Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate dezvoltareEu merg incet, dar nu merg niciodata innapoi - Abraham Lincoln





Confectii Diverse Film televiziune Fotografie Pescuit


Diverse


Qdidactic » dezvoltare & ... » diverse
Racheta in lume, de-a lungul secolelor



Racheta in lume, de-a lungul secolelor


Racheta in lume, de-a lungul secolelor


Istoria rachetei a urmat indeaproape evolutia pulberii negre, a cǎrei descoperire, dupa unele izvoare istorice, a inceput in urma cu peste 2000 de ani. Se atribuie, in general, chinezilor prioritatea de a folosi motorul reactiv ca mijloc de propulsie, care a aparut in cadrul ,,focurilor de artificii" si s-a dezvoltat pe masura ce activitatile civile destinate divertismentului au cerut noi forme de exprimare.

Rachetele, care in acea perioada se confundau cu motoarele reactive, inca rudimentare, au fost folosite ca arme de razboi incepand cu secolul al Xlll-lea, desi, trebuie retinut ca principiul propulsie prin reactie era cunoscut de grecii antici, prin experienta ,,eolipului lui Heron'.



Memoriile militare chineze si mongole fac aluzie la momentul trecerii de la "racheta-motor reactiv" la un nou tip de sageti si anume la ,,sagetile cu foc'.

Este aproape sigur ca folosirea ,,sagetilor cu foc' propulsate reactiv era larg raspanditǎ la inceputuI secolului al Xlll-lea. Ele au fost folosite in anul 1232 la asediul cetǎtii Pien-Ping. Independent de faptul ca rachetele au jucat sau nu un rol in razboaiele vremii, apare foarte evident faptul ca folosirea lor ca mijloc de intimidare, de incendiere etc., se generalizase.

Mongolii, prin invaziile efectuate, introduc in Japonia, Coreea, India, Europa, Asia Mica, Nordul Africii, praful de pusca, artificiile si rachetele. Insusirea de catre aceste popoare a tehnicilor chinezesti, prin intermediul mongolilor, a dus la perfectionarea si diversificarea rachetelor, care purtau numele de ,,sageti chinezesti".

Au aparut, prin mutarea motorului spre varful sagetii, ,,rachetele cu coada', care, cu timpul, nu mai erau lansate cu ajutorul arcului. De retinut ca racheta avea drept coada o sageata, sulita, dar si o nuia care tinea loc de "bagheta directoare", mentinand dispozitivul, aflat in zbor, in echilibru.

Fig. 1. Lansarea de rachete cu coada

De asemenea, au aparut dispozitive care contineau un anumit numar de sageti cu foc, ce porneau deodata, dintr-o cutie de lemn, care tinea loc de afet, formand asa-zisele baterii de rachete.

Fig. 2. Baterie de rachete

Cu trecerea timpului, ,,racheta cu coada' a fost folosita la semnalizare, iluminare, dar nu de putine ori, foc de artificiu. Confruntarile militare, desfasurate de-a lungul secolelor, au favorizat dezvoltarea si diversificarea rachetelor luminoase in rachete incendiare si chiar explozive, dar spre sfarsitul secolului al XIX-lea au ramas in urma tunului, care era mai eficient.In aceasta situatie, cercetatorii acestei perioade au gasit aplicatii pasnice rachetelor, inventand diferite dispozitive pentru diverse scopuri.


De retinut cǎ in perioada dintre cele douǎ rǎzboaie mondiale savantii din domeniul rachetei au inlocuit structura rachetei cu coada directionala, unde motorul era situat in varf, cu noua structura a rachetei moderne, unde motorul se afla montat in partea de jos, creind o noua organizare tehnicǎ a acesteia.

Lansarea cu succes a omului in spatiul extraterestru a impus rezolvarea unei serii de probleme tehnico-siintfice dintre cele mai complicate si inedite. Cele mai mari greutǎti au fost intampinate in proiectarea, realizarea si construirea unor rachete purtatoare, dotate cu motoare propulsive puternice, fiabile, rezistente si cu sisteme de dirijare automate, eficiente si stabile pentru plasarea navelor pe orbita doritǎ.

