERU SI ZONA INVECINATA

I. PRIMELE CULTURI SUPERIOARE CHAVIN (ANDINA) SI PARACAS (COSTIERA)

1. Inceputul (circa 900 i.H.)

Pe la 900 i.H, este dobandita o varietate superioara de porumb, in conditiile dezvoltarii irigatiilor, ale unei agriculturi avansate si ale aparitiei satului care organizeaza irigatiile. Geneza acestei civilizatii este determinanta de aparitia unui cult religios dezvoltat si complex.

2. Cultura Chavin

Aceasta perioada este in stransa legatura cu un complex cultural descoperit la Chavin, pe platoul nordic. Cu exceptia templelor monumentale, nu exista alte izvoare privind religia locala. Zeitatea centrala a culturii Chavin, avand o forma de felina (jaguar sau puma) a avut mare succes in zona Andina (numtii Anzi, timp de vreo 500 de ani. O multime de stlpi, statui si basoreliefuri reprezinta o zeitate felina. Reprezentari de serpi si de condori (vulturi) apar asociate cu zeitatea felina.

3. Cultura Parcas

In aceeasi epoca, litoralul sudic este dominat de o cultura care a lasat o enorma Necropola (cimitir) in pesterile de la Paracas. Caracteristica pentru cultura Pracas este inmormantarea in pozitie sezanda si grija deosebita pentru cei decedati.

II. PERIOADA CLASICA (300 i.H.-1000 d.H.)

1. Diversificarea si innoirea culturala (300 i.H-200 d.H.)

Se cultiva plante noi si apare cultura in terase. O singura necropola din Paracas, cuprinzand peste 400 de mumii depersonaje importante arata aparitia imbalsamarii si schimbarea credintelor in lumea de dincolo. Orice omigenitate culturala dispare brusc din Anzi.

2. Apogeul cultural andin spre 200 d.H.

Aceste culturi sunt teocratice, restabilesc cultul zeitatii feline, practica jertfele omenesti si manifesta acelasi interes obsesiv pentru craniul uman, ca si culturile anterioare: craniul este deformat metodic la mastere si trepanat (deschis) de multe ori, atat in viata, cat si dupa moarte. Craniile dusmanilor erau colectionate ca trofee.

3. Apogeul culturilor costiere

Fara a fi suprapuse, vaile costiere aveau o populatie mai numeroasa decat azi, care traia imbelsugat si era animata de idealuri religioase capabile sa sustina o tehnologie avansata in stare sa realizeze proiecte a caror indrazneala atinge imposibilul. Astfel a fost constructia canalului de la La Cumbre, de 113 km, in functiune si azi.

4. Civilizatia Mochica (aprox. 500 d.H.)

Una din aceste culturi, aceea a populatiei Moche, ridica temple imense, intre care cele mai cunoscute sunt cele doua piramide, numite Templul Soarelui  si Templul Lunii. Apar deci zeitatile astrale, in special Soarele si Luna, uniti intr-o pereche scara. In plus se mai intalnesc s figuri de demoni si fiinte antropomorfe grotesti.

Ceramica pictata ne informeaza ca populatia Moche practica circumcizia si vindecarea samanica a bolilor, prin sugerea spiritului. Foloseau ideograme (hieroglife) scrise pe seminte de bob. Societatea Mochica era Teocratica, fiind onorata, dupa casta preotilor si cea a razboinicilor. Rolul femeilor se limita strict la treburile caminului.

5.Cultura costiera Nazca

Pe coasta Peruviana de sud, punctul culminant al culturii Pre-Inca a fost atins pe la 500d.H. prin cultura Nazca, deosebita de conteporana ei Mochica si prin aceea ca pune in evidenta o mai larga varietate de figuri de demoni, dovada a unei mitologii bogate. Cultura Nazca a lasat numeroase exemplare de trofee craniene Apalatizate, pictate si insirate in ghirlanda, pentru a putea fi transportate . ei au lasat acele desene enorme in rocile feruginoase ale vaii Palpa, destinate sa fie contemplate de sus de vreo zeitate a cerului si codificand cunostinte astronomice, al caror sens ne ramane in general necunoscut.

6. Civilizatia megalitica de la Tihuanaco (Bolivia)

Spre anul 1000d.H., civilizatia Tiahuanco are asupra culturilor Andine o influenta comparabila cu cea a culturii Chavin in epocile anterioare. Megalitii, construiti in munti, la 4000 m. inaltime, formeaza un centru unic in lume, cu piramide in terase, portaluri cu Frize, platforme, rezervoare si statui. Cand a fost parasita, constructia nu era inca terminata. Dintre multele monumente, cel mai important ramane, deci Poarta Soarelui, la Kalasasya, in partea de sud a lacului Titicaca aici poate fi vazuta cea mai veche reprezentatoare a vechiului zeu creator andin Viracocha, alaturi de care apar atat puma, cat si condorul.

III. REGATELE POSTCLASICE (1000-1533)

1.Chimu, Chincha, Cuismancu

Catre anul 1000d.H., Anzii cunosc o etapa de organizare care aminteste de sistemul suzeroano-vasalic european. Dupa sfarsitul influentei Tiahuanco iau nastere regatele Chimu,Chincha, Cuismancu (circa 1100).

Regatul Chimu, cel mai important in perioada Pre-Inca, se constituie la nord si se intinde de-a lungul a numeroase vai, fiecare cu centrul ei urban. Capitala Chanchan (langa actualul Trujillo) este un exemplu de planificare urbana, adapostind peste 50.000 de locuitori si fiind impartita in 10 cartiere dreptunghiulare, fiecare cu cladirile, rezervoarele de apa si templele sale piramidale.

2. Intemeierea regatului Inca

Din punct de vedere etnic, triburile Inca apartin rasei amerindiene care a venit dinspre nord in sec. X, subjugand triburile existente in Peru si punand temelia cetatii Cuzco, viitoarea capitala a regatului Inca.

Dupa traditie, intemeierea regatului, catre 1200d.H., este atribuita eroului mitic Manco Capac, primul suveran al dinastiei Inca si surorilor sale, care se instaleaza in valea Cuzco. Supunerea triburilor sale bastinase de catre populatia Inca s-a facut in urma unor razboaie crunte si de lunga durata, avand ca rezultat satatul militato-birocratic condus de un Tatexochen (rege), singurii stapani-nobili Inca si limba oficiala obligatorie -Quechua (citeste: keciua)

Formarea regatului Inca se incheie in timpul domniei celui de-al optulea rege din dinastia Inca: Viracocha Inca, domnie terminata in 1438.

3. Marea expansiune Inca (1438-1527)

In timpul domniei celui de-al noualea Inca: Pachacutec Yupanqui (1438-1471) a fost cucerit regatul Chimu si au loc campanii victorioase pe coasta Oceanului Pacific si pana in regiunea orasului Quito (capitala Ecuadorului de azi). La Cuzco, in capitala Inca, s-au realizat mari constructii civile si religioase.

In timpul celui de-al zecelea Inca: Tzpac Yzpaqui (1471- 1493) au loc expeditii de cucerire spre sud, fiind cucerita partea de nord a statului Chile de azi).

4. Sfarsitul regatului Inca (1527-1533)

Dupa 1527 urmeaza un razboi pentru domnie intre cei doi fii ai lui Huayna Capac: Huascar, care domnea la Cuzco si Atahualpa care domnea la Quito. Atahualpa iese victorios si este proclamat al 12-lea Inca in 1532. Conquistadorul Pizarpo care cauta El Dorado (tara aurului) a debarcat cu 180 de spanioli. Atahualpa a presupus ca Pizarro este marele zeu Viracocha, revenit pe pamant cu suita sa fantastica (la fel ca Aztecii, neamul Inca nu vazuse niciodata cai), ca sa anunte sfarsitul lumii. Pizarro profita si la 16 noiembrie 1532 ia prizonier pe Atahualpa care nu opune rezistenta.

Regele Inca se rascumpara, umplandu-si celula cu aur dar nu este eliberat. Condamnat la moarte, primeste botezul chatolic si pentru aceasta i se face onoarea sa fie doar sugrumat iar nu ars de viu, la 29 august 1533. Capitala Inca, orasul Cuzco, a fost cucerit de spanioli la 15 noiembrie 1533 dar sfarsitul dinastiei Inca are loc in 1573, cand a fost decapitat ultimul pretendent la tron: al 13-lea Inca.

F. RELIGIA INCA

1. Problema scrierii Inca

Se pare ca poporul Inca nu cunostea scrierea propriu-zisa, desi se incearca a se dovedi, pe baza ceramicii pictate si a unor fresce ca ar fi cunoscut o scriere ideografica (heroglifica). Se pare ca trimiteau mesaje sub forma unor fire colorate, legate intre ele prin noduri cu sens special, scrisoarea avand aspectul unui ghem si fiind asemanatoare, in privinta continutului, cu "rabojurile" crestate in lemn de taranii romani.

2. Lipsa izvoarelor scrise provenind de la poporul Inca

Spre deosebire de carturarii Maya si Aztecii care au scris cu alfabet latin in limbile lor materne sau in spaniola despre religia lor, nu exista asemenea izvoare directe provenind de la scriitorii din neamul Inca, Subtilitatile, pentru totdeauna pierdute, ale gandirii Inca, nu ne-au parvenit decat fragmentar in frazele ezitante, naive sau involuntar neadevarate ale informatorilor straini.

II. ZEII

1. Inti sau Punchau, zeul soare

Exista obligativitatea ca acest zeu sa fie adorat inaintea tuturor celorlalti. O statuie de aur a lui Inti se afla in templul principal din Cuzco. Regele era intruparea zeului Soare. Numele Inca insemna "Fiul Soarelui" si era dat numai regelui dar spaniolii au extins acest nume asupra intregului popor si regat. (De la Inca, exista in spaniola forma Incas la plural. In romaneste s-au creat formele gresite Incas la singular si Incasi la plural). Soarele era reprezentat si prin statui antropomorfe si prin discuri de aur.

2. SI, zeita Lunii

Regina era socotita Fiica Lunii, sora-sotie a Soarelui, ale carei statui antropomorfe de argint se pastrau in temple, petru inchinare. Poporul Inca folosea in mod obisnuit un calendar lunar, paralel cu unul solar.

2. Viracocha

Era considerat creatorul si sustinatorul lumii. El ar fi creat lumea naturala si sociala, cerul, pamantul, soarele, luna si stelele iar aceasta explica preeminenta sa intre zeii Inca, printre care Soarele are o pozitie centrala. Dupa ce Viracocha ar fi parasit pamantul, totul s-ar fi desfasurat potrivit voiei sale.

Nascut din spuma lacului Titicaca, Vracoca ar fi disparut in spuma oceanului, mergand pe creasta valurilor spre Nord-Vest, intr-acolo de unde, in 1532, au aparut Pizarro si suita sa.

Dupa ce Viracocha a fost preluat intre zeii Inca de al bastinasii supusi, aproape toti ceilalti zei au fost reprezentati in forme antropomorfe. A ramas insa credinta ca ei isi puteau schmba infatisarea cum voiau.

Varacocha era cunsiderat rivalul lui Inti, zeul Soarelui si avea cateva sirbatori anuale inchinate lui. Templele lui Viracocha se gaseau in toate cetatile, cele mai importante fiind in Cuzco si Cacha.

4. Pachacmac, zeul pamantului

Era si el un zeu creator dar mai ales pastratorul lumii. Era fiul Soarelui si al Lunii. Mituri contradictorii atribuie crearea oamenilor lui Viracocha , lui Pachacamak si chiar lui Inti care a lasat sa cada pe pamant trei oza: din cel de aur ar fi iesit nobilii, din cel de argint- femeile nobile iar din cel de arama- oamenii de rand.

5. Pachamama, zeita infernului era sotia lu Pachacamac.

6. Illapa, zeul fenomenelor meteorologice

7. Obiecte, socotite intrupari ale zeilor : Haucas

Coline, pietre, arbori, tot ce era straniu, neobisnuit, monstruos. Mai ales pietrele, simboluri ale oului primordial, apar des in mituri: oameni facuti din pietre sau prefacuti in pietre. Mumiile peruviene avusesera si ele forma unor bolovani uriasi. Moartea era, probabil interpretata ca o reintoarcere in ouale primordiale.

III. CELE CINCI ERE COSMICE

Era zeilor, cand zeii au trait pe pamant;

Era gigantilor;

Era oamenilor fara cultura;

Era oamenilor razboinici;

Era inca;

IV. STATUL COMUNITAR SI RELIGIA INSTITUTIONALA

1. Sistemul social-politic original

Organizarea regatului Inca poarta in toate aspectele pecetea unei utopii rationale, ale carui relatari au ajuns in Europa si l-au influentat dupa cat se pare pe filosoful Tommaso Campanella care a scris cartea Cetatea soarelui spre anul 1600, prefigurand totalitarismul comunist.

In statul comunitar Inca, taranii erau obligati sa lucreze trei loturi de pamant: primul era destinat zeilor, al doilea - imparatului, al treilea - pentru hrana propriei familii.

2. Religia institutionala

Institutia religioasa Inca, prin caracterul ei foarte organizat, urmeaza regula generala a sistemului. In fruntea ei se afla regele, care insemna deopotriva Statul, Legea si Zeul suprem, avand titlul Huaca sau "Cel fara asemanare" dat zeului suprem Viracocha.

a) Marele preot (Apu Hatun Vilca)

Dupa rege, in varful ierarhiei religioase era un Mare Preot, ruda apropiata a regelui, numit de rege pe viata si inconjurat de un sfat din noua nobili. Marele Preot traia in abstinenta si nu se casatorea. Se hranea cu legume si malai si bea doar apa. Locuinta lui era in camp deschis, ca sa studieze cel mai bine stelele. Dupa rege, primea cele mai mari onoruri.

b) Preotimea

Marele Preot era ajutat de alti preoti, cu atributii diferite, numiti "vorbitori cu Soarele", "vorbitorii cu fulgerul", etc. Numerosi preoti erau inspectori ai obiectelor sacre (Haucas) din provincii, pazite de preoti voluntari pe care nu-i salariza guvernul central. Preotimea inferioara cuprindea multe trepte:

prevestitorii insarcinati cu prevestirea viitorului;

magicienii si vracii;

preotii invatati care se ocupau de muzica si poezie

Preotii Inca aveau in grija tot ce era in legatura cu sanatatea, de la "corpul politic" al statului, pana la corpul omenesc, cumuland functiile de sacrificator, prezicator si saman-vindecator. Ei ghiceau viitorul in maruntaiele animalelor jertfite. Vindecau prin sugerea fluidului unui obiect socotit agentul imbolnavirii.

Erau hiropractori, punand la loc oasele dislocate, prin manipulare externa si mai ales chirurgi, executand operatii delicate, ca trepanatiile craniene, al caror scop nu-l stim.

c) Fecioarele Soarelui

Ele traiau in manastiri, pe langa templele soarelui, fiind alese dintre cele mai pure, instruite pe seama statului ca sa se ingrijeasca de Templul Soarelui sau ca sa fie sotii ale marilor demnitari sau ale regelui. Ele trebuiau hainele si mancarea Fiului Soarelui Inca, si sa intretina focul sacru in temple. Daca regele "gresea" cu vreuna din cele care ramaneau calugarite, era de ajuns sa-si recunoasca pacatul; oricine altul ar fi facut la fel era ucis impreuna cu calugarita

d) Templele

Templele inca nu-si deschideau portile catre credinciosi, fiind locuinte pentru preoti si Fecioarele Soarelui. Templul nu era un loc de adunare ci de pastrare a idolilor si ceremoniilor lor. Ceremoniile colective aveau loc in pietele publice. Constructorii inca au lasat temple masive si monumentale. Arta decorativa era fara gust artistic, in schimb au lasat lucrari in aur deosebit de frumoase. Coricancha, Curtea Soarelui era Templul Soarelui din Cuzco, cu o circumferinta de 400 m, inconjurat cu un zid urias din pietre cioplite. Avea o multime de porti, toate acoperite cu placi de aur. Zidul exterior avea o centura de aur, lata de 1 m iar zidul templului avea o cornisa de aur, lata de 2 palme si groasa de 4 degete. In interior erau tronuri sapate in piatra si decorate cu smaralde si alte pietre pretioase. Deasupra altarului, aflat la est, era un disc de aur al soarelui, ale carui raze acopereau tot peretele de est. Langa chipul Soarelui erau tronurile de aur pentru regii inca.

In fata intrarii principale era o constructie dreptunghiulara de 30 m latime si 120 m lungime, inconjurata de un zid masiv de pietre cioplite. Aici isi aduceau jertfele cei care nu apartineau familiei regale. In curtile Templului Soarelui erau si templele Lunii, acoperite in intregime in argint. Vestita "Gradina de aur", de 200 m lungime si 100 m latime, avea in mijloc un templu. In acest templu se gaseau, sculptate in aur masiv: dealuri, plante, animale, campuri, oameni.

Templul lui Viracocha din Cuzco era infrumusetat cu cele mai frumoase materiale, tesute de mana. Pe altarul de est, era statuia de piatra a zeului. Pe locul acestui templu este construita, din aceleasi pietre, catedrala romano-catolica din Cuzco.

V.ACTELE DE CULT

1. Jertfele

Jertfele de animale aveau loc in scopuri de ispasire sau de ghicire a viitorului in maruntaiele victimei.

Jertfele cele mai eficiente erau cele ale unor copii, in jur de 10 ani, alesi pentru perfectiunea lor fizica si morala si fericiti de a fi expediati in lumea de dincolo, rezervata de altfel exclusiv celor nobili. Contrar obiceiului aztec sau maya, jertfele omenesti nu erau dese la inca. Se jertfeau prizonieri de razboi, alesi dintre cei mai vrednici. De obicei, oamenii jertfiti erau sugrumati sau li se taia gatul. Se mai aduceau zeilor ofrande de porumb si alte plante sau minerale. La inceputul aratului sau secerisului se aduceau jertfe din animalele lama sau ofrande vegetale.

2. Sarbatori principale prilejuiau mari pelerinaje

3. Marturisirea pacatelor

Avea un rol important si se facea in fata unui preot din ierarhia superioara, intr-un loc ascuns si fara martori. Marturisirea mai putea fi facuta in fata unui rau sau a soarelui. Spaniolii au fost uimiti sa descopere aceasta practica la un popor pagan.

4. Cultul mortilor

Se credea ca sufletul celui mort trecea peste un pod ingust ca un fir de par, suspendat peste un rau adanc, numit "Casa celor muti" (Upa-Marca). Alaturi de morti erau ingropati caini negri sa le tina tovarasie. Cei de la tarmul oceanului credeau ca mortii sunt insotiti de foci. Dupa moarte, trupul era ingrijit special, legat in pozitie sezanda si acoperit cu paturi si fulare. Mormintele erau in pesteri sau in gropi individuale. Mumiile erau socotite sfinte. Cele ale unor conducatori militari vestiti erau duse in campaniile militare. Ele aveau un rol important in sarbatorile religioase si li se aduceau anual ofrande de mancare si bautura.

G. CONCLUZII GENERALE

I. CULTURILE PERUVIENE, MAI ALES CULTURA INCA

Au un nivel mai scazut decat cele din Mexic dar religia lor a fost mai putin cruda si imorala.

II. POPULATIA AMERICII DE LIMBA SPANIOLA din Mexic in Chile est covarsitor amerindiana iar catolicismul ei este foarte amestecat cu elemente din religiile precolumbiene.

III. MAJORITATEA POPULATIEI AMERICII LATINE va fi evanghelica pana in anul 2020. misionarii evanghelici trebuie sa cunoasca fondul cultural al populatiilor pe care le evanghelizeaza.