Toate acestea au produs o puternicǎ impresie in randul oamenilor din diferitele domenii ale stiintei si tehnologiei, a pasionatilor de astronauticǎ, a creatorilor de literaturǎ stiintifico-

fantasticǎ, asupra marelui public, dar si asupra constructorilor de modele spatiale.


Modelele de-a lungul istoriei


Modelarea in lume, a constituit o preocupare din cele mai vechi timpuri, oamenii simtind nevoia sa redea, sa produca si sa creeze cele mai diverse chipuri, obiecte si modele legate de viata si activitatile lor. Datorita acestor indeletniciri ale omului preistoric, s-au putut descoperi primele figuri din lut ars, care reprezentau oameni, animale si pasari. In mormintele faraonilor au fost gasite modele ale barcilor de pe Nil, iar primul model de car cu patru roti a fost realizat din bronz, tot inaintea erei noastre. Dorinta oamenilor de a se inalta in aer, de a imita zborul pasarilor s-a concretizat in numeroase incercari si solutii.

La curtile imparatesti din Evul Mediu s-au descoperit elegante modele reduse la scara, machete, statice sau functionale, care reprezentau corabii, trasuri, care de luptǎ etc., unele dintre acestea fiind actionate mecanic.

Modelele zburatoare au aparut in antichitate, pastrandu-si continuitatea in anumite perioade de timp, in diferite tari, pentru scopuri distractive, de intreceri, dar si de cercetare stiintifica si tehnica. Aceste realizǎri le gasim in istoria fiecarei tari din Europa sau de pe mapamond, unele cu pretentii de prioritate nationalǎ sau mondialǎ.


Modelismul ca sport


Cuvantul sport isi are originea in francezul "sport" si inseamna, intr-un sens mai larg, un complex de exercitii fizice, de jocuri practicate in mod metodic si organizat, in scopul formarii si dezvoltarii unor calitati fizice si morale. Sportul include si elementul competitiv, urmarind obtinerea de performante ce au loc in cadrul unor competitii, campionate si cupe, cu decernari de titluri, diplome, medalii etc.

In timp, pasiunea omului pentru confectionarea de modele a dus la realizarea de colectii, expozitii, la intreceri statice si dinamice, in final, la competitii sportive, dand nastere ramurei sportive numite modelism alaturi de gimnastica, atletism, box, natatie, etc.

Remarcam, din multimea de situatii aparute, modelele reduse la scarǎ din domeniile aviatiei, marinei, auotomobilelor, rachetelor, cailor ferate etc., care au determinat, de-a lungul a zeci de ani, aparitia disciplinelor sportive: aeromodelism, navomodelism, rachetomodelism, automodelism, modele feroviare etc., care sunt insumate in disciplina sportiva a modelismului.

In urma intrecerilor se obtin anumite recorduri, pe care le putem defini ca fiind cele mai bune rezultate obtinute intr-o competitie sportiva, realizate intr-o activitate. Recordurile, ca si campionatele, pot fi nationale, internationale, europene si mondiale.

Modelismul are ca scop in sport, in general, constructia, de catre modelisti, a unor  prototipuri sau tipuri, machete, aparate etc., statice sau dinamice, care valorifica superior factorii de mediu, solutiile constructive, tehnice si stiintifice urmarindu-se obtinerea unor performante superioare in intrecerile sportive.

A concepe si a construi modele reduse ca dimensiuni, statice sau dinamice (nu jucarii, cum sustin unii), inseamna sa folosesti timpul si munca intr-un mod cu adevarat interesant. Realizarea acestor modele, nascute din imaginatia celor ce s-au interesat de cucerirea spatiului maritim, aerian, cosmic etc., a cerut un sistem complex de cunostinte teoretice, abilitati practice, documentare, proiectare, experimentare, spirit inventiv, vointa, rabdare, ordine si planificare in activitate.

Bibliografie::

- Ioan N. Radu, Rachetomodelismul romanesc,  Astronautica, 2010





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright